fbpx

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

Daniel Dăianu / Piața de capital: când micro- întâlnește macroprudențialitatea

de Daniel Daianu 16.7.2014

Un editorial din ZF (“Cum nu se poate mai prost”, 29 iunie 2014.) face o constatare: ca in timp ce anii de criza au adus o cadere masiva a investitiilor straine directe (FDI), se remarca un reviriment al intrarilor de capital de portofoliu. Mai explicit, ca in loc de infuzie de capital statornic (nu discutam alocarea sectoriala aici) intra acum bani ce pot fugi rapid daca sentimentul pietelor se schimba. Si cum pietele sunt volatile, iar incertitudinea domina, concluziile se impun singure.

Constatarea evocata mai sus este de judecat in conditiile in care peste tot in Europa se cauta o alternativa semnificativa la finantarea bancara. Chiar daca ECB (Banca Centrala Europeana) iese din matca ei si acorda linii de finantare ultraieftine “cu directie”, fapt este ca mecanismul creditarii este “frant”. Este deci nevoie de piete de capital care sa sprijine mai mult finantarea intreprinderilor. Acesta este contextul in care finantarea non-bancara capata proeminenta. Vedem cat de greu este peste tot sa fie urnite lucrurile si de ce se incearca resuscitarea securitizarii (transformarea de imprumuturi in obligatiuni) non-toxice. Nu mai amintesc Romania, unde in afara de listari ale unor companii de stat sectorul privat nu a gasit calea bursei locale in ultimii ani.

Trebuie mentionat ca atentia acordata pietelor de capital, din punct de vedere al reglementarii si supravegherii (R&S), are in mod traditional ca principal temei conduita in afaceri, ceea ce intra in sfera a ceea ce se numeste micro-prudentialitate. Autoritati pentru piete de capital din Europa (ESMA la nivelul UE, autoritati nationale) si SUA (Securities & Exchange Commission in special) trebuie sa fie vigilente fata de ce este certat cu legea in conduita de business — de la malpraxis in relatiile cu clienti (provocate si de nereguli in interiorul organizatiilor) pana la manipularea pietelor. ASF are aceeasi preocupare majora in Romania.

Dar sunt cateva motive pentru care autoritatile de R&S pe piata de capital vor trebui sa acorde mai multa atentie aspectelor macroprudentiale. Acestea din urma privesc riscuri sistemice, la nivel macro, ce pot periclita functionarea intregului ansamblu financiar, a economiei. Intre aceste aspecte/evolutii sunt de mentionat:

–          proliferarea de entitati non-bancare ce preiau din activitatea de finantare bancara (ex: fonduri de investitii);

–          marimea unor vehicole investitionale (fonduri de risc; fonduri de investitii private), care mobilizeaza zeci, sute de miliarde de euro(dolari) si care “misca” pietele cu usurinta inducand volatilitate mare;

–          concentrarea de riscuri in “contraparti centrale” (central counterparties), care devin entitati ce poarta risc sistemic in mod inerent si care reclama aplicarea de cerinte de capital si lichiditati proprii (asa cum se cere bancilor);

–          vehicole investitionale considerate cu risc mic pot ajunge in criza de lichiditate, care sa provoace efecte de contagiune puternice (cazul fondurilor monetare (money market funds). Este motivulpentru care acestor vehicole financiare li se vor impune probabil cerinte de lichiditate (ca la banci)

–          vulnerabilitatea in crestere a unor componente infrastructurale (tehnologice/IT) de baza, care poate conduce la blocaje operationale purtatoare de risc sistemic.

Sunt cateva trasaturi ce definesc riscul sistemic si necesitatea de  supraveghere macroprudentiala pe pietele financiare: dimensiunea organizatiei, concentrarea de riscuri si gradul de conectivitate. Cazurile faimoase AIG (companie de asigurari) si LTCM (hedge fund) au reclamat interventia publica din cauza conectivitatii si riscurilor sistemice implicate. In oricecaz, cei care se ocupa de R&S sunt obligati sa tina cont de ce fac si nu de ce spun ca fac organizatiile supravegheate. Astfel, daca un fond de investitii finanteaza activitati precum o banca trebuie sa intre sub incidenta unor reglementari adecvate.

