Produsul Intern Brut pe al doilea trimestru din 2021 a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.
Potrivit INS, avansul faţă de trimestrul precedent a fost de 1,8% iar rezultatul cumulat pe prima jumătate a anului curent a fost de +6,5% pe seria brută și +6,2% pe seria ajustată sezonier.
De reținut, însă, valoarea excepțională de creștere a beneficiat de un efect de bază extrem de favorabil, dat de efectele pandemiei în faza inițială și de măsurile luate pentru combaterea acesteia. Cu toate acestea, se poate observa o revenire semnificativă peste nivelul din 2019, de +1,7%, atât la nivelul T2 2021, cât și pe prime jumătate a anului curent (serie brută).
România, pe locul 7 în UE la creșterea pe T2
Produsul Intern Brut a crescut cu 13,2% în Uniunea Europeană şi cu 13,6% în zona euro, în trimestrul doi din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020.
(Citiți și:”Producția industrială crește până sub nivelul din 2017 !”)
Țările membre cu cea mai mare creştere economică sunt Spania (19,8%), Franţa (18,7%), Ungaria (17,7%), Italia (17,3%), Portugalia (15,5%), Belgia (14,5%) şi România (13,6%), arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Pentru respectarea prognozei, România trebuie să mențină același ritm tot anul
Distribuția PIB pe parcursul anului, în mod uzual de tip 45%/55%, cu pondere mai mare a rezultatelor brute din partea a doua a anului arată că, pentru a se realiza noua prognoză a CNSP, de +7% creștere economică pe total 2021, ar trebui să obținem în S2 un rezultat brut de +7,4% (ecuația aferentă e de nivel gimnazial). Adică să continuăm trendul de creștere de la începutul anului.
De reținut, INS a precizat că „Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale PIB trimestrial (care vor urma în două variante, prima prevăzută pentru data de 8 septembrie – n.r.) sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă.Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi sau concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi.”
(Citiți și:”Din ce crește cea mai mare creștere din UE”)
Iată cum a evoluat valoarea estimată pentru PIB 2021 pe parcursul celor mai recente trei prognoze oficiale, care au condus la ajustări substanțiale succesive ale principalilor parametri macroeconomici. Cu observația foarte importantă că pe parcurs s-au adăugat 58 miliarde lei la rezultatul economic iar creșterea avută în vedere la construcția bugetară aproape s-a majorat cu 2,7 puncte procentuale.
Astfel, deja se prefigurează un PIB în termeni nominali mult mai mare decât cel anunțat inițial pentru anul 2021. Din păcate, însă, prognoza de inflație a urcat și ea concomitent și foarte mult (de la 2,5% spre 5% pe final de an ca prețuri la consumator, adică s-a dublat). Deși majorată de CNSP, aceasta a rămas în urma estimărilor BNR (5,6%).
Pentru a înțelege de unde vine avansul de 7% în termeni reali, facem precizarea că el se obține prin împărțirea celor aproape 1.175 miliarde lei scontate ca PIB nominal la deflatorul de 4% (mai precis, cu 1,04), după care raportarea la cele 1.055,5 miliarde deja consemnate pe 2020 ar da 7% ( toată operațiunea se face pentru a trece în prețurile perioadei de bază și a nu compara „mere cu pere”).
(Citiți și:”Crește PIB peste prognoze? Deficitele și dezechilibrele cresc și mai repede: moment de răscruce în ajustarea deficitelor”)
În acest moment, marea întrebare Nu este dacă PIB-ul va ajunge la 1.174,9 miliarde lei ci dacă deflatorul nu va fi mai mare și decât cel recent revizuit la doar 4%.
Adică de la un nivel situat, chiar în conformitate cu primele două prognoze pe anul în curs și cu experiența anterioară, PESTE inflația medie, la un nivel anticipat acum a fi SUB inflația medie.
