Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Cronicile

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

de Marin Pana 19.11.2017

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care 3,04 miliarde euro aferente cadrului financiar 2014-2020, celelalte 9,67 milioane euro fiind resturi rămase de plată din cadrul financiar 2007 – 2013.

Suma este cu mult mai mică faţă de cea încasată anul trecut, respectiv 41% dacă se face raportarea la cele 7,36 miliarde euro consemnate pe 2016.

Evident, este imposibil ca să mai recuperăm diferenţa de 59% în ultimul sfert al anului, ceea ce va priva bugetul public de circa trei miliarde de euro din banii europeni ( dacă se face o extrapolare a sumelor intrate până acum).

Este, de departe, principala problemă a execuţiei bugetare pe 2017, în care deficitul programat este de 2,96% din PIB sau 5,38 miliarde euro la valoarea estimată în prezent pentru PIB.

Banii europeni ar fi putut veni gratis dar pe proiecte clare de dezvoltare, întocmite conform normelor europene şi cofinanţate de la bugetul de stat.

Încasarea acestor bani, fie şi la nivelul din 2016 (altminteri criticat la vremea respectivă) de 7,4 miliarde euro, ar fi permis chiar şi încadrarea rezultatului bugetar în celebrul MTO ( medium term objective în engleză sau obiectiv pe termen mediu de stabilitate financiară de -1% din PIB asumat de România).

La sume primite şi plătite figurează sumele trecute separat pe cele două exerciţii financiare ale UE, 2007 – 2013, respectiv 2014 – 2020. Soldul ca importanţă pentru economia românească a rezultat prin diferenţa între banii încasaţi per total şi banii plătiţi cu raportarea la PIB realizat de România din anul 2010 încoace.

Privind în urmă, se poate observa că dependenţa finanţelor publice faţă de sumele primite de la bugetul UE a crescut rapid. În 2013 s-a produs un salt semnificativ în 2015 şi 2016 banii de la UE au reprezentat mai mult de trei procente din PIB-ul naţional.

În 2017, ”racordarea” la exerciţiul bugetar 2014 – 2020 s-a produs prea lent pentru a prelua scăderea inerentă a fondurilor alocate în exerciţiul precedent, 2007 – 2013, odată ce resursa importantă rezultată din regula de plată N+2/N+3 ani după epuizarea termenului de plată extins s-a terminat brusc.

Demarajul penibil din 2014 – 2015, a fost mascat în 2016 tocmai de întârzierea cu care ne-am mişcat până în 2013. Prioritizarea ca maximă urgenţă a absorbţiei de fonduri europene s-ar fi impus de la sine în 2017, dar acest lucru nu s-a întâmplat, de unde şi prăbuşirea soldului de schimb de bani cu bugetul UE.

Practic (cu scuza, altminteri valabilă, că nu suntem noi de vină ci ”greaua moştenire” şi într-o perioadă electorală/postelectorală, cu cerinţele ei specifice) s-a ales tactica alocărilor riscante de venituri, cu beneficii pe termen scurt, în locul aşezării strategice a dezvoltării ţării pe termen lung, care ar fi prespus moderaţie şi durabilitate.

Am mâncat banii care ne puteau aduce fonduri europene

În loc să ne mişcăm repede să punem bani din bugetul nostru pentru a amplifica de circa 7 ori efectul fondurilor europene ( de regulă contribuţia naţională e de 15%) şi a ne dezvolta mai repede infrastructura, cu şosele, şcoli, spitale şi altele asemenea lucruri absolut necesare pentru o ţară civilizată, noi am trimis banii în consum.

Chiar şi sumele încasate, au venit mai degrabă automat, prin alocările deja antamate ale Fondul European pentru Garantare Agricolă, care au constituit majoritatea banilor intraţi în ţară.

Din păcate, contraperformanţa monumentală  consemnată oficial nu constituie un subiect central pentru dezbaterea publică, cum ar fi fost normal.

Marea problemă se regăseşte la fondurile structurale şi de coeziune, mai puţin de 10% din total, care vin pe proiecte clare şi conforme cu cerinţele europene.

Dacă tot am aderat la UE şi plătim sume considerabile la bugetul comun (suntem absolut în grafic la plăţi – cele 1,13 miliarde euro deja achitate pe primele trei trimestre se duc exact spre miliardul şi jumătate de anul trecut), ar fi trebuit să avem grijă să menţinem un ritm ridicat al absorbţiei fondurilor puse la dispoziţie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.11.2017

3 comentarii

  1. Protonic
    20.11.2017, 9:53 am

    Nu asa se face comparatia.
    La sfarsit de program sumele care intra sunt mai mari iar la inceput cand contractele inca nu sunt semnate sunt mai mici.
    Daca de raportam la anul 2010 sumele au crescut.

  2. Mac
    13.12.2017, 8:36 pm

    @Protonic
    Nu-ți bate capul, ăsta e un site USR.

    • Sandu
      22.12.2017, 7:07 pm

      @Mac,

      E al USR?
      N-am stiut. Inseamna ca vin cu cifre si argumente.

      Nu ca altii:
      – cu lozinci: “USR = securisti”, “Mai bine PSDist decat securist

      – cu sfaturi “prietenesti” in loc de idei: “nu-ti bate capul”, “vezi ca am poze”

      – cu etichete: “USR-istule”
      ….

Lăsați un comentariu


Stiri

În ce condiții ar instala SUA rachete de croazieră în România

Vladimir Ionescu

Statele Unite ar putea ajunge să instaleze rachete de croazieră cu rază medie de acţiune în România doar în contextul în care americanii ar pierde… Mai mult

Europa

Consiliul de Afaceri Americano-Român: Sunt analizate investiţii americane în România de 10 miliarde de dolari

Adrian N Ionescu

Companiile americane analizează potențiale investiții în noi proiecte din România în valoare de peste 10 miliarde de dolari, potrivit unei declaraţii a preţedintelui Consiliului de… Mai mult

Stiri

Proiect de OUG după cazul Caracal: Dosarul reintră în legalitate prin extinderea competențelor DIICOT. Pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru percheziții

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiției a elaborat proiectul de OUG cerut de premierul Viorica Dăncilă după izbucnirea scandalului de la Caracal, proiect ce înăsprește pedepsele pentru infracțiuni grave… Mai mult

Europa

Emmanuel Macron: Nu mai e timp pentru renegocierea acordului Brexit

Iulian Soare

Președintele francez Emmanuel Macron a spus joi, înainte de întâlnirea cu premierul britanic Boris Johnson, că nu mai există timpul necesar pentru negocierea unui nou… Mai mult

Stiri

Scandal diplomatic după ce Poliția Leipzig a cerut hotelurilor să anunțe când cazează români

Vladimir Ionescu

Scandal diplomatic între România și Germania, după ce poliția din Leipzig le-a cerut hotelierilor din oraș să anunțe dacă au cazat cetățeni români. Forțele de… Mai mult

Europa

UE nu acceptă propunerea lui Trump de refacere a G8 cu Rusia înainte de rezolvarea conflictului ruso-ucrainean

Iulian Soare

Uniunea Europeană se opune invitării necondiționate a Rusiei de a se alătura, din nou, statelor membre G7, a precizat joi un înalt oficial european citat… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, trimis din nou în judecată pentru taxa de protecție ce ar fi fost primită de la Radu Nemeș

Vladimir Ionescu

DNA i-a trimis joi în judecată pe Sorin Blejnar și pe soția acestuia, într-un dosar în care cei doi și câțiva subordonați ai fostului șef… Mai mult