Analiză

Deficitul bugetar – la ce să ne aşteptăm

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de… Mai mult

09.10.2019

La obiect

România şi ţintele fixate prin strategia Europa 2020. Punctele tari și punctele slabe

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea… Mai mult

08.10.2019

Europa

Indexul Regional al Competitivității: Cum stau regiunile românești și de ce

București -Ilfov, regiunea din România cu cel mai mare scor (55,92 din 100 maxim posibil) în Indexul Regional al Competitivității 2019, se află abia pe… Mai mult

07.10.2019

Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

Cronicile

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

de Marin Pana 19.11.2017

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care 3,04 miliarde euro aferente cadrului financiar 2014-2020, celelalte 9,67 milioane euro fiind resturi rămase de plată din cadrul financiar 2007 – 2013.

Suma este cu mult mai mică faţă de cea încasată anul trecut, respectiv 41% dacă se face raportarea la cele 7,36 miliarde euro consemnate pe 2016.

Evident, este imposibil ca să mai recuperăm diferenţa de 59% în ultimul sfert al anului, ceea ce va priva bugetul public de circa trei miliarde de euro din banii europeni ( dacă se face o extrapolare a sumelor intrate până acum).

Este, de departe, principala problemă a execuţiei bugetare pe 2017, în care deficitul programat este de 2,96% din PIB sau 5,38 miliarde euro la valoarea estimată în prezent pentru PIB.

Banii europeni ar fi putut veni gratis dar pe proiecte clare de dezvoltare, întocmite conform normelor europene şi cofinanţate de la bugetul de stat.

Încasarea acestor bani, fie şi la nivelul din 2016 (altminteri criticat la vremea respectivă) de 7,4 miliarde euro, ar fi permis chiar şi încadrarea rezultatului bugetar în celebrul MTO ( medium term objective în engleză sau obiectiv pe termen mediu de stabilitate financiară de -1% din PIB asumat de România).

La sume primite şi plătite figurează sumele trecute separat pe cele două exerciţii financiare ale UE, 2007 – 2013, respectiv 2014 – 2020. Soldul ca importanţă pentru economia românească a rezultat prin diferenţa între banii încasaţi per total şi banii plătiţi cu raportarea la PIB realizat de România din anul 2010 încoace.

Privind în urmă, se poate observa că dependenţa finanţelor publice faţă de sumele primite de la bugetul UE a crescut rapid. În 2013 s-a produs un salt semnificativ în 2015 şi 2016 banii de la UE au reprezentat mai mult de trei procente din PIB-ul naţional.

În 2017, ”racordarea” la exerciţiul bugetar 2014 – 2020 s-a produs prea lent pentru a prelua scăderea inerentă a fondurilor alocate în exerciţiul precedent, 2007 – 2013, odată ce resursa importantă rezultată din regula de plată N+2/N+3 ani după epuizarea termenului de plată extins s-a terminat brusc.

Demarajul penibil din 2014 – 2015, a fost mascat în 2016 tocmai de întârzierea cu care ne-am mişcat până în 2013. Prioritizarea ca maximă urgenţă a absorbţiei de fonduri europene s-ar fi impus de la sine în 2017, dar acest lucru nu s-a întâmplat, de unde şi prăbuşirea soldului de schimb de bani cu bugetul UE.

Practic (cu scuza, altminteri valabilă, că nu suntem noi de vină ci ”greaua moştenire” şi într-o perioadă electorală/postelectorală, cu cerinţele ei specifice) s-a ales tactica alocărilor riscante de venituri, cu beneficii pe termen scurt, în locul aşezării strategice a dezvoltării ţării pe termen lung, care ar fi prespus moderaţie şi durabilitate.

Am mâncat banii care ne puteau aduce fonduri europene

În loc să ne mişcăm repede să punem bani din bugetul nostru pentru a amplifica de circa 7 ori efectul fondurilor europene ( de regulă contribuţia naţională e de 15%) şi a ne dezvolta mai repede infrastructura, cu şosele, şcoli, spitale şi altele asemenea lucruri absolut necesare pentru o ţară civilizată, noi am trimis banii în consum.

Chiar şi sumele încasate, au venit mai degrabă automat, prin alocările deja antamate ale Fondul European pentru Garantare Agricolă, care au constituit majoritatea banilor intraţi în ţară.

Din păcate, contraperformanţa monumentală  consemnată oficial nu constituie un subiect central pentru dezbaterea publică, cum ar fi fost normal.

Marea problemă se regăseşte la fondurile structurale şi de coeziune, mai puţin de 10% din total, care vin pe proiecte clare şi conforme cu cerinţele europene.

Dacă tot am aderat la UE şi plătim sume considerabile la bugetul comun (suntem absolut în grafic la plăţi – cele 1,13 miliarde euro deja achitate pe primele trei trimestre se duc exact spre miliardul şi jumătate de anul trecut), ar fi trebuit să avem grijă să menţinem un ritm ridicat al absorbţiei fondurilor puse la dispoziţie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.11.2017

3 comentarii

  1. Protonic
    20.11.2017, 9:53 am

    Nu asa se face comparatia.
    La sfarsit de program sumele care intra sunt mai mari iar la inceput cand contractele inca nu sunt semnate sunt mai mici.
    Daca de raportam la anul 2010 sumele au crescut.

  2. Mac
    13.12.2017, 8:36 pm

    @Protonic
    Nu-ți bate capul, ăsta e un site USR.

    • Sandu
      22.12.2017, 7:07 pm

      @Mac,

      E al USR?
      N-am stiut. Inseamna ca vin cu cifre si argumente.

      Nu ca altii:
      – cu lozinci: “USR = securisti”, “Mai bine PSDist decat securist

      – cu sfaturi “prietenesti” in loc de idei: “nu-ti bate capul”, “vezi ca am poze”

      – cu etichete: “USR-istule”
      ….

Lăsați un comentariu


Stiri

O zi puțin mai senină: mesaj de la un licean român care studiază la Dublin

Redacţia

În momentele în care suntem cuprinși de exasperare, poate apărea un semn care să ne însenineze ziua și să ne amintească de speranța pe care… Mai mult

Stiri

Preşedintele Klaus Iohannis, primit la Tokyo de premierul japonez Shinzo Abe

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat în vizită în Japonia, a fost primit luni, la Palatul Akasaka-Geihinkan, de prim-ministrul nipon Shinzo Abe. Șeful statului român se află,… Mai mult

Europa

Alegeri locale în Republica Moldova / La Chișinău, reprezentantul socialiștilor intră de pe primul loc în turul II

Vladimir Ionescu

Candidatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Ion Ceban, şi cel al Blocului electoral ACUM (DA şi PAS), Andrei Năstase, vor intra în turul al doilea… Mai mult

Stiri

Sindicat: ANAF organizează concursuri doar pentru posturi de conducere. Deficitul mare este la posturile de execuție

Vladimir Ionescu

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a scos la concurs peste 60 de posturi de conducere din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi administraţiilor… Mai mult

Europa

Sistemul bancar european sub presiune: De la provocările dobânzilor negative, la cele ale digitalizării

Adrian N Ionescu

  Scăderea profitabilității băncilor europene este rezultatul dobânzilor negative induse de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), dar și al concurenței companiilor financiare digitale.… Mai mult

Stiri

Rezidențiat 2019 / Ministrul Sănătății îi propune președintelui Iohannis o “soluție”: Interimar la Educație pentru 2 zile

Vladimir Ionescu

Numirea unui ministru al Educației interimar pentru doar două zile este soluția pe care ministrul Sănătății, Sorina Pintea, i-o propune președintelui Klaus Iohannis. Așa-zisa soluție… Mai mult

Europa

Bruxelles continuă procedurile: Acordul pentru Brexit va fi supus votului, marți, în Parlamentul European

Iulian Soare

Bruxelles-ul, scrie The Guardian, evită să se lase atras în drama politică desfășurată la Westminster (sediul Parlamentului britanic). Ambasadorii statelor UE, reuniți duminică dimineață, în… Mai mult