Evenimentul

Semestrul european – lupa pe România: nicio măsură pentru a corecta deficitul structural. Observațiile Consiliului UE

România nu a luat niciun fel de măsuri pentru a corecta evoluția deficitului structural și încadrarea sa în obiectivul pe termen mediu, reiese din documentele… Mai mult

05.06.2019

Analiză

Ajustare de 3 mld. euro în 8 luni, în condițiile creșterii pensiilor cu 15% peste 4 luni. Investițiile ies din discuție

Bugetul general consolidat a consemnat după primele patru luni din anul 2019 un deficit de 11,4 miliarde lei, echivalent cu 1,11% din PIB estimat pentru… Mai mult

04.06.2019

Evenimentul

Execuție bugetară ca în criză, într-o creștere economică de top: Deficitul la 4 luni – dublu față de cel de anul trecut

Deficitul bugetar de 1,1% din PIB din primele patru luni este rezultatul politicilor publice axate pe creșterea cheltuielilor obligatorii (salarii și asistență socială), dublate de… Mai mult

03.06.2019

La obiect

Descărcarea dezechilibrelor pe cursul leului poate începe chiar în acest an. Scenariile analiştilor şi necunoscuta BNR

Scenariile analiştilor privind evoluţia cursului valutar sunt mai degrabă prudente, pentru lunile care urmează, dar severe pentru începutul anului viitor şi mai târziu, când raportul… Mai mult

03.06.2019

Cronicile

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

de Marin Pana 19.11.2017

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care 3,04 miliarde euro aferente cadrului financiar 2014-2020, celelalte 9,67 milioane euro fiind resturi rămase de plată din cadrul financiar 2007 – 2013.

Suma este cu mult mai mică faţă de cea încasată anul trecut, respectiv 41% dacă se face raportarea la cele 7,36 miliarde euro consemnate pe 2016.

Evident, este imposibil ca să mai recuperăm diferenţa de 59% în ultimul sfert al anului, ceea ce va priva bugetul public de circa trei miliarde de euro din banii europeni ( dacă se face o extrapolare a sumelor intrate până acum).

Este, de departe, principala problemă a execuţiei bugetare pe 2017, în care deficitul programat este de 2,96% din PIB sau 5,38 miliarde euro la valoarea estimată în prezent pentru PIB.

Banii europeni ar fi putut veni gratis dar pe proiecte clare de dezvoltare, întocmite conform normelor europene şi cofinanţate de la bugetul de stat.

Încasarea acestor bani, fie şi la nivelul din 2016 (altminteri criticat la vremea respectivă) de 7,4 miliarde euro, ar fi permis chiar şi încadrarea rezultatului bugetar în celebrul MTO ( medium term objective în engleză sau obiectiv pe termen mediu de stabilitate financiară de -1% din PIB asumat de România).

La sume primite şi plătite figurează sumele trecute separat pe cele două exerciţii financiare ale UE, 2007 – 2013, respectiv 2014 – 2020. Soldul ca importanţă pentru economia românească a rezultat prin diferenţa între banii încasaţi per total şi banii plătiţi cu raportarea la PIB realizat de România din anul 2010 încoace.

Privind în urmă, se poate observa că dependenţa finanţelor publice faţă de sumele primite de la bugetul UE a crescut rapid. În 2013 s-a produs un salt semnificativ în 2015 şi 2016 banii de la UE au reprezentat mai mult de trei procente din PIB-ul naţional.

În 2017, ”racordarea” la exerciţiul bugetar 2014 – 2020 s-a produs prea lent pentru a prelua scăderea inerentă a fondurilor alocate în exerciţiul precedent, 2007 – 2013, odată ce resursa importantă rezultată din regula de plată N+2/N+3 ani după epuizarea termenului de plată extins s-a terminat brusc.

Demarajul penibil din 2014 – 2015, a fost mascat în 2016 tocmai de întârzierea cu care ne-am mişcat până în 2013. Prioritizarea ca maximă urgenţă a absorbţiei de fonduri europene s-ar fi impus de la sine în 2017, dar acest lucru nu s-a întâmplat, de unde şi prăbuşirea soldului de schimb de bani cu bugetul UE.

Practic (cu scuza, altminteri valabilă, că nu suntem noi de vină ci ”greaua moştenire” şi într-o perioadă electorală/postelectorală, cu cerinţele ei specifice) s-a ales tactica alocărilor riscante de venituri, cu beneficii pe termen scurt, în locul aşezării strategice a dezvoltării ţării pe termen lung, care ar fi prespus moderaţie şi durabilitate.