Cele mentionate mai sus sunt argumente ce pledeaza pentru o atentie mai mare acordata de ESMA, de EIOPA (autoritatea europeana pentru asigurari si pensii ocupationale), de autoritatile nationale de R&S a pietelor de capital si a pietelor de asigurari si pensii private aspectelor ce comporta riscuri sistemice. Macroprudentialitatea, in opinia mea, va intra tot mai mult in atentia celor care ingrijesc pietele financiare non-bancare. Daca bancherii centrali sunt preocupati de intrari si iesiri destabilizatoare de capital, indiferent de filiera (sistem bancar, piete de capital), cei care reglementeaza piete de capital nu vor putea inchide ochii la riscuri sistemice create de activitatea unor operatori din aceste piete, prin dimensiunea lor (sindromul “too big to fail” iar apare), inter-conectivitate si concentrare de riscuri. Ceea ce unii par sa considere un exces al bancherilor centrali in scrierea regulilor de prudentialitate cred ca va fi imbratisat ca abordare conceptuala tot mai mult si in ESMA si EIOPA.

Si ASF va trebui sa mearga pe aceasta cale, operational si ca spirit de actiune , mai ales daca piata de capital se va maturiza. Comitetul National pentruSupraveghere Macroprudentiala, care aduce impreuna BNR si ASF, este o dovada premergatoare in acest sens. In Europa, The European Systemic Risk Board (ESRB) priveste ansamblul pietelor finaciare din punct de vedere macroprudential la nivelul UE; tot asa face Financial Stability  Oversight Board in SUA, sau Financial Stability Board (FSB) la nivel global.
***

Daniel Dăianu este economist, profesor la SNSPA, fost ministru de Finanțe

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.7.2014

2 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    17.7.2014, 6:55 pm

    1.Articolul de fata aduce in atentie, un instructiv articol economic al prof. M.Cosea, care remarca “industrializarea” tarii, prin activitati cu valoare adaugata redusa, respectiv “manufacturiere”, prin simplu montaj de piese de mica tehicitate, pentru diverse firme straine.
    Dumnealui recomanda pe buna dreptate, incurajarea investitiilor in domenii de inalta tehnicitate, cu valoare adaugata mare, care lipsesc insa Romaniei.
    Pe acelasi registru calitativ, prof. D.Daianu constata un reviriment al intrarilor de capital de portofoliu, care poate fugi rapid, in timp ce capitalul investitional “statornic”, a ramas la cote minore, dupa Criza.
    Am facut o paralela intre cele doua situatii economice negative, deoarece au aceeasi cauza “generatoare”, negativa, respectiv starea economica dezastruoasa a Romaniei, “masurata” calitativ, prin indicele de competitivitate economica nationala – ca principal indice de performanta generala pentru investitori.
    Competitivitatea/functionalitatea economica slaba a tarii, masurata de institutiile de profil, ca fiind de indice 74, subafrican, avertizeaza din start investitorii straini, ca (aici) banii de pierd, in loc sa produca profit.De aceea, la noi vine numai capitalul de portofoliu, speculativ, care se evapora la cel mai mic semn de pericol.Consecinta nefasta a competitivitatii “subafricane”,este diminuarea la ceva peste un miliard de Euro anual, a investitiilor straine stabile, la dezangajarea financiara majora a bancilor straine, care au retras din Romania, peste 5 miliarde de Euro, etc.Cita vreme investitorii nu acceseaza acesti bani, datorita riscului mare de a-i pierde, nici nu avea sens sa-i mai pastreze la noi in banci.
    2.In ce priveste riscul legat de volatilitatea capitalului de portofoliu problema este rezolvabila, el putind fi tinut sub control prin regulile institutionale, UE si nationale, enumerate de autorul articolului.
    Ramine de nerezolvat(si nerezolvabila) la 7 ani dupa integrare, atragerea masiva a capitalului investitional industrial si agricol, unicul “statornic” si “dezvoltator” economic, al zonelor de desfasurare economica a IMM-urilor.
    Cauza consta in nerezolvarea conditiei de fond ceruta de investitorii straini, a aducerii competitivitatii economice la nivelul celei din tarile dezvoltate, prin tehnici programatice speciale, refuzate din pacate, de guvernul Ponta anul trecut.
    3.”Daca nu reducem CAS-ul acum, cind avem crestere economica”, cind o vom putea-o face? – exprima neintelegerea de catre Premier, a faptului ca o singura masura “bugetara” nu este suficienta ca sa schimbe cu ceva indicele de competitivitate si perceptia investitorilor “capitalului statornic”, ca s-a schimbat ceva pozitiv in economie.
    Mai mult ca atit, cresteres accizei la carburanti, noua taxa pe constructii(pe stilp) si cea care urmeaza pe proprietate, transmit semnalul ca Romania este mai nepotrivita decit ieri, pentru investitorii straini.
    4.Crearea unei economii functioale si predctibile, prietenoase cu investitorul si PROPRIETATEA, este realizabila doar in urma implementarii unui “proiect national de reconstructie economica si industriala”, capabil sa diminueze toate darile si sa elimine blocajele politice, organizatorice, administrative, legislative, economice, fiscale, financiare, etc. dn calea dezvoltarii.
    Cu “paiul” fiscal al diminuarii CAS, nu poate fi satisfacut apetitul pentru investitii, al gigantilor economici americani sau UE – care prefera indepartata Asie, in locul incremenitei Romanii, in modelul “lansarii” a cite unei masuri de incurajare a investitorilor straini, la fiecare doua “cincinale”.Adica “cota unica” in 2006 si diminuarea CAS cu 5 la suta, in 2015…
    Aceasta (ingusta) gindire economica romaneasca (caracteristica atit stingii cit si dreptei), de “mica respiratie stiintifica-economica”, marcheaza deja esecul guvernarii 2013 – 2016. “Milionul de locuri de munca, cresterea economica de 4 la suta pe an,12 miliarde investitii straine”,etc. vor devenind azi- maine, folclorul (umorului) negru (economic) la adresa “fostului” si fostei guvernari – Ponta – PSD!Totodata si al urmatorului esec economic national al tarii…

  2. Protonic
    4.8.2014, 8:56 am

    Este bine cand intra banii in tara.
    Este bine cand viteza de rotatie a banilor este mai mare si este bine cand se maresc salariile si se creaza alte locuri de munca.
    Toate acestea conduc la o crestere a productiei (daca sunt bani cresc cumparaturile)si deci la crearea altor locuri de munca si apoi din nou la cresterea salariilor.
    Foarte simplu. Dupa ce guvernul a dat inapoi 25% la salarii a avut loc cresterea economica. Daca ar da si restul care s-a l;uat al 13 salar, banii de concediu si primele si sporurile, cresterea economica ar fi si mai mare.
    Banii se invart, economistii precum cei care l-au sfatuit pe boc sa joace cu banii pe masa sunt istorie.
    Daca vreti sa intelegeti econom ia urmariti banii si banii se misca si se invart. Sigur la un moment pot devenii toxici dar daca ne uitam la drobul de sare ca taranul nu facem nimic, atunci ramanem la coasa. Chiar daca imi plac taranii nu doresc inapoierea Romaniei ci emanciparea ei in toate domeniile. Din pacate primii care ar avea nevoie de perfectionare sunt cei din Parlament.

Lăsați un comentariu


Stiri

Cristian Popa (BNR): Riscul României: „Să nu ne ținem de cuvânt” privind consolidarea fiscală

Adrian N Ionescu

Există condițiile pentru ca România să reducă deficitul bugetar prin consolidare fiscală, și astfel să evite sancțiunea agențiilor de rating. Există însă și riscul „să… Mai mult

Stiri

Minuta BNR: Reducerea dobânzii de referință are ca scop să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare”

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult