Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Gabriel Biriș / La ce să se aștepte economia de la noile coduri ale fiscalității: Evaluarea punctuală a efectelor

de Gabriel Biris 4.3.2015

gabriel birisZilele acestea am asistat la discuții intense pe marginea celor două coduri, fiscal și de procedură fiscală, prezentate în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor.

Vedem măsuri de relaxare fiscală de o magnitudine ce cu greu putea a fi închipuită ca posibil a venind de la un guvern care a fost mai degrabă preocupat până recent de majorări de taxe și introducerea unora noi decât de reduceri.

TVA scade atât pentru cota standard (de la 24 la 20%) cât și pentru legume, fructe, carne, pește (de la 24 la 9% (!)), accizele scad atât la carburanți cât și la alcool, impozitul pe construcții dispare iar, prin eliminarea impozitului pe dividend România se apropie vertiginos de statutul de paradis fiscal (sarcină fiscală zero pentru câștigurile de capital obținute prin intermediul unor companii, în anumite condiții).
Baza de calcul a contribuției la sănătate este și ea plafonată la 5 salarii medii, ceea ce însă nu va ajuta la creșterea conformării datorită plafonului prea mare, dar și păstrării unor cote semnificativ mai mici pentru câștigurile din activități independente față de cele datorate pentru salarii.

În plus, asistăm și la o reașezare a impozitului pe clădiri.

Toate aceste măsuri costă peste 16,26 miliarde de lei, conform calculului autorilor propunerii, din care tot autorii estimează (fără a explica însă și cum) că vor recupera în prima fază 9,45. Rămâne complet fără răspuns întrebarea: cum se compensează această suma? Pe ce se bazează guvernul? În lipsa unui răspuns cât de cât credibil, toate aceste propuneri riscă să cadă în derizoriu și să compromită întregul demers al rescrierii celor două coduri.

Pe partea de cod de procedură fiscală vedem o colecție de măsuri menite să “întărească” administrarea fiscală. Din păcate acest lucru se face pe costul antreprenorilor, ale căror drepturi sunt din ce în ce mai reduse în fața unui ANAF din ce în ce mai abuziv. Personal, îmi este teamă că antreprenorul român va fi din ce în ce mai des tratat ca infractor și nu ca un partener al statului.

Am încercat să sintetizez aceste propuneri în forma în care am prezentat în urmă cu câteva luni și inventarul celor peste 200 de modificări ale legislației fiscale din ultimii zece ani. Mi-am permis nu numai să comentez dar și să evaluez, prin prisma experienței mele în domeniul consultanței fiscale, importanța și calitatea propunerilor inventariate.

Mai jos, tabelele, cu prezentarea în paralel, la modul cel mai concret cu putință, a principalelor modificări și a afectelor acestora în economie și în societate (Click pe fiecare pentru mărire).

Tabelul INTEGRAL poate fi descărcat la finalul articolului.

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(click pe tabel pentru mărire)

(click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

Aici simt nevoia sa fac un comentariu mai amplu cu privire la măsurile propuse în cazul contribuțiilor sociale.

Personal m-am implicat foarte mult în a discuta, explica, susține un set de măsuri care să pună pe baze sustenabile sistemul de contribuții sociale, să îl așeze într-un mod viabil pe termen lung. O parte din setul de măsuri propus de mine și anume plafonarea bazei de calcul a tuturor contribuțiilor, a fost preluat – dar nu integral (vezi modul în care se calculează plafonul pentru angajatori).

Nivelul la care a fost stabilit plafonul este însă unul prea mare pentru a se putea asigura creșterea conformării voluntare. În plus, se păstrează așezarea sarcinii fiscale în funcție de CUM și nu doar de CÂT câștigăm, ceea ce personal consider că este profund imoral.

De asemenea, prin eliminarea impozitului pe dividende se creează condițiile pentru a asista la un fenomen invers celui pe care l-am văzut în 2007/2008: creșterea semnificativă a numărului de SRL-uri (sarcina fiscală efectivă 16% față de 29,44% în prezent) în dauna PFA-urilor (sarcină fiscală semnificativ mai mare). Să nu uităm însă: nu există prânz gratis. Sarcina fiscală mai mică vine cu pericolul retratării fiscale.

Acesta este motivul pentru care susțin că se ratează o șansă mare pentru România. Sper ca totuși varianta finală să nu fie aceasta.

Consider că mult mai util pentru dezvoltarea echilibrată a României, pentru normalizarea pieței muncii, ca plafonarea să fie făcută la cel mult 3 salarii medii, ca deducerea personală să fie scăzută din baza de calcul a contribuțiilor sociale, în paralel cu lărgirea bazei de impozitare.

Cred cu tărie că sarcina fiscală nu trebuie stabilită în funcție de CUM obținem veniturile, ci doar de CÂT venit obținem.

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

 

(Descărcați AICI tabelul integral)

***
Gabriel Biriș este partener al casei de avocatură Biriș-Goran

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2015

2 comentarii

  1. Dumitru Moinescu
    10.3.2015, 11:25 am

    Pct 8. Contribuția la sănătate este bine sa rămână la angajat si acesta sa decidă dacă se asigura sau aduna banii si-i folosește la spitalul la care dorește/are nevoie sa se trateze. Reducerea surselor la fondul de sănătate va reduce(cred) licitatiile trucate din sănătate.
    Pct. 9. “credit fiscal” impozit pe dividend minus impozit pe profit X cota unica rezulta sarcina fiscală. Cred ca-i imposibil aritmetic. Impozitul pe dividend fiind mai mic decât cel pe profit ajungem la un rezultat negativ.
    Toate celelalte informații sunt foarte utile ptr cei care nu au avut încă timp sa citească aceste coduri.

  2. DIMPOZIT DOBINZI
    1.4.2015, 1:11 pm

    D-le Biris, va rog sa rediscutati ori de cite ori aveti posibilitatea ca masura lui Boc de taxare a dobinzilor-taxa pe inflatie- de 16% sa fie redusa din nou la 1% (parca nu era de loc).Amintiti-le papagalilor de guvernanti ca au cistigat pe promisiuni ca vor repara tot ce a taiat guvrnul Boc.1.Salariile bugetarilor-s-a rezovat, 2.TVA-NU s-a rezolvat (nici nu am sperante ca se va rezolva)3.Impozitul pe dobinzile la depozite-16% -Nu s-a remediat, 4.Majorarea penalitatii la pensionarea anticipata partial de la 0.50% pe luna, la 0,75% pe luna – NU s-a rezolvat, ba mai mult tovarasa ministru Plumb nici nu stia. Ii citise un e-mail moderatorul de la cineva care suna astfel:”am 60 de ani, am cotizat 40 de ani, iar acuma doresc sa ma pensionez anticipar si din amarita de pensie imi taie 45% (5anix12 lunix0.75%/luna =45.00%) Desigur, si 0.50 e mult, dar mai ales pe baza carui rationament?? Sper sa va ajunga acest comentariu.

Lăsați un comentariu


Stiri

Convenție Națională PLUS/ Dacian Cioloş, validat preşedinte cu majoritate de voturi

Vladimir Ionescu

UPDATE 18:00 Dacian Cioloş a fost validat, sâmbătă, la Convenţia Naţională a PLUS, cu majoritate de voturi, în funcţia de preşedinte al partidului. Informaţia de bază:… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului sesizează CCR: Numirea unor procurori în DNA fără specializare în fapte de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, consideră că la DNA ar trebui să fie angajați doar procurori cu specializare în fapte de corupție. Instituția a ridicat la… Mai mult

Stiri

Jandarmeria a desecretizat convorbirile radio din 10 august 2018

Razvan Diaconu

Jandarmeria a desecretizat comunicaţiile din seara protestelor de pe 10 august 2018, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, sâmbătă, precizând că acestea vor ajunge… Mai mult

Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult