fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Daniel Dăianu / Schimbări fiscale da, dar nu oricum!

de Daniel Daianu 22.3.2015

Daniel-Daianu-Multa lume doreste schimbari fiscale; unele au sens, altele sunt discutabile. Trebuie pornit de la principiul ca echilibrul bugetar trebuie protejat. Masurile fiscale dorite de guvern au corespondent in propuneri ale opozitiei politice, ceea ce indica o stare de spirit in lumea politica, in mediul de afaceri, in societate.

Care ar fi o grila scurta de citire a situatiei actuale a bugetului, a componentei sale fiscale?

  • – a avut loc o consolidare bugetara de mari proportii in ultimii ani, care a dus deficitul structural al bugetului (ce tine cont de influenta ciclului de afaceri, de gap-ul productiei potentiale) de la cca 9% in 2008/2009 la cca 1% in 2014;
  • – consolidarea bugetara a recurs la taieri de cheltuieli si cresterea, uneori, drastica si intempestiva a unor taxe (ex: TVA la 24% de la 19%);
  • – sistemul fiscal autohton impoziteaza mai putin veniturile (cota unica de 16%), dar este sever cu munca prin CAS si consumul prin TVA.
  • – cand factorii de productie au mobilitate ridicata (existand si piata unica din UE) ar avea sens sa fiscalizezi mai mult ce este mai stabil (ex:consumul). Dar un TVA inalt incurajeaza evaziunea fiscala si evitarea platii impozitelor (tax avoidance) si nu este fair cu cetatenii care au venituri modeste. Romania are, intre tarile UE, cel mai scazut grad de colectare a TVA;
  • – avem un grad scazut de colectare a taxelor si impozitelor, printre cele mai mici din UE, ceea ce loveste in capacitatea statului de a furniza bunuri publice esentiale;
  • – sistemul fiscal este dezechilibrat judecand niveluri ale taxelor si impozitelor ca si subterfugii prin care persoane si firme evita plati fiscale;
  • – este rational ca taxe si impozite (TVA, de pilda) sa fie readuse/aduse la niveluri rezonabile.
  • – eficienta cheltuieilior publice este foarte redusa multe resurse fiind irosite, din incompetenta si/sau prin fraudare;
  • – este obligatoriu ca pe latura de cheltuieli sa prioritizam investitii in mod temeinic, sa existe atribuire si receptionare corecte ale lucrarilor. Este nevoie de transparenta, reguli si proceduri respectate si de follow-up, adica realizarea proiectelor cu seriozitate.Sunt aspecte si principii ce merita sa fie relevate cand judecam oportunitatea si maniera de aplicare a unui nou cod fiscal:
  • – masurile aplicate nu trebuie sa primejduiasca consolidarea fiscala obtinuta cu atat de mari eforturi, costuri sociale;
  • – masurile anuntate merg la peste -2% din PIB ca impact intial in 2016 mizandu-se pe efecte de runda a doua si ulterioare pentru a-l reduce;
  • – merita sa reducem impozite si taxe care “au sarit calul”, sau sunt excesive. Insa declaratii gen “Romania poate deveni o tara cu impozite si taxe dintre cele mai scazute in UE” sunt neinspirate. Cota unica de 16% este competitiva in Europa si cu un CAS diminuat in continuare ajungem la un nivel comparabil.
  • – un dumpingul fiscal (tot mai neagreat intr-o UE in criza) nu ar avea eficacitate. Intr-o Europa amenintata de stagnare economica si in care increderea investitorilor (nu speculativi) este la cote joase o relaxare fiscala de amploare nu ar face din Romania un aspirator de mari investitii si ar creste putin inclinatia business-ului sa investeasca. O cresterea semnificativa a incasarilor fiscale (efect pe latura productiei) ar fi improbabila;
  • – o relaxare fiscala poate ajuta firme sa aiba situatie financiara mai buna, dar, in circumstantele acuale, are sanse mici sa stimuleze cresterea semnificativa a productiei. Si cand ai 2,5- 3% crestere intr-o Europa care merge cu o medie de 1% a PIB-ului nu prea ai cum sa turezi mult mai repede –te trag ceilalati in jos. Mai probabil este ca numeroase firme sa isi mareasca marjele de profit decat sa investeasca.
  • – este riscant pentru cresterea economica sa operam modificari fiscale care ar micsora sever cheltuieli bugetare din dorinta de a compensa impactul relaxarii fiscale; se subestimeaza rolul bugetului public in sustinerea cererii agregate, a productiei, inclusiv a celei private.Ajungem astfel la anul 2014, care a consemnat un surplus in executia bugetara pana in luna noiembrie. Cu anevoie s-a ajuns la un deficit bugetar consolidat putin sub 2% din PIB printr-o explozie de cheltuieli la finele anului.

(Citiți și:Gabriel Biriș / La ce să se aștepte economia de la noile coduri ale fiscalității: Evaluarea punctuală a efectelor”)

Sunt constatari importante de facut privind anul 2014:

  • – descurajarea unor cheltuieli, probabil fara impact economic semnificativ, sau fara temei, nu a impiedicat PIB-ul sa creasca cu cca. 2,8%; deci sunt rezerve de eficienta mari in economie si in utilizarea banului public (resurse erau/sunt “sifonate”)
  • – “efectul DNA”, posibil si alte cauze, au produs o « corectie » in executia bugetara care poate avea durabilitate in masura in care obliga pe cei ce cheltuiesc banul public la responsabilitate; ar fi vorba aici de o schimbare majora de conduita si ethos ca functionar public.

Intrebarea cheie rezultata din experienta anului trecut este daca a avut loc o echilibrare, de facto, mai puternica a bugetului –in pofida deficitului de 1,9% din PIB consemnat finalmente, care a fost realizat si prin efectuarea unor cheltuieli mutate din 2015.

Sunt doua intrebari derivate: a/ daca era posibil sa fie terminat anul financiar 2014 cu un deficit, sa zicem, intre 0,5-1% din PIB; b/ daca un asemenea rezultat bugetar ar fi durabil? Ceea ce ar insemna un deficit structural de sub 0,5% din PIB.
Daca la ambele raspunsuri se poate raspunde afirmativ in mod plauzibil sunt sanse mai mari ca masuri fiscale intentionate sa nu atace echilibrul bugetului in dinamica.
Dar, contrafactualul nu exista si ipoteze, mai mult sau mai putin speculative, sunt de folos limitat. Sa nu omitem, totodata, ca exista presiuni pe buget mai putin vizibile.

Exista insa o modalitate de certificare a supozitiei de mai sus si de a raspunde la intrebarea cheie formulata, astfel ca graba sa nu strice treaba. Primele doua luni din 2015 indica un surplus in executia bugetara. Este probabil ca “efectul” mentionat mai sus si alte cauze banuite sa actioneze in continuare si sa avem si o colectare fiscala mai buna in derulare.

Dar merita si trebuie sa asteptam pana la cel putin jumatatea anului pentru a verifica o schimbare de fond in executia bugetului pe latura cheltuirii banului public si in colectarea de impozite si taxe. Daca executia bugetara este mai buna decat cea programata se creaza spatiu bugetar pentru aplicarea unor schimbari fiscale.

Ramane o dilema: daca spatiul fiscal aditional creat sa fie utilizat pentru cheltuieli publice necesare (ex. educatie si sanatate, investitii), sau sa insemne reduceri de taxe si impozite. Oricum, este intelept sa se astepte cel putin jumatatea anului, dupa care sa se procedeze la aplicarea unor masuri bine cantarite prin prisma evaluarii impactului fiscal.

Faptul ca noul cod fiscal este trimis in Parlament (si nu este adoptat prin ordonanta de urgenta) ar favoriza dezbaterea sa pragmatica si matura si ar oferi ragaz pentru a vedea mersul executiei bugetare in 2015. Asa ar fi bine si din perspectiva favorizarii unei finalizari pozitive a acordului cu UE si FMI.

Comisia Europeana si FMI nu au de ce sa fie contra unor schimbari fiscale rationale; aceste institutii sunt in dezacord cu ceea ce poate afecta echilibrul bugetar si obiective pe termen mai lung. Drept este ca si expertii lor pot avea estimari si pareri discutabile; nimeni nu este infailibil, ca persoana sau ca institutie. Tocmai de aceea, un dialog cu argumente si deschis ofera sanse de “win-win” mai mari. Romania are suveranitate fiscala.

Dar apartenenta la Uniune reclama un dialog profesionist si clar cu partenerii, chiar daca exista divergente conceptuale..Un astfel de dialog ar permite si discutarea unor aspecte precum “tax avoidance” practicat de companii internationale prin preturi de transfer, conduita unor companii straine ce controleaza utilitati publice (nerespectarea angajamentelor asumate), practici abuzive ale industriei farma si distribuitorilor de medicamente, etc.

Cat priveste MTO (obiectivul de deficit pe termen mediu), cand ai o executie bugetara ca cea de anul trecut este dificil sa ceri o revedere a orizontului de timp, mai ales daca am asista la durabilizarea executiei bugetare mai bune. Afirm aceasta desi cred ca ratiuni de securitate, care privesc nu numai Romania, ar trebui sa permita statelor UE alocari suplimentare pentru aparare –care sa se vada, eventual, in modificarea MTO. O executie bugetara mai buna ar elibera totodata resurse pentru co-finantarea de proiecte ce folosesc fonduri structurale si de coeziune.

Intr-o lume cu atatea incertitudini, de ordin economic si geopolitic, cu o Europa inca suferinda, este bine sa aparam cu strasnicie poate cea mai aratoasa stare macroeconomica din ultimele doua decenii, chiar daca datoria publica s-a triplat la cca 39% in 2014, fata de nivelul din 2008. Este nevoie de viziune si indrazneala in politica economica, in cea bugetara, in schimbari fiscale. Dar este bine sa ne masuram pasii si sa nu ne hazardam.

Un nou cod fiscal, dupa dezbateri serioase in Parlament si avand in vedere ce are sens si este posibil sa fie facut in conditiile date, poate fi aplicat dupa ce am vedea daca exista schimbari de fond in executia bugetara. Daca acestea sunt, apare automat spatiu bugetar credibil, care ajuta aplicarea unor schimbari fiscale.

***

Daniel Dăianu, fost ministru de finante si membru in Consiliul de Administratie al BNR. Opiniile exprimate sunt personale si nu angajeaza BNR.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.3.2015

Un raspuns

  1. magojanul
    17.4.2015, 12:13 pm

    Nenea Daianu, care productie maica, cea afrancezilor, a nemtilor, a oricarei natii care ne pune la munca. Asa creati voi economia? Nenea Daianu acizarea si impozitarea saraciei a devenit un stil de viata pentru voi. Carora nici ca va pasa ca romanul poate sa u nu sa produca ceva. Nu produce ca nu mai avem fabrici si produse d-ale noastre, noi muncim si creem banii altora, noua ne da acolo tainul meritat. Insa voi si guvernul ne vedeti intodeauna ca pe niste hoti. Dar nu suntem hoti , sa intelegeti lucul acesta, nu , suntem cersetorii pe care v-ati straduit sa ne faceti, si pe cersetoria asta ne mai impozitati , taxati si va cresteti PIB pe minu bineinteles cum altfel, apropo trebuie sa dam bon fiscal sa poata participa la loterie?? Nu vea e rusine sa va aratati statele de plata pe care lunar le incasati pe cand romanii sotia in Italia, barbatul in Germania sa aduca bani sa va umple buzunarele. Nu cumva ceva este gresit. ati pus carul inaintea boilor!?? Ia luati-va cu guvernul de guler si acizati-l pentru fiecare roman plecat si sa vedeti bai la buget. Voua nu va mai trebuie sitem de pensii ? Nu la veniturile voastre!?. Germania angajeaza cu sutele de mii : PLTITORI DE IMOPZITE SI ASIGURARI !!!! au locuri de munca si creeaza mereu, si nu numai Germania si alte tari mai cu mintea pe umeri, Si ei sunt in Europa dar nu si-au dat fabricile si economia la fier vechi, nu . Se preocupa ca cetatenii lor , in primul rand, apoi cei care ii pot ajuta , imigrantii, sa aiba asigurat loc de munca sa faca venituri si apoi asteapta plata impozitelor cuvenite si nu acizate, si inmultite dupa difarite inginerii financiare doar sa fie mult si leutul pierdut. Nu cumva romanul sa traiasca mai bine , nu , Strainul , sa traiasca bine, ce deh noi suntem recunoscuti ca si gazde deosebite, numai si numai pentru strainul care are valiza mare, strainul manca-i-ar inima cainii.. Poate tot in popor si cam in aceleasi conditii au fost strigate !!!! Voi asteptati furca , toporul , sapa secera si ciocanul poate aceste simbolutri nu ar fi rau sa le uitati. Faceau parte si erau uneltele de baza ale romanului. Insa putine seceri , si ciocane au scapat de focul otelariilor din pacate la altii nu la noi. Dumneavoastra aplecati-va si predati-ne stiinta atentia si grija cu va straduiti a ne mai inventa o taxa , o acciza, un impozit o negare a negatiei , de nici dracul nu va mai intelege dar un om de la tara…Toti care ati fost neputinciosi in fata datoriei pentru tara si ati iesit pe poarta istoriei cu coada intre picioare. Invatati-ne patriotismul platitorului de dari pentru binele alesilor si celor de sub ei. Doar pana la nivelul saracului, de aici incolo biciul vostru le mai arata calea iar mila lui Dumnezeu ei se mai gandesc la un ;icar de speranta , desarta…. poate o fi vreun cod fiscal si pentru sufletul lor. Ca cei care benficiaza de el o duc bine mersi iar amarastenii … si se reiau necazurile si lacrimile ca un perpetuum mobile.

Lăsați un comentariu


Europa

Marea Chinei de Sud – noul focar global de tensiuni: SUA trimit patrule ale gărzii de coastă pentru a contracara activitățile destabilizatoare ale Beijingului

Vladimir Ionescu

Statele Unite au anunţat vineri trimiterea de nave de patrulare ale gărzii de coastă în Pacific pentru a contracara activităţile “destabilizatoare” ale Beijingului în zonele… Mai mult

Europa

Franța și-a rechemat ambasadorul din Turcia după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a spus că Emmanuel Macron are nevoie de un control psihiatric

Vladimir Ionescu

Președintele francez Emmanuel Macron și-a rechemat ambasadorul de la Ankara pentru consultări, după ce Recep Tayyip Erdogan l-a insultat, afirmând că are nevoie de un… Mai mult

Europa

Jens Stoltenberg, NATO: Afganistan ar putea deveni un “rai” al teroriștilor după retragerea trupelor alianței

Razvan Diaconu

NATO se confruntă cu o dilemă în Afganistan şi trebuie să decidă dacă va părăsi ţara, riscând astfel ca aceasta să devină un rai al… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: După alegeri urmează patru ani de ”pace politică”. România are șansa de a deveni un tigru al Europei Centrale și de Est

Vladimir Ionescu

După alegerile parlamentare vor urma patru ani de ”pace politică”, a afirmat sâmbătă premierul Ludovic Orban, adăugând că oportunitățile pe care le are România reprezintă… Mai mult

Europa

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune

Vladimir Ionescu

Parlamentul European (PE) a aprobat vineri poziţia sa cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, care cuprinde în special obligaţii de mediu… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban, despre un eventual lockdown: Obiectivul nostru este ca economia să funcționeze în parametrii obișnuiți

Razvan Diaconu

Întrebat dacă ar fi oportună varianta unui lockdown în România, premierul Ludovic Orban a afirmat că obiectivul executivului este ca oamenii să ducă o viaţă… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: PNL nu prezintă acum un buget pentru 2021 deoarece ar fi ilegal

Alexandra Pele

Guvernul PNL nu prezintă un draft de buget pentru anul viitor deoarece proximitatea alegerilor parlamentare interzice acest lucru, a explicat, sâmbătă, ministrul Finanțelor Publice, Florin… Mai mult