Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a îmbunătățit estimarea de creștere economică a României pentru anul 2022, de la 3,5% anterior (prognoza din vară) la 4,6%, dar a înrăutățit așteptările pentru anul următor la 2,8%, față de 3,7% anterior.
„Per ansamblu, avansul economic a fost prevăzut la 4,6% în anul 2022, cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul estimat în scenariul din prognoza de vară (+3,5%). Au fost constatate performanţe peste aşteptări în activităţile de construcţii şi servicii, care împreună deţin o contribuţie de circa 5 puncte procentuale la majorarea PIB, atenuând astfel aportul negativ al industriei şi agriculturii (-0,9 puncte procentuale)”, explică experții CNSP în nota adăugată prognozei de toamnă.
Pentru sectorul terţiar, căruia i-a revenit rolul de motor al creşterii, valoarea adăugată brută a fost estimată a se majora cu 7,7%, cu o uşoară tendinţă de încetinire în a doua parte a anului.
Pentru sectorul de construcţii a fost prevăzută o dinamică de 6,1%, pe baza accelerării activităţii din semestrul II.
Contribuţiile negative au provenit din partea industriei, pentru care s-a prognozat o diminuare a valorii adăugate brute cu 1,2%, şi din partea sectorului agricol, puternic afectat de secetă, ceea ce a condus la revizuirea semnificativă a estimărilor anterioare, până la o scădere de 12,8%.
Pe latura cererii, după un comportament foarte bun în primul semestru (+5,0%), aşteptările au vizat tendinţa descendentă a dinamicii consumului privat în perioada următoare, corelată cu evoluţia puterii de cumpărare. Astfel, creşterea de 5,4% prevăzută pentru întreg anul 2022, a fost cu 1,9 puncte procentuale peste estimarea anterioară.
Investiţiile brute au cunoscut o uşoară redinamizare în trimestrul II 2022, tendinţă care va continua pe măsură ce realizarea investiţiilor publice finanţate din fondurile UE (PNRR şi cadrul multianual) se va accelera.
Cu toate acestea, revizuirea creşterii formării brute de capital brut a fost una modestă (+0,6 puncte procentuale), la 4,3%, existând influenţe nefavorabile din zona echipamentelor.
Conform prognozei de toamnă, în acest an cererea internă se consideră a fi susţinătoarea creşterii economice, exportul net având o contribuţie nulă – dinamica superioară a exporturilor de bunuri şi servicii (9,2%) fiind anulată de cea a importurilor de bunuri şi servicii (8,2%).
Câștigul salarial, diminuat de inflație
Pentru anul curent, câştigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei.
Câştigul salarial mediu net se va majora cu 11,3%, ca urmarea unor măsuri de care beneficiază atât personalul din sectorul bugetar cât şi din sectorul concurenţial. Cu toate acestea, pe fondul inflaţiei accentuate din acest an, câştigul salarial real este estimat să scadă cu circa 2%.
Pentru perioada 2023-2026, ritmul mediu anual de creştere a câştigului salarial mediu brut va fi de 9,1%, iar puterea de cumpărare se va reînscrie pe un palier superior, cu o dinamică medie de 3,9%, în concordanţă cu contextul economico-social.
Inflația rămâne ridicată și anul viitor
În ceea ce privește inflația, CNSP estimează o rata anuală de 15,2% la finele anului, respectiv o medie anuală de 13,5%.
Pentru 2023, indicele prețurilor de consum este prognozat la 9,6% (medie anuală) și la 8% la sfârșitul anului.
„Procesul inflaţionist s-a dovedit a fi mai persistent şi de amplitudine mai ridicată decât s-a anticipat anterior, astfel încât şi decelerarea creşterii preţurilor de consum a fost estimată a avea o intensitate mai redusă”, explică CNSP.
În aceste condiţii, previziunile inflaţiei au fost ajustate ascendent pentru anul în curs şi următorii doi ani cu circa 1,3 puncte procentuale ca medie anuală, urmând ca în perioada 2024-2025 să se încadreze în jurul valorii de circa 3%.
„Prognozele au luat în calcul actele normative în vigoare privind modificarea schemei de plafonare a preţului energiei electrice până la data de 31 august 2023, prelungirea măsurii de reducere a preţului pentru carburanţi cu 50 bani/litru până la sfârşitul anului curent, cât şi o relativă stabilizare a
principalelor cotaţii internaţionale”, mai arată sursa citată.
Efectele nefavorabile pe termen scurt sunt aşteptate a se manifesta pentru componenta mărfurilor alimentare ca urmare a secetei prelungite din acest an, dar şi ca efect de runda a două al dispersiei preţurilor produselor energetice.
Totodată, preţurile producţiei industriale cât şi costurile în construcţii se aşteaptă să înregistreze dinamici în scădere, rămânând însă şi în anul următor la valori de două cifre.
***
