fbpx Modifică Setările

Analiză

Ce și cât înseamnă, de fapt, majorarea cu 10% a punctului de pensie

Creșterea de 10% a punctului de pensie începând cu luna septembrie de la 1.265 lei la 1.391 lei ar echivala la nivel bugetar cu o… Mai mult

03.08.2020

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

Daniel Dăianu / Schimbări fiscale da, dar nu oricum!

de Daniel Daianu 22.3.2015

Daniel-Daianu-Multa lume doreste schimbari fiscale; unele au sens, altele sunt discutabile. Trebuie pornit de la principiul ca echilibrul bugetar trebuie protejat. Masurile fiscale dorite de guvern au corespondent in propuneri ale opozitiei politice, ceea ce indica o stare de spirit in lumea politica, in mediul de afaceri, in societate.

Care ar fi o grila scurta de citire a situatiei actuale a bugetului, a componentei sale fiscale?

  • – a avut loc o consolidare bugetara de mari proportii in ultimii ani, care a dus deficitul structural al bugetului (ce tine cont de influenta ciclului de afaceri, de gap-ul productiei potentiale) de la cca 9% in 2008/2009 la cca 1% in 2014;
  • – consolidarea bugetara a recurs la taieri de cheltuieli si cresterea, uneori, drastica si intempestiva a unor taxe (ex: TVA la 24% de la 19%);
  • – sistemul fiscal autohton impoziteaza mai putin veniturile (cota unica de 16%), dar este sever cu munca prin CAS si consumul prin TVA.
  • – cand factorii de productie au mobilitate ridicata (existand si piata unica din UE) ar avea sens sa fiscalizezi mai mult ce este mai stabil (ex:consumul). Dar un TVA inalt incurajeaza evaziunea fiscala si evitarea platii impozitelor (tax avoidance) si nu este fair cu cetatenii care au venituri modeste. Romania are, intre tarile UE, cel mai scazut grad de colectare a TVA;
  • – avem un grad scazut de colectare a taxelor si impozitelor, printre cele mai mici din UE, ceea ce loveste in capacitatea statului de a furniza bunuri publice esentiale;
  • – sistemul fiscal este dezechilibrat judecand niveluri ale taxelor si impozitelor ca si subterfugii prin care persoane si firme evita plati fiscale;
  • – este rational ca taxe si impozite (TVA, de pilda) sa fie readuse/aduse la niveluri rezonabile.
  • – eficienta cheltuieilior publice este foarte redusa multe resurse fiind irosite, din incompetenta si/sau prin fraudare;
  • – este obligatoriu ca pe latura de cheltuieli sa prioritizam investitii in mod temeinic, sa existe atribuire si receptionare corecte ale lucrarilor. Este nevoie de transparenta, reguli si proceduri respectate si de follow-up, adica realizarea proiectelor cu seriozitate.Sunt aspecte si principii ce merita sa fie relevate cand judecam oportunitatea si maniera de aplicare a unui nou cod fiscal:
  • – masurile aplicate nu trebuie sa primejduiasca consolidarea fiscala obtinuta cu atat de mari eforturi, costuri sociale;
  • – masurile anuntate merg la peste -2% din PIB ca impact intial in 2016 mizandu-se pe efecte de runda a doua si ulterioare pentru a-l reduce;
  • – merita sa reducem impozite si taxe care “au sarit calul”, sau sunt excesive. Insa declaratii gen “Romania poate deveni o tara cu impozite si taxe dintre cele mai scazute in UE” sunt neinspirate. Cota unica de 16% este competitiva in Europa si cu un CAS diminuat in continuare ajungem la un nivel comparabil.
  • – un dumpingul fiscal (tot mai neagreat intr-o UE in criza) nu ar avea eficacitate. Intr-o Europa amenintata de stagnare economica si in care increderea investitorilor (nu speculativi) este la cote joase o relaxare fiscala de amploare nu ar face din Romania un aspirator de mari investitii si ar creste putin inclinatia business-ului sa investeasca. O cresterea semnificativa a incasarilor fiscale (efect pe latura productiei) ar fi improbabila;
  • – o relaxare fiscala poate ajuta firme sa aiba situatie financiara mai buna, dar, in circumstantele acuale, are sanse mici sa stimuleze cresterea semnificativa a productiei. Si cand ai 2,5- 3% crestere intr-o Europa care merge cu o medie de 1% a PIB-ului nu prea ai cum sa turezi mult mai repede –te trag ceilalati in jos. Mai probabil este ca numeroase firme sa isi mareasca marjele de profit decat sa investeasca.
  • – este riscant pentru cresterea economica sa operam modificari fiscale care ar micsora sever cheltuieli bugetare din dorinta de a compensa impactul relaxarii fiscale; se subestimeaza rolul bugetului public in sustinerea cererii agregate, a productiei, inclusiv a celei private.Ajungem astfel la anul 2014, care a consemnat un surplus in executia bugetara pana in luna noiembrie. Cu anevoie s-a ajuns la un deficit bugetar consolidat putin sub 2% din PIB printr-o explozie de cheltuieli la finele anului.

(Citiți și:Gabriel Biriș / La ce să se aștepte economia de la noile coduri ale fiscalității: Evaluarea punctuală a efectelor”)

Sunt constatari importante de facut privind anul 2014:

  • – descurajarea unor cheltuieli, probabil fara impact economic semnificativ, sau fara temei, nu a impiedicat PIB-ul sa creasca cu cca. 2,8%; deci sunt rezerve de eficienta mari in economie si in utilizarea banului public (resurse erau/sunt “sifonate”)
  • – “efectul DNA”, posibil si alte cauze, au produs o « corectie » in executia bugetara care poate avea durabilitate in masura in care obliga pe cei ce cheltuiesc banul public la responsabilitate; ar fi vorba aici de o schimbare majora de conduita si ethos ca functionar public.

Intrebarea cheie rezultata din experienta anului trecut este daca a avut loc o echilibrare, de facto, mai puternica a bugetului –in pofida deficitului de 1,9% din PIB consemnat finalmente, care a fost realizat si prin efectuarea unor cheltuieli mutate din 2015.

Sunt doua intrebari derivate: a/ daca era posibil sa fie terminat anul financiar 2014 cu un deficit, sa zicem, intre 0,5-1% din PIB; b/ daca un asemenea rezultat bugetar ar fi durabil? Ceea ce ar insemna un deficit structural de sub 0,5% din PIB.
Daca la ambele raspunsuri se poate raspunde afirmativ in mod plauzibil sunt sanse mai mari ca masuri fiscale intentionate sa nu atace echilibrul bugetului in dinamica.
Dar, contrafactualul nu exista si ipoteze, mai mult sau mai putin speculative, sunt de folos limitat. Sa nu omitem, totodata, ca exista presiuni pe buget mai putin vizibile.

Exista insa o modalitate de certificare a supozitiei de mai sus si de a raspunde la intrebarea cheie formulata, astfel ca graba sa nu strice treaba. Primele doua luni din 2015 indica un surplus in executia bugetara. Este probabil ca “efectul” mentionat mai sus si alte cauze banuite sa actioneze in continuare si sa avem si o colectare fiscala mai buna in derulare.

Dar merita si trebuie sa asteptam pana la cel putin jumatatea anului pentru a verifica o schimbare de fond in executia bugetului pe latura cheltuirii banului public si in colectarea de impozite si taxe. Daca executia bugetara este mai buna decat cea programata se creaza spatiu bugetar pentru aplicarea unor schimbari fiscale.

Ramane o dilema: daca spatiul fiscal aditional creat sa fie utilizat pentru cheltuieli publice necesare (ex. educatie si sanatate, investitii), sau sa insemne reduceri de taxe si impozite. Oricum, este intelept sa se astepte cel putin jumatatea anului, dupa care sa se procedeze la aplicarea unor masuri bine cantarite prin prisma evaluarii impactului fiscal.

Faptul ca noul cod fiscal este trimis in Parlament (si nu este adoptat prin ordonanta de urgenta) ar favoriza dezbaterea sa pragmatica si matura si ar oferi ragaz pentru a vedea mersul executiei bugetare in 2015. Asa ar fi bine si din perspectiva favorizarii unei finalizari pozitive a acordului cu UE si FMI.

Comisia Europeana si FMI nu au de ce sa fie contra unor schimbari fiscale rationale; aceste institutii sunt in dezacord cu ceea ce poate afecta echilibrul bugetar si obiective pe termen mai lung. Drept este ca si expertii lor pot avea estimari si pareri discutabile; nimeni nu este infailibil, ca persoana sau ca institutie. Tocmai de aceea, un dialog cu argumente si deschis ofera sanse de “win-win” mai mari. Romania are suveranitate fiscala.

Dar apartenenta la Uniune reclama un dialog profesionist si clar cu partenerii, chiar daca exista divergente conceptuale..Un astfel de dialog ar permite si discutarea unor aspecte precum “tax avoidance” practicat de companii internationale prin preturi de transfer, conduita unor companii straine ce controleaza utilitati publice (nerespectarea angajamentelor asumate), practici abuzive ale industriei farma si distribuitorilor de medicamente, etc.

Cat priveste MTO (obiectivul de deficit pe termen mediu), cand ai o executie bugetara ca cea de anul trecut este dificil sa ceri o revedere a orizontului de timp, mai ales daca am asista la durabilizarea executiei bugetare mai bune. Afirm aceasta desi cred ca ratiuni de securitate, care privesc nu numai Romania, ar trebui sa permita statelor UE alocari suplimentare pentru aparare –care sa se vada, eventual, in modificarea MTO. O executie bugetara mai buna ar elibera totodata resurse pentru co-finantarea de proiecte ce folosesc fonduri structurale si de coeziune.

Intr-o lume cu atatea incertitudini, de ordin economic si geopolitic, cu o Europa inca suferinda, este bine sa aparam cu strasnicie poate cea mai aratoasa stare macroeconomica din ultimele doua decenii, chiar daca datoria publica s-a triplat la cca 39% in 2014, fata de nivelul din 2008. Este nevoie de viziune si indrazneala in politica economica, in cea bugetara, in schimbari fiscale. Dar este bine sa ne masuram pasii si sa nu ne hazardam.

Un nou cod fiscal, dupa dezbateri serioase in Parlament si avand in vedere ce are sens si este posibil sa fie facut in conditiile date, poate fi aplicat dupa ce am vedea daca exista schimbari de fond in executia bugetara. Daca acestea sunt, apare automat spatiu bugetar credibil, care ajuta aplicarea unor schimbari fiscale.

***

Daniel Dăianu, fost ministru de finante si membru in Consiliul de Administratie al BNR. Opiniile exprimate sunt personale si nu angajeaza BNR.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.3.2015

Un raspuns

  1. magojanul
    17.4.2015, 12:13 pm

    Nenea Daianu, care productie maica, cea afrancezilor, a nemtilor, a oricarei natii care ne pune la munca. Asa creati voi economia? Nenea Daianu acizarea si impozitarea saraciei a devenit un stil de viata pentru voi. Carora nici ca va pasa ca romanul poate sa u nu sa produca ceva. Nu produce ca nu mai avem fabrici si produse d-ale noastre, noi muncim si creem banii altora, noua ne da acolo tainul meritat. Insa voi si guvernul ne vedeti intodeauna ca pe niste hoti. Dar nu suntem hoti , sa intelegeti lucul acesta, nu , suntem cersetorii pe care v-ati straduit sa ne faceti, si pe cersetoria asta ne mai impozitati , taxati si va cresteti PIB pe minu bineinteles cum altfel, apropo trebuie sa dam bon fiscal sa poata participa la loterie?? Nu vea e rusine sa va aratati statele de plata pe care lunar le incasati pe cand romanii sotia in Italia, barbatul in Germania sa aduca bani sa va umple buzunarele. Nu cumva ceva este gresit. ati pus carul inaintea boilor!?? Ia luati-va cu guvernul de guler si acizati-l pentru fiecare roman plecat si sa vedeti bai la buget. Voua nu va mai trebuie sitem de pensii ? Nu la veniturile voastre!?. Germania angajeaza cu sutele de mii : PLTITORI DE IMOPZITE SI ASIGURARI !!!! au locuri de munca si creeaza mereu, si nu numai Germania si alte tari mai cu mintea pe umeri, Si ei sunt in Europa dar nu si-au dat fabricile si economia la fier vechi, nu . Se preocupa ca cetatenii lor , in primul rand, apoi cei care ii pot ajuta , imigrantii, sa aiba asigurat loc de munca sa faca venituri si apoi asteapta plata impozitelor cuvenite si nu acizate, si inmultite dupa difarite inginerii financiare doar sa fie mult si leutul pierdut. Nu cumva romanul sa traiasca mai bine , nu , Strainul , sa traiasca bine, ce deh noi suntem recunoscuti ca si gazde deosebite, numai si numai pentru strainul care are valiza mare, strainul manca-i-ar inima cainii.. Poate tot in popor si cam in aceleasi conditii au fost strigate !!!! Voi asteptati furca , toporul , sapa secera si ciocanul poate aceste simbolutri nu ar fi rau sa le uitati. Faceau parte si erau uneltele de baza ale romanului. Insa putine seceri , si ciocane au scapat de focul otelariilor din pacate la altii nu la noi. Dumneavoastra aplecati-va si predati-ne stiinta atentia si grija cu va straduiti a ne mai inventa o taxa , o acciza, un impozit o negare a negatiei , de nici dracul nu va mai intelege dar un om de la tara…Toti care ati fost neputinciosi in fata datoriei pentru tara si ati iesit pe poarta istoriei cu coada intre picioare. Invatati-ne patriotismul platitorului de dari pentru binele alesilor si celor de sub ei. Doar pana la nivelul saracului, de aici incolo biciul vostru le mai arata calea iar mila lui Dumnezeu ei se mai gandesc la un ;icar de speranta , desarta…. poate o fi vreun cod fiscal si pentru sufletul lor. Ca cei care benficiaza de el o duc bine mersi iar amarastenii … si se reiau necazurile si lacrimile ca un perpetuum mobile.

Lăsați un comentariu


Stiri

Rectificare bugetară: Deficitul – revizuit de la 6,7% din PIB la 8,6% din PIB. Economia va consemna o scădere de 3,8% din PIB în 2020

Alexandra Pele

A doua rectificare bugetară din acest an a fost construită pe o prognoză revizuită a evoluției economiei. Deficitul bugetar a fost majorat de la 6,7%… Mai mult

Europa

Franța își sporește prezența militară în Mediterana, cu scopul ”evaluării autonome” a acțiunilor Turciei

Iulian Soare

Franţa a trimis două nave ale Marinei militare şi două avioane de vânătoare Rafale în estul Mării Mediterane, a anunțat joi ministrul francez al Apărării,… Mai mult

Stiri

Gaze din Marea Neagră: Prima platformă de extracție a BSOG este pe jumătate gata – Gazoductul spre țărm, terminat în acest an

Adrian N Ionescu

Compania petrolieră Black Sea Oil&Gas (BSOG), concesionarul perimetrului XV Midia de gaze naturale din Marea Neagră, a realizat 33% din proiectul de investiție în exploatarea… Mai mult

Stiri

Belarus nu e Ucraina – șanse infime pentru succesul unei revoluții portocalii la Minsk

Razvan Diaconu

Scenele din Belarus cu protestatari care ridică baricade în stradă pentru a opri atacurilor poliției evocă o altă revoltă produsă în zona-tampon dintre Rusia și… Mai mult

Europa

Banca Internaţională de Investiţii, controlată de Rusia, împrumută Schaeffler AG, un lider german al piețelor europene, inclusiv în România

Adrian N Ionescu

Banca Internaţională de Investiţii (IIB) a aprobat un împrumut de 50 de milioane de euro grupului german Schaeffler AG, unul dintre producătorii proeminenți de componente… Mai mult

Stiri

Avertisment Administrația Porturilor Maritime: La Constanța e depozitat de 9 ori mai mult azotat de amoniu decât a explodat la Beirut

Vladimir Ionescu

Aproape 26.000 de tone de azotat de amoniu sunt depozitate în Portul Constanța, a anunțat joi  Administrația Porturilor Maritime, care a atras atenția că toți… Mai mult

Europa

Spania / Prăbușire a sectorului ce contribuie cu 12% la PIB: aproape 98% mai puțini turiști străini în iulie, față de anul trecut

Iulian Soare

Numărul de turiști străini în Spania a fost în iulie a fost similar celui din iunie, de 204.926, cu aproape 98%, comparativ cu aceeași lună… Mai mult