Ritmul de creștere al Produsului Intern Brut pe trimestrul III 2019 a scăzut vizibil, la doar 3% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent (3,2% ajustat după sezonalitate, valoarea comunicată la Eurostat pentru comparabilitate cu celelalte state membre).

Avansul față de trimestrul predecedent s-a diminuat și el la 0,6%, cu observația că datele pentru T1 2019 și T2 2019 au fost revizuite în jos fiecare cu câte 0,2 puncte procentuale în raport cu precedentul comunicat al INS.

Rezultatul brut rămâne destul de bun în context european dar confirmă estimările privind reducerea semnificativă a ritmului de creştere economică față de nivelul de 5,5% utilizat la construcția bugetară pe 2019, ceea ce va aduce o posibilă problemă suplimentară pentru încadrarea în deficitul de 3% din PIB nu doar la numărătorul fracției ( cu deficitul de circa 27 miliarde de lei deja acumulat) dar și la numitor, unde rămâne de văzut dacă se va atinge valoarea nominală de 1.031 miliarde lei a PIB vizată pentru finalul anului în curs.

(Citiți și: ”A patra lună pe minus pentru producția industrială”)

Iată cum se prezintă acum datele oficiale:

Cert este că avem de-a face din punct de vedere economic cu cel mai slab trimestru din ultimii ani ( vezi tabelele), pe o tendință de scădere destul de evidentă. Pentru a mai prinde pragul de patru procente avans economic, conform estimărilor făcute de Comisia Europeană și FMI (în lipsa unei prognoze oficiale autohtone a CNSP) ar fi necesară o revenire destul de consistentă pe final de an, tot de 4%, dacă se ține cont de ponderea istoric mai ridicată a ultimului trimestru în structura PIB anual.

Evoluția industriei nu prea ne dă speranțe

Una peste alta, avem de bifat încă circa 30% din PIB ca valoare nominală la un nivel de +4% pentru a reuşi să obţinem creşterea economică pe 2019. Ceea ce ar însemna o inversare a declinului înregistrat în primele trei trimestre ale anului. Or, ritmul de creştere al producţiei industriale, cea care susţine întreaga economie, arată de-a dreptul îngrijorător din datele disponibile.

După seria negativă începută în luna iunie ( date raportate la aceeași lună a anului precedent), producţia industrială a ajuns după primele nouă luni ale anului pe o scădere cu 2,1% ca serie brută şi cu 1,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Ceea ce nu se arată a fi de bun augur.