fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

de Marin Pana , 7.9.2021

crestere economica 2021

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, anunțată și în varianta semnal. La recalculare, avansul faţă de trimestrul precedent a rămas 1,8% iar rezultatul cumulat pe prima jumătate a anului curent a fost de +6,5% pe seria brută, respectiv +6,2% pe seria ajustată sezonier.

Astfel, revenirea economică din prima jumătate a anului s-a situat la nivelul de +1,6% în raport cu prima jumătate a lui 2019 (rezultatul anunțat de INS a fost -4,6% pentru S1 2020). Valoarea realizată în preţuri nominale a fost de circa 494 miliarde lei dar, prin ajustarea cu sezonalitatea, s-a ajuns la un rezultat echivalent de peste 572 miliarde lei.

Reamintim că, istoric, distribuţia PIB pe cele două jumătăţi ale anului nu este echilibrată ci are o proporţie de aproximativ 45% / 55% în valori nominale. Dacă ţinem cont de estimarea recentă de 1.175 miliarde lei pentru PIB 2020, rezultă că mai avem nevoie de realizarea efectivă a unei valori nominale de 681 miliarde lei în a doua jumătate a anului pentru a atinge un obiectiv destul de ambițios.

Astfel, revenirea economică scontată oficial se bazează pe un rezultat economic brut mai mare cu aproape 40% în a doua jumătate a anului față de prima. Dacă nu vom reuși acest lucru și vom avea un rezultat economic sub așteptări, vor trebui ajustați mai mulți indicatori, inclusiv deficitul bugetar de -7,16% din PIB.

În structura PIB, industria a rămas departe de revenirea completă și a fost depășită de comerț

Producția industrială a crescut cu 10,4% în prima jumătate a anului în curs și a dat aproape 30% din avansul PIB (1,9 puncte procentuale din rezultatul de +6,5%). Cu toate acestea, a rămas, în termeni reali, la -5,2% față de rezultatul din S1 2019 și a fost depășită în structura PIB de comerț, care a atins pragul de 20% din PIB ( doar 19,6% pentru industrie) și a adus 2 puncte procentuale la creșterea economică.

Această evoluție ridică problema calității revenirii economice, dincolo de cantitatea care apare ca foarte bună, întrucât explică adâncirea deficitelor externe. Trecerea de la deficit de cerere la excedent în raport cu oferta sustenabilă în condiții de echilibru s-a făcut cu două trimestre mai devreme decât anticipa BNR, ceea ce a contribuit la o presiune crescută pe cursul de schimb și majorarea prețurilor.

Deși cu o pondere mai redusă în VAB, segmentul de informații și comunicații a performat, înregistrând cea mai mare creștere (+14,1%) și aproape cel mai mic indice de preț (+1,4%), de unde a rezultat o contribuție decisivă la revenirea economiei ( 1,1 puncte procentuale) pe o altă structură de formare a valorii adăugate brute.

Datele arată în rest o evoluție palidă a sectoarelor din economie, cu contribuții nule din partea construcțiilor, creditate inițial ca factor de creștere robustă, și a zonei de intermediere financiară și asigurări, ambele penalizate de evoluții slabe în expresie fizică dar cu indici de preț relativ ridicați, care afectează deflatorul pe ansamblul economiei.

Rezultate nule pe avansul PIB s-au mai consemnat în prima jumătate a anului și la spectacole, reparații uz casnic (-1% ca activitate la prețuri constante) și agricultură (-1,2%). Aceasta din urmă este așteptată să revină la valori pozitive însemnate în semestrul al doilea dar media anuală va reflecta evoluția slabă din S1 2021.

În fine, ar mai fi de semnalat ponderea importantă a impozitelor nete pe produs în rezultatul economic comunicat oficial, și anume de +0,9 puncte procentuale. Adăugarea lor este conformă cu procedura de calcul a PIB dar ponderea de aproape 14% din rezultatul final de creștere a PIB în condițiile unui indice de preț majorat semnificativ (+14,6%) este notabilă.

Deficitul din comerțul internațional cu bunuri și servicii, amplificat cu 42% !

În ce privește efectele pe avansul PIB se remarcă efectul comerţului internațional. Cifrele INS arată clar cum diferenţa marcată ca ritm de scădere în volum între exporturi (+16,8%) și importuri (+20%) a condus la un efect de -2,3 pp, identic cu cel din pandemie. În termeni nominali, soldul negativ din schimburile externe s-a majorat de la 20,9 miliarde lei în S1 2020 la 29,7 miliarde lei în S1 2021, adică s-a amplificat cu 42%.

Din păcate, așa mare cum a fost, creșterea PIB nu a ținut pasul cu majorarea veniturilor (crescute pe contrasens anterior pentru mai atenua efectel pandemiei dar nu numai) iar capacitatea economiei de a acoperi cererea sporită a fost insuficientă. Pe această cale, rezultatul economic a rămas să fie acoperit de sectoare-cheie, la umbra cărora performanțele au fost destul de modeste în restul economiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.9.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

BNS, despre creșterea cu 8% a salariului minim: Nesemnificativă faţă de creşterea preţurilor la energie

Vladimir Ionescu

Propunerea de majorare a salariului minim brut cu 8% ar avea un impact „absolut nesemnificativ” asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim,… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o „atmosferă de intimidare”

Razvan Diaconu

Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul. Observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind… Mai mult

Stiri

Premierul l-a demis pe unul din cei mai eficienți funcționari guvernamentali: Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu

Vladimir Ionescu

Octavian Berceanu (foto), membru USR PLUS, a fost revocat de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Decizia premierului Florin Cîțu a fost publicată luni în… Mai mult

Stiri

În Capitală nu mai există niciun pat liber la secțiile ATI pentru Covid – la nivel național mai sunt doar 19

Vladimir Ionescu

În Capitală și mai multe orașe mari – printre care Timișoara, Cluj și Craiova – nu mai exista luni niciun pat liber în secțiile de… Mai mult

Europa

Olanda vrea să interzică bancnota de 500 de euro și plățile în numerar de peste 5.000 de euro

Vladimir Ionescu

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană pentru interzicerea folosirii bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a plecat la New York la Adunarea Generală a ONU – SUA au cerut liderilor mondiali să nu participe fizic

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a plecat luni în Statele Unite, Administrația Prezidențială anunțând că șeful statului participă la ”la segmentul de nivel înalt al celei de-a… Mai mult

Europa

Polonia, obligată de CJUE să plătească Comisiei 500.000 euro zilnic, până închide mina de la Turow

Razvan Diaconu

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis luni că Polonia trebuie să plătească o penalitate zilnică de 500.000 de euro către Comisia Europeană… Mai mult