La obiect

Creşterea salariului mediu real revine (nesustenabil) peste pragul de 10%. Evoluția pe domenii

Câștigul salarial mediu brut din luna aprilie 2018 a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de… Mai mult

10.06.2019

Analiză

Deficitul guvernamental, în afara practicii europene: Cum stau ceilalți

România a înregistrat în 2018 cel mai mare deficit guvernamental dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia puţin relevantă a Ciprului (-4,8%… Mai mult

09.06.2019

La obiect

Cum doarme UE sub industria strategică a mașinilor electrice: Viitorul tocmai a ajuns între China și Africa

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare.  Un moment de… Mai mult

07.06.2019

Analiză

Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

06.06.2019

Cronicile

Gabriel Biriș / La ce să se aștepte economia de la noile coduri ale fiscalității: Evaluarea punctuală a efectelor

de Gabriel Biris 4.3.2015

gabriel birisZilele acestea am asistat la discuții intense pe marginea celor două coduri, fiscal și de procedură fiscală, prezentate în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor.

Vedem măsuri de relaxare fiscală de o magnitudine ce cu greu putea a fi închipuită ca posibil a venind de la un guvern care a fost mai degrabă preocupat până recent de majorări de taxe și introducerea unora noi decât de reduceri.

TVA scade atât pentru cota standard (de la 24 la 20%) cât și pentru legume, fructe, carne, pește (de la 24 la 9% (!)), accizele scad atât la carburanți cât și la alcool, impozitul pe construcții dispare iar, prin eliminarea impozitului pe dividend România se apropie vertiginos de statutul de paradis fiscal (sarcină fiscală zero pentru câștigurile de capital obținute prin intermediul unor companii, în anumite condiții).
Baza de calcul a contribuției la sănătate este și ea plafonată la 5 salarii medii, ceea ce însă nu va ajuta la creșterea conformării datorită plafonului prea mare, dar și păstrării unor cote semnificativ mai mici pentru câștigurile din activități independente față de cele datorate pentru salarii.

În plus, asistăm și la o reașezare a impozitului pe clădiri.

Toate aceste măsuri costă peste 16,26 miliarde de lei, conform calculului autorilor propunerii, din care tot autorii estimează (fără a explica însă și cum) că vor recupera în prima fază 9,45. Rămâne complet fără răspuns întrebarea: cum se compensează această suma? Pe ce se bazează guvernul? În lipsa unui răspuns cât de cât credibil, toate aceste propuneri riscă să cadă în derizoriu și să compromită întregul demers al rescrierii celor două coduri.

Pe partea de cod de procedură fiscală vedem o colecție de măsuri menite să “întărească” administrarea fiscală. Din păcate acest lucru se face pe costul antreprenorilor, ale căror drepturi sunt din ce în ce mai reduse în fața unui ANAF din ce în ce mai abuziv. Personal, îmi este teamă că antreprenorul român va fi din ce în ce mai des tratat ca infractor și nu ca un partener al statului.

Am încercat să sintetizez aceste propuneri în forma în care am prezentat în urmă cu câteva luni și inventarul celor peste 200 de modificări ale legislației fiscale din ultimii zece ani. Mi-am permis nu numai să comentez dar și să evaluez, prin prisma experienței mele în domeniul consultanței fiscale, importanța și calitatea propunerilor inventariate.

Mai jos, tabelele, cu prezentarea în paralel, la modul cel mai concret cu putință, a principalelor modificări și a afectelor acestora în economie și în societate (Click pe fiecare pentru mărire).

Tabelul INTEGRAL poate fi descărcat la finalul articolului.

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(click pe tabel pentru mărire)

(click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

Aici simt nevoia sa fac un comentariu mai amplu cu privire la măsurile propuse în cazul contribuțiilor sociale.

Personal m-am implicat foarte mult în a discuta, explica, susține un set de măsuri care să pună pe baze sustenabile sistemul de contribuții sociale, să îl așeze într-un mod viabil pe termen lung. O parte din setul de măsuri propus de mine și anume plafonarea bazei de calcul a tuturor contribuțiilor, a fost preluat – dar nu integral (vezi modul în care se calculează plafonul pentru angajatori).

Nivelul la care a fost stabilit plafonul este însă unul prea mare pentru a se putea asigura creșterea conformării voluntare. În plus, se păstrează așezarea sarcinii fiscale în funcție de CUM și nu doar de CÂT câștigăm, ceea ce personal consider că este profund imoral.

De asemenea, prin eliminarea impozitului pe dividende se creează condițiile pentru a asista la un fenomen invers celui pe care l-am văzut în 2007/2008: creșterea semnificativă a numărului de SRL-uri (sarcina fiscală efectivă 16% față de 29,44% în prezent) în dauna PFA-urilor (sarcină fiscală semnificativ mai mare). Să nu uităm însă: nu există prânz gratis. Sarcina fiscală mai mică vine cu pericolul retratării fiscale.

Acesta este motivul pentru care susțin că se ratează o șansă mare pentru România. Sper ca totuși varianta finală să nu fie aceasta.

Consider că mult mai util pentru dezvoltarea echilibrată a României, pentru normalizarea pieței muncii, ca plafonarea să fie făcută la cel mult 3 salarii medii, ca deducerea personală să fie scăzută din baza de calcul a contribuțiilor sociale, în paralel cu lărgirea bazei de impozitare.

Cred cu tărie că sarcina fiscală nu trebuie stabilită în funcție de CUM obținem veniturile, ci doar de CÂT venit obținem.

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Descărcați AICI tabelul integral)

***
Gabriel Biriș este partener al casei de avocatură Biriș-Goran

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2015

2 comentarii

  1. Dumitru Moinescu
    10.3.2015, 11:25 am

    Pct 8. Contribuția la sănătate este bine sa rămână la angajat si acesta sa decidă dacă se asigura sau aduna banii si-i folosește la spitalul la care dorește/are nevoie sa se trateze. Reducerea surselor la fondul de sănătate va reduce(cred) licitatiile trucate din sănătate.
    Pct. 9. “credit fiscal” impozit pe dividend minus impozit pe profit X cota unica rezulta sarcina fiscală. Cred ca-i imposibil aritmetic. Impozitul pe dividend fiind mai mic decât cel pe profit ajungem la un rezultat negativ.
    Toate celelalte informații sunt foarte utile ptr cei care nu au avut încă timp sa citească aceste coduri.

  2. DIMPOZIT DOBINZI
    1.4.2015, 1:11 pm

    D-le Biris, va rog sa rediscutati ori de cite ori aveti posibilitatea ca masura lui Boc de taxare a dobinzilor-taxa pe inflatie- de 16% sa fie redusa din nou la 1% (parca nu era de loc).Amintiti-le papagalilor de guvernanti ca au cistigat pe promisiuni ca vor repara tot ce a taiat guvrnul Boc.1.Salariile bugetarilor-s-a rezovat, 2.TVA-NU s-a rezolvat (nici nu am sperante ca se va rezolva)3.Impozitul pe dobinzile la depozite-16% -Nu s-a remediat, 4.Majorarea penalitatii la pensionarea anticipata partial de la 0.50% pe luna, la 0,75% pe luna – NU s-a rezolvat, ba mai mult tovarasa ministru Plumb nici nu stia. Ii citise un e-mail moderatorul de la cineva care suna astfel:”am 60 de ani, am cotizat 40 de ani, iar acuma doresc sa ma pensionez anticipar si din amarita de pensie imi taie 45% (5anix12 lunix0.75%/luna =45.00%) Desigur, si 0.50 e mult, dar mai ales pe baza carui rationament?? Sper sa va ajunga acest comentariu.

Lăsați un comentariu


Europa

Dacian Cioloș a fost ales lider al Renew Europe, al treilea grup din Parlamentul European

Iulian Soare

Dacian Cioloş este primul preşedinte român al unui grup din Parlamentul European, după ce miercuri a fost votat lider al Renew Europe, al treilea grup… Mai mult

Stiri

Facebook anunță moneda virtuală Libra – valoarea acesteia va fi legată de mai multe valute

Iulian Soare

Facebook a dezvăluit, marţi, planurile de a lansa o monedă virtuală numită Libra, în încercarea de a se extinde dincolo de reţelele sociale şi de… Mai mult

Stiri

Schimbare la conducerea Pentagonului – Patrick Shanahan pleacă, după acuzațiile de violență domestică

Iulian Soare

Preşedintele american Donald Trump a anunţat marţi înlocuirea lui Patrick Shanahan la conducerea Pentagonului. Shanahan a renunțat la post în urma unor acuzaţii de violenţă… Mai mult

Europa

UE a amânat pentru octombrie decizia privind negocierile de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania

Iulian Soare

Uniunea Europeană a decis marţi să amâne până în luna octombrie decizia sa cu privire la angajarea de negocieri pentru aderare cu Macedonia de Nord… Mai mult

Stiri

Video Live / CONFERINȚĂ: Cum aducem (și) administrația publică în era digitală?

 Conferința „Cum aducem administrația publică în era digitală?” va reuni cele mai relevante voci din mediul public și privat care vor aborda principalele probleme ale… Mai mult

Europa

Investițiile străine directe în România: La jumătatea mediei anilor de dinainte de criză – Raport UNCTAD

Adrian N Ionescu

Stocul investițiilor străine directe (ISD) din România (94 mld. dolari) pe 2018, a scăzut substanțial ca pondere în PIB de la 43% în 2017 până… Mai mult

Stiri

Eximbank ar fi încheiat negocierile pentru preluarea Băncii Românești, după ce a rămas singură în cursă

Adrian N Ionescu

EximBank a încheiat negocierile cu National Bank of Greece (NBG) pentru a prelua filiala acesteia din România, Banca Românească, potrivit unor informații confirmate de ministrul… Mai mult