Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, este de părere că reducerea deficitului bugetar trebuie realizată gradual, așa încât corecția să nu acționeze ca un șoc asupra activității economice. În opinia sa, este improbabil ca România să reușească să revină la un deficit de sub 3% din PIB până în 2024, termen asumat față de Comisia Europeană.
„(Corecția, n.r.) trebuie să fie făcută în mod gradual. Această corecţie înseamnă totuşi un impuls fiscal redus, dimpotrivă va trebui corecţia în sine a bugetului, înseamnă totuşi o reducere a intervenţiei statului în economie, aşa cum s-a văzut în anul de pandemie. De altfel, noi anticipăm o reducere a creşterii economice a României începând cu 2022 şi este firesc. Rebound-ul este puternic al economiei, însă această reducere în anii ce vin este de aşteptat şi va ilustra dificultăţile realizării unui deficit bugetar în jur de 3% până în 2024″, a declarat Daniel Dăianu, citat de Agerpres.
În opinia sa, o corecție a deficitului bugetar mai plauzibilă ar fi de 1% din PIB, în medie, pe an, așa încât datoria publică să fie stabilizată la 60% din PIB. Astfel, corecția ar urma să fie realizată abia în 2025-2026.
„Dacă nu facem corecţia macroeconomică în următorii ani, aşa cum se cuvine, cu un anume pas, fie că o realizăm în patru ani, fie că o realizăm pe o perioadă mai îndelungată, nu vom reuşi să stabilizăm datoria publică – noi considerăm că şi dacă am face-o în şase ani această corecţie se ajunge la un deficit de 3% din Produsul Intern Brut, la orizontul anului 2025-2026. De dorit ar fi s-o facem până în 2024, dar dacă am face-o în şase ani, cu un pas de corecţie în medie de 1% din PIB pe an, am stabiliza la 60% datoria publică în raport cu PIB-ul”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.
El a mai punctat că problema României din punct de vedere al sustenabilităţii finanţelor publice nu era de stoc, ci de flux, adică „aveam un deficit structural ante-pandemie cel mai înalt din Uniunea Europeană – aveam şi un deficit primar al bugetului public, deci cel consemnat înainte de serviciul datoriei publice, dintre cele mai înalte, dacă nu cel mai mare din Uniunea Europeană”.
„Această situaţie a şi împiedicat intervenţia publică în economie de sprijin. Era firesc să căutăm să fim prudenţi chiar în condiţiile pandemiei, însă dacă nu vom fi atenţi şi nu vom realiza această consolidare bugetară, fie că se va realiza în patru ani, fie că se va realiza în mai mulţi ani, nu vom reuşi să stabilizăm datoria publică, vom rămâne pe o traiectorie foarte periculoasă”, a mai spus Daniel Dăianu.
Un răspuns
Asa cum arata d-l Daianu, Romania avea (si are) „deficitul structural ante-pandemie cel mai inalt din UE”.Sub raport „structural” Romania nu s-a schimbat cu nimic dupa integrarea in UE, astfel ca reducerea deficitului bugetar ramine imposibila din lipsa instrumentelor economice in aceasta directie.
Din pacate, afara de vesnica constatare a acestei situatii arhicunoscuta la toate nivelele, nimeni nu vine cu solutii programatice : un (nou) model economic cu politici industriale, cuprinse intr-un proiect de reconstructie industriala.