luni

6 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 decembrie, 2022

Bugetul pe 2023 va fi construit pe o creștere de 11,1% a PIB-ului nominal față de acest an, cu un deficit bugetar de 4,4% din PIB, atât pe cash, cât și pe ESA, o creștere economică de 2,8%, susținută de un avans al construcțiilor și un an agricol mai bun, la care se adaugă o creștere o consumului final cu 2,4% față de nivelul înregistrat în acest an.

Astfel, produsul intern brut este estimat să ajungă la valoarea de 1.552,1 miliarde lei (311,6 miliarde euro), la un curs mediu de 4,98 lei pentru un euro, conform estimărilor experților de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).

Deflatorul PIB luat în calcul de CNSP este prevăzut la 8,2%, de la un nivel de 13,2% care este estimat pentru 2022.


Față de estimările din vara acestui an, CNSP a revizuit creșterea economică pentru 2023, de la un nivel de 3,7% la 2,8%, ca urmare a efectelor cauzate de invazia Rusiei în Ucraina și a crizei energetice.

Totodată, guvernanții se bazează în elaborarea bugetului pe 2023 pe o creștere a fondurilor europene, pe toate programele prevăzute pentru România, astfel că și fondurile alocate pentru investiții în 2023 vor depăși valoarea de 110 miliarde de lei.

Acest lucru înseamnă o alocare de 7,2% din PIB, așa cum a anunțat în urmă cu câteva zile atât premierul Nicolae Ciucă, cât și ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

De unde vine creșterea PIB

Conform CNSP, activitatea în sectorul industrial va continua să fie influenţată de nivelul ridicat al preţurilor produselor energetice şi de slăbirea industriei în Germania – principalul partener comercial al României.


Astfel, a fost prevăzută o creştere modestă a valorii adăugate brute de numai 0,4%, sub nivelul scenariului din prognoza de vară (+2,3%).

Se așteaptă o revenire a producției industriale în 2023, de 0,5%, față de un declin de 1,7% prevăzut pentru finalul acestui an față de valoarea înregistrată în 2021.

Pentru agricultură după contracţia accentuată din anul anterior se anticipează o majorare cu 9,8% a valorii adăugate brute, în condiţii climatice normale.

(Citiți și: „Bugetul pe 2023 construit pe un deficit de 4,4%. Cheltuielile de personal, estimate la 8,2% din PIB. Cresc unele taxe, inclusiv impozitele pe proprietate”)

În același timp, CNSP se așteaptă la o producție agricolă mai mare cu 8,7% față de o scădere de peste 11% estimată pentru 2022.

“După o încetinire a activităţii în primele două trimestre, aceasta se va relansa sub influenţa pozitivă a construcţiilor (+5,9%) şi a serviciilor (+3,0%), în condiţiile de oportunitate legate de exploatarea resurselor naţionale şi intrările de fonduri europene”, susțin experții CNSP.

Inflație de o cifră, dar cu efecte asupra consumului

Pe latura cererii, pentru consumul privat se va urmări o creştere moderată de 2,7% (cu 0,9 puncte procentuale sub estimarea din prognoza de vară 2022), puterea de cumpărare a populaţiei situându-se la un nivel inferior celui prognozat anterior (1,7% faţă de 2,2%).

De altfel, inflația media anuală în 2023 este progonozată la 9,6% față de o medie de 13,5% în acest an. Astfel, la finele anului viitor inflația anuală ar urma să ajungă la un nivel de 8%, valoare de aproape jumătate din cea prevăzută pentru sfârșitului anului curent.

„Procesul inflaţionist s-a dovedit a fi mai persistent şi de amplitudine mai ridicată decât s-a anticipat anterior, astfel încât şi decelerarea creşterii preţurilor de consum a fost estimată a avea o intensitate mai redusă”, explică experții CNSP.

 În aceste condiţii, previziunile inflaţiei au fost ajustate ascendent pentru anul în curs şi următorii doi ani cu circa 1,3 puncte procentuale ca medie anuală, urmând ca în perioada 2024-2025 să se încadreze în jurul valorii de circa 3%.

Luând în considerare faptul că majorarea costurilor de finanţare şi a celor cu energia şi materiile prime, precum şi amplificarea incertitudinilor investitorilor, constrâng realizarea de noi investiţii, pentru formarea brută de capital fix s-a estimat o dinamică de 6,2% (cu un punct procentual mai puţin decât în prognoza de vară 2022).

Construcțiile și serviciile contribuție majoră la creșterea economică

Dacă din industrie se așteaptă un plus de doar 0,4%, când vine vorba de sectorul de construcții și cel de servicii, guvernanții se așteaptă doar la semne bune.

Astfel, valoarea adăugată brută a sectorului de construcții este estimată la 5,9% în 2023, urm7nd să crească în următorii ani la un spor anual mediu de 9% sau chiar mai mult, ca urmare a atragerii şi utilizării cât mai eficiente a fondurilor din PNRR.

În ceea ce priveşte serviciile şi industria (cu ritmuri medii anuale de peste 4,5%), se are în vedere dezvoltarea acelor activităţi cu un plus de valoare adăugată inovativă, susțin experții CNSP.

Se majorează deficitul de cont curent

Exportul net îşi va menţine contribuţia negativă pe întreg intervalul de prognoză 2023- 2026, înregistrând totuşi o uşoară tendinţă de diminuare treptată.