Am mâncat banii care ne puteau aduce fonduri europene

În loc să ne mişcăm repede să punem bani din bugetul nostru pentru a amplifica de circa 7 ori efectul fondurilor europene ( de regulă contribuţia naţională e de 15%) şi a ne dezvolta mai repede infrastructura, cu şosele, şcoli, spitale şi altele asemenea lucruri absolut necesare pentru o ţară civilizată, noi am trimis banii în consum.

Chiar şi sumele încasate, au venit mai degrabă automat, prin alocările deja antamate ale Fondul European pentru Garantare Agricolă, care au constituit majoritatea banilor intraţi în ţară.

Din păcate, contraperformanţa monumentală  consemnată oficial nu constituie un subiect central pentru dezbaterea publică, cum ar fi fost normal.

Marea problemă se regăseşte la fondurile structurale şi de coeziune, mai puţin de 10% din total, care vin pe proiecte clare şi conforme cu cerinţele europene.

Dacă tot am aderat la UE şi plătim sume considerabile la bugetul comun (suntem absolut în grafic la plăţi – cele 1,13 miliarde euro deja achitate pe primele trei trimestre se duc exact spre miliardul şi jumătate de anul trecut), ar fi trebuit să avem grijă să menţinem un ritm ridicat al absorbţiei fondurilor puse la dispoziţie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.11.2017

3 comentarii

  1. Protonic
    20.11.2017, 9:53 am

    Nu asa se face comparatia.
    La sfarsit de program sumele care intra sunt mai mari iar la inceput cand contractele inca nu sunt semnate sunt mai mici.
    Daca de raportam la anul 2010 sumele au crescut.

  2. Mac
    13.12.2017, 8:36 pm

    @Protonic
    Nu-ți bate capul, ăsta e un site USR.

    • Sandu
      22.12.2017, 7:07 pm

      @Mac,

      E al USR?
      N-am stiut. Inseamna ca vin cu cifre si argumente.

      Nu ca altii:
      – cu lozinci: “USR = securisti”, “Mai bine PSDist decat securist

      – cu sfaturi “prietenesti” in loc de idei: “nu-ti bate capul”, “vezi ca am poze”

      – cu etichete: “USR-istule”
      ….

Lăsați un comentariu


Stiri

A murit Franco Zeffirelli

Vladimir Ionescu

Regizorul şi scenaristul italian Franco Zeffirelli, cunoscut pentru filme ca „Iisus din Nazareth” şi „Romeo şi Julieta”, a murit sâmbătă, la Roma, la vârsta de… Mai mult

Stiri

Republica Moldova / Update: Curtea Constituțională a anulat hotărârile emise în perioada 7-9 iunie

Iulian Soare

Update. Judecătorii Curții Constituționale (CC) din Republica Moldova au anulat hotărârile din perioada 7 – 9 iunie 2019. „La baza anulării a stat situația de… Mai mult

Europa

Klaus Iohannis, din nou pe lista celor care ar putea prelua președinția Consiliului European – analiză Financial Times

Iulian Soare

Preşedintele Klaus Iohannis este nominalizat de către Financial Times pe lista politicienilor europeni care ar putea prelua funcția de președinte al Consiliului European. În prezent,… Mai mult

Europa

Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova. Maia Sandu: Nu prea sunt locuri pe pământ unde se pot ascunde

Iulian Soare

“În legătura cu speculaţiile apărute în presă despre aşa-zisa dispariţie a liderului PDM, precizăm că domnul Vlad Plahotniuc a plecat pentru câteva zile din ţară,… Mai mult

Stiri

Republica Moldova – Plahotniuc cedează puterea Guvernului Maia Sandu

Iulian Soare

Partidul Democrat din Republica Moldova, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a anunțat vineri că cedează puterea Guvernului condus de Maia Sandu, învestit de majoritatea parlamentară… Mai mult

Stiri

Kommersant: PDM va anunța deblocarea instituțiilor de stat, după ce ambasadorul SUA l-a vizitat pe Plahotniuc

Iulian Soare

În următoarele ore, Partidul Democrat din Moldova va anunța deblocarea instituțiilor de stat, scrie agora.md, care citează publicația rusă Kommersant. Publicația, care face trimitere la… Mai mult

Stiri

Fost șef de structură județeană SRI, numit guvernator al Deltei Dunării

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă a numit un nou guvernator al Deltei Dunării:  Cătălin Țibuleac (foto), care a fost până în 2017 șeful structurii județene Tulcea a… Mai mult