Cu doi ani înainte de încheierea cadrului financiar european multianual 2014-2020, România a cheltuit în 4 ani și jumătate doar 15% din bugetul repartizat de la Bruxelles.
E vorba exact de 5,47 miliarde euro din totalul de 37,60 miliarde euro.
Am crescut cu 3% față de anul 2017, când ajunsesem la 4,37 miliarde euro, bani europeni.
Datele Comisiei au fost actualizate pe 28 septembrie.
Până în prezent, Comisia a aprobat pe toate cele 9 programe naționale și regionale proiecte în valoare totală de 19,40 miliarde euro, deci azi putem conta, dacă proiectele se încheie până la finalul exercițiului – anul 2020 – pe o rată de absorbție de 52%.
Stadiul implementării pe programe mari arată în felul următor:
- Fondul de Coeziune: total plăți 1,31 miliarde (19%) dintr-un total de 6,93 miliarde euro
- Fondul pentru Agricultură și Dezvoltare rurală: total plăți 3,24 miliarde euro (40%) dintr-un total de 8,12 miliarde euro
- Fondul Maritim și de Pescuit: 28 de milioane euro (17%) dintr-un total de 168 milioane euro
- Fondul de Dezvoltare Regională: 1,22 miliarde euro (11%) dintr-un total de 10,72 miliarde euro
- Fondul European Social: 348 milioane euro (8%) dintr-un total de 4,62 miliarde euro
- Inițiativa pentru Angajarea Tinerilor: 16 milioane euro (6%) dintr-un total de 302 milioane euro
O comparație cu vecinii de la sud de Dunăre arată că Bulgaria stă un pic mai bine: are un grad de absorbție de 19% și un portofoliu de proiecte aprobate care vor consuma 68% din bugetul alocat.
Din punct de vedere al procentelor, Polonia stă mai bine ca România dar mai prost decât Bulgaria: Varșovia înregistrează o rată a absorbției de 17% și proiecte aprobate ce vor consuma 62% din buget.
Diferența semnificativă apare însă când vorbim de sume: în Polonia au intrat până acum 18,32 miliarde euro, adică de 3 ori și jumătate mai mulți bani decât în România și de 9 ori mai mulți bani decât în Bulgaria.
(Citiți și: ”Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene”)
Trebuie remarcată slaba performanță în ceea ce privește Dezvoltarea Regională. Portofoliul este asigurat de Comisarul român Corina Crețu, care, deși este obligată să nu acorde o atenție specială statului din care provine, insistă cam degeaba de 3 ani pe lângă toate guvernele de la București să trimită la Bruxelles ”proiecte mature” pentru finanțare.
Ultimul apel de acest gen a fost făcut în septembrie, când a anunțat că în analiza comisiei se mai află un singur dosar ce conține un proiect mare.