Deficitul de cont curent a fost estimat a se deteriora comparativ cu prognoza precedentă pentru anul curent şi perioada următoare, cauzele provenind din creşterea mai accentuată a preţurilor produselor importate, în special cele energetice, amplificate şi de aprecierea dolarului american.

Pe termen mediu este de aşteptat a se intra într-un proces de corecţie a deficitului de cont curent determinat de o absorbţie mai bună a fondurilor europene, dar şi de o stabilizare a deficitului comercial, explică CNSP.

Totuși, pentru 2023 deficitul de cont curent este estimat la 8,5%, la o valoare de 26,58 miliarde de euro, în timp ce deficitul comercial urmează să crească la un nivel record de peste 40 miliarde de euro.

Venituri mai mari și ca urmare a creșterii taxelor

Reprezentanții Ministerului de Finanțe se așteaptă la încasări mai mari în 2023 ca urmare a majorării unor taxe și impozite, conform notei de fundamentare a proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023.

Conform notei de fundamentare, la construcția bugetară pentru perioada 2023-2025 s-au avut în vedere, printre altele, următoarele măsuri:

  • indicatorii macroeconomici publicați de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (varianta de toamnă 2022);
  • îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor de către ANAF;
  • reducerea plafonului microîntreprinderilor de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, instituirea condiției pentru microîntreprinderi de a avea cel puțin 1 salariat, eliminarea cotei de impozitare de 3%;
  • majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru activitățile de cazare hotelieră, servicii de restaurant și catering,
  • majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 19% la băuturile nealcoolice ce conțin adaos de zahăr,
  • aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru achiziția unei singure locuințe a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei;
  • majorarea nivelului accizelor la țigarete, tutun încălzit și lichide cu conținut de nicotine destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic;
  • majorarea impozitului pe veniturile din dividende de la 5% la 8%, revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale pentru salariați, modificarea reglementărilor privind impozitarea veniturilor realizate de către persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor, precum și a celor din jocuri de noroc, modificarea prevederilor privind impozitarea în cazul transferului dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, în sensul eliminării plafonului neimpozabil și introducerii unor cote de impozitare diferențiate în funcție de perioada de deținere;
  • repartizarea anuală a unei cote de 90% din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat pentru societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome.

Creșterea salariilor va aduce mai mulți bani la buget

Venituri mai mari urmează să încaseze statul și ca urmare a creșterii, de la 1 ianuarie 2023, a salariului minim brut de la 2.550 lei la 3.000 de lei.

De majorarea salariului de bază minim la valoarea de 3.000 de lei vor beneficia un număr de 2.181.134 salariaţi, conform estimărilor Ministerului Muncii, față de doar 856.830 de salariaţi în prezent.

(Citiți și: „Salariul minim brut crește la 3.000 de lei, iar în construcții la 4.000 lei – de la 1 ianuarie”)

În sectorul construcțiilor, creșterea salariului minim brut va fi până la 4.000 de lei. În acest sector activează aproape 450.000 de muncitori.

În același timp, câștigul salariul mediu brut la nivelul întregii economii este așteptat să crească în 2023 cu o valoare de 10,9%, de la 6.120 la 6.789 de lei.

Totodată, numărul de salariați ar urma să crească, conform estimărilor CNSP, cu peste 75.000, la 5,25 milioane de persoane.

Cheltuielile de personal cresc ca urmare a majorării salariilor din sectorul bugetar

Dacă în acest an, cheltuielile de personal s-au cifrat la 8,8% din PIB, în proiectul de lege inițiat de Finanțe se prevede scăderea acestora la 8,2% din PIB, iar în 2024 la 7,9% din PIB.

Conform notei de fundamentare, începând cu data de 1 ianuarie 2023, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10%.

Majorarea se aplică faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu 2.500 lei.

Totodată, se îngheață cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară, cu excepția soldei de grad și a salariului de grad, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022.

În ceea ce privește datoria publică, pentru finele anului 2023, conform metodologiei Uniunii Europene, plafonul este de 49,8% din produsul intern brut. 

În anul 2023, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2.000 milioane lei.

Alocări importante în sectorul de apărare și transporturi

Când vine vorba de „împărțirea fondurilor” negocierile s-au purtat până în ultimul moment.

Printre ministerele care vor primi mai mulți bani în 2023 se numără cel al Apărării, în contextul războiului din Ucraina și a nevoii de a întări flancul estic al NATO. Astfel, alocările pentru sectorul de apărare se vor ridica anul viitor la 2,5% din PIB.

Mai mulți bani va primi Ministerul Educației, 7 miliarde de lei în plus anul viitor față de acest an, bugetul instituției urmând să ajungă la 37 de miliarde de lei.

Și Transporturile vor beneficia de fonduri în plus cu peste 5 miliarde de lei față de alocările din acest an.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat, marți, că proiectul de buget va fi lansat în dezbatere publică în decursul acestei zile, iar joi, 8 decembrie, urmează să fie aprobat în guvern alături de proiectul de lege privind plafoanele și Ordonanța Trenuleț.

(Citiți și: „Proiect de OUG la Ministerul de Finanțe: cresc salariile bugetarilor, se indexează pensiile militarilor”)

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: