luni

8 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 septembrie, 2021

crestere economica 2021

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, anunțată și în varianta semnal. La recalculare, avansul faţă de trimestrul precedent a rămas 1,8% iar rezultatul cumulat pe prima jumătate a anului curent a fost de +6,5% pe seria brută, respectiv +6,2% pe seria ajustată sezonier.

Astfel, revenirea economică din prima jumătate a anului s-a situat la nivelul de +1,6% în raport cu prima jumătate a lui 2019 (rezultatul anunțat de INS a fost -4,6% pentru S1 2020). Valoarea realizată în preţuri nominale a fost de circa 494 miliarde lei dar, prin ajustarea cu sezonalitatea, s-a ajuns la un rezultat echivalent de peste 572 miliarde lei.


Reamintim că, istoric, distribuţia PIB pe cele două jumătăţi ale anului nu este echilibrată ci are o proporţie de aproximativ 45% / 55% în valori nominale. Dacă ţinem cont de estimarea recentă de 1.175 miliarde lei pentru PIB 2020, rezultă că mai avem nevoie de realizarea efectivă a unei valori nominale de 681 miliarde lei în a doua jumătate a anului pentru a atinge un obiectiv destul de ambițios.

Astfel, revenirea economică scontată oficial se bazează pe un rezultat economic brut mai mare cu aproape 40% în a doua jumătate a anului față de prima. Dacă nu vom reuși acest lucru și vom avea un rezultat economic sub așteptări, vor trebui ajustați mai mulți indicatori, inclusiv deficitul bugetar de -7,16% din PIB.

În structura PIB, industria a rămas departe de revenirea completă și a fost depășită de comerț


Producția industrială a crescut cu 10,4% în prima jumătate a anului în curs și a dat aproape 30% din avansul PIB (1,9 puncte procentuale din rezultatul de +6,5%). Cu toate acestea, a rămas, în termeni reali, la -5,2% față de rezultatul din S1 2019 și a fost depășită în structura PIB de comerț, care a atins pragul de 20% din PIB ( doar 19,6% pentru industrie) și a adus 2 puncte procentuale la creșterea economică.

Această evoluție ridică problema calității revenirii economice, dincolo de cantitatea care apare ca foarte bună, întrucât explică adâncirea deficitelor externe. Trecerea de la deficit de cerere la excedent în raport cu oferta sustenabilă în condiții de echilibru s-a făcut cu două trimestre mai devreme decât anticipa BNR, ceea ce a contribuit la o presiune crescută pe cursul de schimb și majorarea prețurilor.

Deși cu o pondere mai redusă în VAB, segmentul de informații și comunicații a performat, înregistrând cea mai mare creștere (+14,1%) și aproape cel mai mic indice de preț (+1,4%), de unde a rezultat o contribuție decisivă la revenirea economiei ( 1,1 puncte procentuale) pe o altă structură de formare a valorii adăugate brute.

Datele arată în rest o evoluție palidă a sectoarelor din economie, cu contribuții nule din partea construcțiilor, creditate inițial ca factor de creștere robustă, și a zonei de intermediere financiară și asigurări, ambele penalizate de evoluții slabe în expresie fizică dar cu indici de preț relativ ridicați, care afectează deflatorul pe ansamblul economiei.

Rezultate nule pe avansul PIB s-au mai consemnat în prima jumătate a anului și la spectacole, reparații uz casnic (-1% ca activitate la prețuri constante) și agricultură (-1,2%). Aceasta din urmă este așteptată să revină la valori pozitive însemnate în semestrul al doilea dar media anuală va reflecta evoluția slabă din S1 2021.

În fine, ar mai fi de semnalat ponderea importantă a impozitelor nete pe produs în rezultatul economic comunicat oficial, și anume de +0,9 puncte procentuale. Adăugarea lor este conformă cu procedura de calcul a PIB dar ponderea de aproape 14% din rezultatul final de creștere a PIB în condițiile unui indice de preț majorat semnificativ (+14,6%) este notabilă.

Deficitul din comerțul internațional cu bunuri și servicii, amplificat cu 42% !

În ce privește efectele pe avansul PIB se remarcă efectul comerţului internațional. Cifrele INS arată clar cum diferenţa marcată ca ritm de scădere în volum între exporturi (+16,8%) și importuri (+20%) a condus la un efect de -2,3 pp, identic cu cel din pandemie. În termeni nominali, soldul negativ din schimburile externe s-a majorat de la 20,9 miliarde lei în S1 2020 la 29,7 miliarde lei în S1 2021, adică s-a amplificat cu 42%.

Din păcate, așa mare cum a fost, creșterea PIB nu a ținut pasul cu majorarea veniturilor (crescute pe contrasens anterior pentru mai atenua efectel pandemiei dar nu numai) iar capacitatea economiei de a acoperi cererea sporită a fost insuficientă. Pe această cale, rezultatul economic a rămas să fie acoperit de sectoare-cheie, la umbra cărora performanțele au fost destul de modeste în restul economiei.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: