marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 iulie, 2014

Un editorial din ZF (“Cum nu se poate mai prost”, 29 iunie 2014.) face o constatare: ca in timp ce anii de criza au adus o cadere masiva a investitiilor straine directe (FDI), se remarca un reviriment al intrarilor de capital de portofoliu. Mai explicit, ca in loc de infuzie de capital statornic (nu discutam alocarea sectoriala aici) intra acum bani ce pot fugi rapid daca sentimentul pietelor se schimba. Si cum pietele sunt volatile, iar incertitudinea domina, concluziile se impun singure.

Constatarea evocata mai sus este de judecat in conditiile in care peste tot in Europa se cauta o alternativa semnificativa la finantarea bancara. Chiar daca ECB (Banca Centrala Europeana) iese din matca ei si acorda linii de finantare ultraieftine “cu directie”, fapt este ca mecanismul creditarii este “frant”. Este deci nevoie de piete de capital care sa sprijine mai mult finantarea intreprinderilor. Acesta este contextul in care finantarea non-bancara capata proeminenta. Vedem cat de greu este peste tot sa fie urnite lucrurile si de ce se incearca resuscitarea securitizarii (transformarea de imprumuturi in obligatiuni) non-toxice. Nu mai amintesc Romania, unde in afara de listari ale unor companii de stat sectorul privat nu a gasit calea bursei locale in ultimii ani.

Trebuie mentionat ca atentia acordata pietelor de capital, din punct de vedere al reglementarii si supravegherii (R&S), are in mod traditional ca principal temei conduita in afaceri, ceea ce intra in sfera a ceea ce se numeste micro-prudentialitate. Autoritati pentru piete de capital din Europa (ESMA la nivelul UE, autoritati nationale) si SUA (Securities & Exchange Commission in special) trebuie sa fie vigilente fata de ce este certat cu legea in conduita de business — de la malpraxis in relatiile cu clienti (provocate si de nereguli in interiorul organizatiilor) pana la manipularea pietelor. ASF are aceeasi preocupare majora in Romania.


Dar sunt cateva motive pentru care autoritatile de R&S pe piata de capital vor trebui sa acorde mai multa atentie aspectelor macroprudentiale. Acestea din urma privesc riscuri sistemice, la nivel macro, ce pot periclita functionarea intregului ansamblu financiar, a economiei. Intre aceste aspecte/evolutii sunt de mentionat:

–          proliferarea de entitati non-bancare ce preiau din activitatea de finantare bancara (ex: fonduri de investitii);

–          marimea unor vehicole investitionale (fonduri de risc; fonduri de investitii private), care mobilizeaza zeci, sute de miliarde de euro(dolari) si care “misca” pietele cu usurinta inducand volatilitate mare;

–          concentrarea de riscuri in “contraparti centrale” (central counterparties), care devin entitati ce poarta risc sistemic in mod inerent si care reclama aplicarea de cerinte de capital si lichiditati proprii (asa cum se cere bancilor);


–          vehicole investitionale considerate cu risc mic pot ajunge in criza de lichiditate, care sa provoace efecte de contagiune puternice (cazul fondurilor monetare (money market funds). Este motivulpentru care acestor vehicole financiare li se vor impune probabil cerinte de lichiditate (ca la banci)

–          vulnerabilitatea in crestere a unor componente infrastructurale (tehnologice/IT) de baza, care poate conduce la blocaje operationale purtatoare de risc sistemic.

Sunt cateva trasaturi ce definesc riscul sistemic si necesitatea de  supraveghere macroprudentiala pe pietele financiare: dimensiunea organizatiei, concentrarea de riscuri si gradul de conectivitate. Cazurile faimoase AIG (companie de asigurari) si LTCM (hedge fund) au reclamat interventia publica din cauza conectivitatii si riscurilor sistemice implicate. In oricecaz, cei care se ocupa de R&S sunt obligati sa tina cont de ce fac si nu de ce spun ca fac organizatiile supravegheate. Astfel, daca un fond de investitii finanteaza activitati precum o banca trebuie sa intre sub incidenta unor reglementari adecvate.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cele mentionate mai sus sunt argumente ce pledeaza pentru o atentie mai mare acordata de ESMA, de EIOPA (autoritatea europeana pentru asigurari si pensii ocupationale), de autoritatile nationale de R&S a pietelor de capital si a pietelor de asigurari si pensii private aspectelor ce comporta riscuri sistemice. Macroprudentialitatea, in opinia mea, va intra tot mai mult in atentia celor care ingrijesc pietele financiare non-bancare. Daca bancherii centrali sunt preocupati de intrari si iesiri destabilizatoare de capital, indiferent de filiera (sistem bancar, piete de capital), cei care reglementeaza piete de capital nu vor putea inchide ochii la riscuri sistemice create de activitatea unor operatori din aceste piete, prin dimensiunea lor (sindromul “too big to fail” iar apare), inter-conectivitate si concentrare de riscuri. Ceea ce unii par sa considere un exces al bancherilor centrali in scrierea regulilor de prudentialitate cred ca va fi imbratisat ca abordare conceptuala tot mai mult si in ESMA si EIOPA.

Si ASF va trebui sa mearga pe aceasta cale, operational si ca spirit de actiune , mai ales daca piata de capital se va maturiza. Comitetul National pentruSupraveghere Macroprudentiala, care aduce impreuna BNR si ASF, este o dovada premergatoare in acest sens. In Europa, The European Systemic Risk Board (ESRB) priveste ansamblul pietelor finaciare din punct de vedere macroprudential la nivelul UE; tot asa face Financial Stability  Oversight Board in SUA, sau Financial Stability Board (FSB) la nivel global.
***

Daniel Dăianu este economist, profesor la SNSPA, fost ministru de Finanțe

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. 1.Articolul de fata aduce in atentie, un instructiv articol economic al prof. M.Cosea, care remarca „industrializarea” tarii, prin activitati cu valoare adaugata redusa, respectiv „manufacturiere”, prin simplu montaj de piese de mica tehicitate, pentru diverse firme straine.
    Dumnealui recomanda pe buna dreptate, incurajarea investitiilor in domenii de inalta tehnicitate, cu valoare adaugata mare, care lipsesc insa Romaniei.
    Pe acelasi registru calitativ, prof. D.Daianu constata un reviriment al intrarilor de capital de portofoliu, care poate fugi rapid, in timp ce capitalul investitional „statornic”, a ramas la cote minore, dupa Criza.
    Am facut o paralela intre cele doua situatii economice negative, deoarece au aceeasi cauza „generatoare”, negativa, respectiv starea economica dezastruoasa a Romaniei, „masurata” calitativ, prin indicele de competitivitate economica nationala – ca principal indice de performanta generala pentru investitori.
    Competitivitatea/functionalitatea economica slaba a tarii, masurata de institutiile de profil, ca fiind de indice 74, subafrican, avertizeaza din start investitorii straini, ca (aici) banii de pierd, in loc sa produca profit.De aceea, la noi vine numai capitalul de portofoliu, speculativ, care se evapora la cel mai mic semn de pericol.Consecinta nefasta a competitivitatii „subafricane”,este diminuarea la ceva peste un miliard de Euro anual, a investitiilor straine stabile, la dezangajarea financiara majora a bancilor straine, care au retras din Romania, peste 5 miliarde de Euro, etc.Cita vreme investitorii nu acceseaza acesti bani, datorita riscului mare de a-i pierde, nici nu avea sens sa-i mai pastreze la noi in banci.
    2.In ce priveste riscul legat de volatilitatea capitalului de portofoliu problema este rezolvabila, el putind fi tinut sub control prin regulile institutionale, UE si nationale, enumerate de autorul articolului.
    Ramine de nerezolvat(si nerezolvabila) la 7 ani dupa integrare, atragerea masiva a capitalului investitional industrial si agricol, unicul „statornic” si „dezvoltator” economic, al zonelor de desfasurare economica a IMM-urilor.
    Cauza consta in nerezolvarea conditiei de fond ceruta de investitorii straini, a aducerii competitivitatii economice la nivelul celei din tarile dezvoltate, prin tehnici programatice speciale, refuzate din pacate, de guvernul Ponta anul trecut.
    3.”Daca nu reducem CAS-ul acum, cind avem crestere economica”, cind o vom putea-o face? – exprima neintelegerea de catre Premier, a faptului ca o singura masura „bugetara” nu este suficienta ca sa schimbe cu ceva indicele de competitivitate si perceptia investitorilor „capitalului statornic”, ca s-a schimbat ceva pozitiv in economie.
    Mai mult ca atit, cresteres accizei la carburanti, noua taxa pe constructii(pe stilp) si cea care urmeaza pe proprietate, transmit semnalul ca Romania este mai nepotrivita decit ieri, pentru investitorii straini.
    4.Crearea unei economii functioale si predctibile, prietenoase cu investitorul si PROPRIETATEA, este realizabila doar in urma implementarii unui „proiect national de reconstructie economica si industriala”, capabil sa diminueze toate darile si sa elimine blocajele politice, organizatorice, administrative, legislative, economice, fiscale, financiare, etc. dn calea dezvoltarii.
    Cu „paiul” fiscal al diminuarii CAS, nu poate fi satisfacut apetitul pentru investitii, al gigantilor economici americani sau UE – care prefera indepartata Asie, in locul incremenitei Romanii, in modelul „lansarii” a cite unei masuri de incurajare a investitorilor straini, la fiecare doua „cincinale”.Adica „cota unica” in 2006 si diminuarea CAS cu 5 la suta, in 2015…
    Aceasta (ingusta) gindire economica romaneasca (caracteristica atit stingii cit si dreptei), de „mica respiratie stiintifica-economica”, marcheaza deja esecul guvernarii 2013 – 2016. „Milionul de locuri de munca, cresterea economica de 4 la suta pe an,12 miliarde investitii straine”,etc. vor devenind azi- maine, folclorul (umorului) negru (economic) la adresa „fostului” si fostei guvernari – Ponta – PSD!Totodata si al urmatorului esec economic national al tarii…

  2. Este bine cand intra banii in tara.
    Este bine cand viteza de rotatie a banilor este mai mare si este bine cand se maresc salariile si se creaza alte locuri de munca.
    Toate acestea conduc la o crestere a productiei (daca sunt bani cresc cumparaturile)si deci la crearea altor locuri de munca si apoi din nou la cresterea salariilor.
    Foarte simplu. Dupa ce guvernul a dat inapoi 25% la salarii a avut loc cresterea economica. Daca ar da si restul care s-a l;uat al 13 salar, banii de concediu si primele si sporurile, cresterea economica ar fi si mai mare.
    Banii se invart, economistii precum cei care l-au sfatuit pe boc sa joace cu banii pe masa sunt istorie.
    Daca vreti sa intelegeti econom ia urmariti banii si banii se misca si se invart. Sigur la un moment pot devenii toxici dar daca ne uitam la drobul de sare ca taranul nu facem nimic, atunci ramanem la coasa. Chiar daca imi plac taranii nu doresc inapoierea Romaniei ci emanciparea ei in toate domeniile. Din pacate primii care ar avea nevoie de perfectionare sunt cei din Parlament.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. 1.Articolul de fata aduce in atentie, un instructiv articol economic al prof. M.Cosea, care remarca „industrializarea” tarii, prin activitati cu valoare adaugata redusa, respectiv „manufacturiere”, prin simplu montaj de piese de mica tehicitate, pentru diverse firme straine.
    Dumnealui recomanda pe buna dreptate, incurajarea investitiilor in domenii de inalta tehnicitate, cu valoare adaugata mare, care lipsesc insa Romaniei.
    Pe acelasi registru calitativ, prof. D.Daianu constata un reviriment al intrarilor de capital de portofoliu, care poate fugi rapid, in timp ce capitalul investitional „statornic”, a ramas la cote minore, dupa Criza.
    Am facut o paralela intre cele doua situatii economice negative, deoarece au aceeasi cauza „generatoare”, negativa, respectiv starea economica dezastruoasa a Romaniei, „masurata” calitativ, prin indicele de competitivitate economica nationala – ca principal indice de performanta generala pentru investitori.
    Competitivitatea/functionalitatea economica slaba a tarii, masurata de institutiile de profil, ca fiind de indice 74, subafrican, avertizeaza din start investitorii straini, ca (aici) banii de pierd, in loc sa produca profit.De aceea, la noi vine numai capitalul de portofoliu, speculativ, care se evapora la cel mai mic semn de pericol.Consecinta nefasta a competitivitatii „subafricane”,este diminuarea la ceva peste un miliard de Euro anual, a investitiilor straine stabile, la dezangajarea financiara majora a bancilor straine, care au retras din Romania, peste 5 miliarde de Euro, etc.Cita vreme investitorii nu acceseaza acesti bani, datorita riscului mare de a-i pierde, nici nu avea sens sa-i mai pastreze la noi in banci.
    2.In ce priveste riscul legat de volatilitatea capitalului de portofoliu problema este rezolvabila, el putind fi tinut sub control prin regulile institutionale, UE si nationale, enumerate de autorul articolului.
    Ramine de nerezolvat(si nerezolvabila) la 7 ani dupa integrare, atragerea masiva a capitalului investitional industrial si agricol, unicul „statornic” si „dezvoltator” economic, al zonelor de desfasurare economica a IMM-urilor.
    Cauza consta in nerezolvarea conditiei de fond ceruta de investitorii straini, a aducerii competitivitatii economice la nivelul celei din tarile dezvoltate, prin tehnici programatice speciale, refuzate din pacate, de guvernul Ponta anul trecut.
    3.”Daca nu reducem CAS-ul acum, cind avem crestere economica”, cind o vom putea-o face? – exprima neintelegerea de catre Premier, a faptului ca o singura masura „bugetara” nu este suficienta ca sa schimbe cu ceva indicele de competitivitate si perceptia investitorilor „capitalului statornic”, ca s-a schimbat ceva pozitiv in economie.
    Mai mult ca atit, cresteres accizei la carburanti, noua taxa pe constructii(pe stilp) si cea care urmeaza pe proprietate, transmit semnalul ca Romania este mai nepotrivita decit ieri, pentru investitorii straini.
    4.Crearea unei economii functioale si predctibile, prietenoase cu investitorul si PROPRIETATEA, este realizabila doar in urma implementarii unui „proiect national de reconstructie economica si industriala”, capabil sa diminueze toate darile si sa elimine blocajele politice, organizatorice, administrative, legislative, economice, fiscale, financiare, etc. dn calea dezvoltarii.
    Cu „paiul” fiscal al diminuarii CAS, nu poate fi satisfacut apetitul pentru investitii, al gigantilor economici americani sau UE – care prefera indepartata Asie, in locul incremenitei Romanii, in modelul „lansarii” a cite unei masuri de incurajare a investitorilor straini, la fiecare doua „cincinale”.Adica „cota unica” in 2006 si diminuarea CAS cu 5 la suta, in 2015…
    Aceasta (ingusta) gindire economica romaneasca (caracteristica atit stingii cit si dreptei), de „mica respiratie stiintifica-economica”, marcheaza deja esecul guvernarii 2013 – 2016. „Milionul de locuri de munca, cresterea economica de 4 la suta pe an,12 miliarde investitii straine”,etc. vor devenind azi- maine, folclorul (umorului) negru (economic) la adresa „fostului” si fostei guvernari – Ponta – PSD!Totodata si al urmatorului esec economic national al tarii…

  2. Este bine cand intra banii in tara.
    Este bine cand viteza de rotatie a banilor este mai mare si este bine cand se maresc salariile si se creaza alte locuri de munca.
    Toate acestea conduc la o crestere a productiei (daca sunt bani cresc cumparaturile)si deci la crearea altor locuri de munca si apoi din nou la cresterea salariilor.
    Foarte simplu. Dupa ce guvernul a dat inapoi 25% la salarii a avut loc cresterea economica. Daca ar da si restul care s-a l;uat al 13 salar, banii de concediu si primele si sporurile, cresterea economica ar fi si mai mare.
    Banii se invart, economistii precum cei care l-au sfatuit pe boc sa joace cu banii pe masa sunt istorie.
    Daca vreti sa intelegeti econom ia urmariti banii si banii se misca si se invart. Sigur la un moment pot devenii toxici dar daca ne uitam la drobul de sare ca taranul nu facem nimic, atunci ramanem la coasa. Chiar daca imi plac taranii nu doresc inapoierea Romaniei ci emanciparea ei in toate domeniile. Din pacate primii care ar avea nevoie de perfectionare sunt cei din Parlament.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: