Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Evenimentul

Ziua în care marii aliați ai României au pus o presiune fără precedent pe guvernul Dragnea – Tăriceanu, pentru salvarea legilor justiției

Mobilizare fără precedent a instituțiilor europene și a mai multor state-partenere ale României care au avertizat miercuri guvernul să nu modifice prin OUG legile justiției.… Mai mult

03.04.2019

Chestiunea

Oare ce n-o fi în ordine aici? Țara cu creşterea cea mai rapidă, unde scade numărul întreprinderilor cu creştere rapidă

Conform datelor publicate de Eurostat, România ( deşi lider la creşterea PIB, cu 7%) s-a situat în 2017 la coada clasamentului UE în ceea ce… Mai mult

02.04.2019

Cronicile

Daniel Dăianu / Până la euro avem de apărat leul

de Daniel Daianu , 1.2.2019

Exista dezideratul conturat politic ca, pana la jumatatea deceniului ce vine Romania sa adere la zona euro (ZE); se aduc in acest sens argumente de ordin economic, politic si geopolitic. Asemenea argumente se regasesc in Raportul de fundamentare a aderarii la ZE, care a fost elaborat sub indrumarea Comisiei Nationale formate la inceputul anului trecut.

Aderarea la zona euro presupune o moneda nationala cat mai solida, care sa aiba radacini intr-o economie robusta si politici bine chibzuite. Este iluzoriu sa credem ca Aderarea se poate face mizand pe clementa externa si ignorand reguli de buna administrare a economiei, lectii ale istoriei economice, ale crizei din ZE.

Exista teze de baza promovate in raportul mentionat, ce merita sa fie enuntate, nu in cele din urma fiindca politica monetara (si de curs de schimb) a BNR este discutata intens in sfera publica in aceasta perioada.  Astfel:

–          Aderarea la zona euro implica intrarea economiei in regimul mecanismului de schimb 2 (MCS2) cu cel putin 2 ani inainte. Acest mecanism implica stabilirea unei paritati centrale a leului fata de euro.  Intrarea in MCS2 nu este mai putin exigenta decat aderarea propriuzisa la ZE in privinta conditiilor de robustete economica;

–          Consolidarea bugetara, alias deficite bugetare mici si cresterea veniturilor fiscale, este conditie necesara pentru asigurarea robustetei economiei, a rezistentei la socuri adverse;

–          Controlul deficitelor externe, adica deficite de cont curent relativ mici si usor finantabile, este de asemanea o conditie obligatorie. Este aproape o “lema” a functionarii ZE ca economiile ce nu au grad adecvat si sustenabil de competitivitate sufera (mai cu seama ca ZE are propriile insuficiente de design si politici); tot aici este de subliniat importanta masurilor macroprudentiale, care sa atenueze dinamici  tip “avant- prabusire” ale creditarii;

–          Este nevoie de un sistem financiar bine capitalizat si cu stoc mic de credite neperformante, cu modele de afaceri ce furnizeaza economiei credite pentru dezvoltare.

Un numitor comun al cerintelor evocate mai sus este robustetea” economiei, care conduce la ideea de convergenta reala si structurala, competitivitate.  Oricum, deficite mici (interne si externe) si sanatatea sistemului  financiar sunt conditii necesare pentru a intra in MCS2 (inclusiv in Uniunea Bancara) si apoi in ZE.

Ai zice ca cele mentionate mai sus sunt de bun simt. Insa vedem cat de ambitios devine obiectivul de aderare la ZE in raport cu calendarul tintit. Sunt de avut in vedere aici cadenta pasilor de consolidare bugetara in cativa ani (pentru a ajunge la un deficit structural de sub 1,5% din PIB la momentul intrarii in MCS2, de la peste 3% acum), nevoia de a controla dezechilibrele externe, convergenta nominala (inflatie, curs de schimb, dobanzi, etc).

Pentru a judeca temeritate obiectivului se cuvine sa reliefam caracteristici ale economiei noastre ca economie emergent si care sugereaza  dileme cu care se confrunta BNR.

–          Leul nu este moneda de rezerva (cum sunt USD, euro, chiar lira sterlina), ceea ce ingreuneaza functia  bancii centrale drept “imprumutator de ultima instanta” (lender of last resort). Ceea ce isi permit Fed-ul, BCE, Banca Angliei, Banca Japoniei, Banca Elvetiei nu isi permite BNR.

–          Nu se poate emite moneda locala (leul in cazul de fata) fara a tine cont de implicatii privind cursul de schimb, stabilitatea economiei;

–          Regimul de curs de schimb la noi este de “flotare controlata”, care a ajutat economia in momente mai dificile, cand a fost nevoie de corectie a dezechilibrelor pentru a se evita o criza de balanta de plati (cum s-a intamplat acum cca. un deceniu, cand s-a facut apel la sprijin financiar extern –cum au facut si  Ungaria, tarile baltice).

Mentionarea regimului de flotare controlata nu este intamplatoare avand in vedere ca se aduce in discutie ideea “consiliului monetar”/CM (practicat inca in Bulgaria, sau in tarile baltice pana la aderarea la ZE) ca formula de a asigura stabilitatea cursului. Dar un regim de CM ar obliga o corectie cvasi-instantanee a deficitului bugetar spre zero. Si ar implica, totodata, mai ales daca tintim intrarea in MCS2,   controlul sever al dezechilibrelor externe. Altfel spus, devine o naivitate credinta ca un CM ar fi calea magica de acces la MCS2 si ZE.

In lumina si a celor schitate mai sus se impun unele consideratii:

–          Injectii de lichiditate ale BNR care sa mentina dobanzi scazute pe piata monetara nu numai pe termen scurt (deci la 3 si 6 luni fata de rate overnight si la 1 saptamana) in jurul pragului de 2% (ce este reper pentru taxa pe active financiare din Ordonanta 114) si care ar fi in dezacord cu mersul inflatiei, cu asteptari inflationiste, cu prime de risc revelate de piete financiare, ar inrautati starea leului, ar induce o presiune spre depreciere considerabila, ar expune leul speculatiilor;

–          Riscul mare ar fi pierderea increderii in moneda nationala, care s-ar vedea in “fuga” spre euro si alte valute de rezerva; aceasta fuga nu priveste numai nonrezidenti (care detin cca. 19% din titlurile guvernamentale), dar si cetatenii, firmele din Romania.

–          Instabilitarea leului (a nu fi confundata cu o anume volatilitate) ar obliga la interventii masive de aparare, prin inasprirea conditiilor monetare si la nevoie, prin cheltuire de reserve valutare;

–          Cresterea puternica a ratei de politica monetara si inasprirea conditiilor monetare pentru a preveni un atac pe leu, ar afecta costul creditelor in toata economia, ar avea impact sever asupra stabilitatii financiare.

–          De aceea, asocierea dimensiunii taxei din Ordonanta 114 de Robor (ce este reper al conditiilor pe piata monetara interna) este o masura neinspirata (nota bene: si in tarile cu care ne comparam adesea –Ungaria, Polonia, Cehia, exista rate analoge Roborului romanesc)

–          Asocierea mentionata afecteaza mecanismul de transmisie  si flexibilitatea politicii monetare;

–          Pot exista evaluari diferite privind activitatea bancilor, cu bune si mai putin bune. Dar cu stabilitatea financiara nu este de facut experimente.

Ultimele afirmatii indica o dilema cu care s-a confruntat BNR in articularea conduitei de politica monetara. Anul 2018 s-a incheiat bine in ce priveste dinamica inflatiei si a validat o conduita ce nu a suprareactionat la “cocoasa” din vara (cu inflatie de peste 5%) – a se vedea textul meu “Suprataxa si politica monetara”, Blog BNR, ian. 2018).  Erau nu putini analisti care indemnau Banca Nationala sa suie dramatic rata de politica monetara, sa inaspreasca conditiile ignorand parca contextul european si piete financiare integrate, diferentiale de randament, impactul pe care o crestere excesiva a ratelor de dobanda il poate avea asupra stabilitatii financiare.

Dar lupta impotriva inflatiei si stabilitatea economiei reclama un policy-mix echilibrat, care sa nu puna presiune pe leu; este un leitmotiv al minutelor sedintelor de CA al BNR, formulat mai mult sau mai putin explicit si in alte documentem ale Bancii Centrale.

Face parte din nucleul dur al analizei macroeconomice, indiferent de persuasiune de filosofie economica, ca deficite externe in crestere, ce nu au finantare autonoma deplina, devin periculoase. La noi au crescut deficitele externe vizibil in ultimii ani si finantarea nu mai este exclusiv autonoma; in timp ce Ungaria, Cehia si Polonia, de exemplu, au deficite de cont curent nesemnficative, chiar surplusuri. Problema in cazul Romaniei nu este legata atat de “stocuri”, ci de fluxuri –in sensul ca, de pilda, datoria publica de cca 36% din PIB este relativ mica, dar deficitul bugetar este mare avand in vedere faza ciclului economic, deficitele externe sunt in crestere.

A cere deci BNR sa “gestioneze” dobanzi mici pe piata monetara asigurand totodata stabilitatea cursului nu este rezonabil. Cand se arata cu degetul la rezerva considerabila a bancii centrale merita sa se mediteze la un aspect: la un run/atac sever si prelungit pe o moneda ce nu este de rezerva, cand o economie prezinta vulnerabilitati, rezervele bancii centrale ar trebui sa acopere nu numai numerarul din economie pentru protectie. Altminteri, masa monetara s-ar comprima mult prin demultiplicare drastica, cu impact sever asupra activitatii economice.

In politicile practicate, a fi virtuos, chiar virtuoz, poate inseamna a nu gresi in mod flagrant. Dar si corectarea unor masuri cu efecte riscante, chiar nefaste, este o virtute dace se face la timp, ca ilustrare de responsabilitate. Sedinta din 4 februarie a Comitetului National de Supraveghere Macroprudentiala este un prilej de a discuta in mod serios probleme reale si de a gasi calea pentru solutii adecvate, limitarea unor stricaciuni posibile. Si BNR si MFP au avut declaratii in acest sens. Cu cat sfarsesc mai repede incertitudini privind bugetul pentru anul acesta, forma finala a Ordonantei 114, cu atat mai bine.

Leul trebuie sa fie aparat, intarit, pana la adoptarea euro. Iar a  apara leul inseamna sa avem consolidare bugetara (deficit in descrestere si crestere de venituri fiscale), sa controlam deicitele externe, un sistemul financiar solid, sa facem reforme ce maresc competitivitatea economiei.

PS. Acum cateva decenii Francois Mitterand a castigat alegerile prezidentiale cu o platforma ce vorbea despre “un franc puternic” (un franc fort). Pietele financiare au aratat Frantei ca fara deficite mici nu pot fi evitate atacuri speculative. Mai ales cand reperul pentru Franta era Germania Federala. Romania nu este Franta. Cu atat mai mult, disciplina bugetara, controlul dezechilibrelor externe sunt necesare pentru apararea leului, pentru a face demersul de aderare la ZE credibil.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.2.2019

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen
    2.2.2019, 11:22 pm

    1.Leul a fost atit de bine “aparat” timp de 20 de ani, incit s-a depreciat de la vreo 2 lei un Euro in 2000, la 4,67 lei pentru (acelasi) Euro in 2019!Un Dolar costa 1,55 lei in aceeasi perioada, iar acum 4,15 lei!
    Ce fel de “paritate leu – euro” sa fie stabilita timp de 2 ani, cind leul se devalorizeaza lunar cu cite un 1,o -1,5 bani si anual cu 10 – 15 bani?
    Ce reforme, consolidari fiscale, etc. sa faci doar cu SUROGATE economice, fara un “un proiect de tara” a carui obiectiv central sa fie reindustrializarea?Cum altfel poti echilibra balanta nationala ori sa obtii excedent bugetar pentru cresterea nivelului de trai si plata datoriei externe daca exportul se diminueaza continuu in raport cu importurile, din lipsa intreprinderilor industriale exportatoare?
    2.Caderea leului, îndatorarea externa si abandonarea tarii din lipsa de locuri de munca dovedeste ca in loc de crestere industriala avem o continua dezindustrializare – iar intrarile minore de investitii ISD si bani UE nu sint capabile sa sustina nici macar minimul de crestere a veniturilor si pensiilor de subzistenta (1/3 aflate sub acest nivel).Stinga politica a pus “tunurile” impozitelor pe capitalisti, iar “Liberalii” toate tunurile pe politica cresterii (minore) a nivelului de trai, fara a schita vreunul un proiect de tara care sa aduca masiv investitorii industriali straini, ca migrantii sa poata reveni in tara la noile locuri de munca industriale!
    3.Un proiect de reindustrializare are nevoie de un an pentru evaluare-implementare, inca de unul pentru o crestere industriala de 1 la suta, apoi inca doi pentru cresterea la 2 la suta si abia din 2024 poate fi vorba de atingerea pragului de 3-4 la suta crestere industriala, dupa care economia sa echilibreze bugetar Romania, sa sustina plata imprumuturilor cu scadenta la zi, “rostogolirea” altora pe alti trei ani, apoi plata celor scadente pina in 2025!Succesul unui proiect de reindustrializare este garantat, deoarece UE nu ne-ar abandona esecului cu aderarea la moneda proprie, sustinindu-ne prin resursele sale, fiindca esecul nostru ar deveni al intregii UNIUNI!
    4.Chiar daca succesul “proiectului de reindustrializare”, ne pare o “misiune (aproape) imposibila”, el este singurul instrument care da sansa ca Romania sa adere la Euro, pina la jumatatea deceniului viitor…
    Daca nicaieri si nimeni NU vorbeste (macar) de un proiect de reindustrializare, fara el devine fara sens sa mai vorbim de aderarea la EURO…

Lăsați un comentariu


Stiri

13 formațiuni politice și 3 independenți candidează la europarlamentare. Odinea pe buletinele de vot

Vladimir Ionescu

Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit, miercuri, prin tragere la sorţi, ordinea pe buletine de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai. În competiție intră… Mai mult

Stiri

C.P.Tăriceanu: Am decis cu PSD să avem candidat comun la alegerile prezidențiale

Razvan Diaconu

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat miercuri, la Antena 3, că speră ca președintele Klaus Iohannis să nu mai câştige un nou mandat la… Mai mult

Stiri

Augustin Lazăr a depus la CSM cerere de pensionare

Vladimir Ionescu

Procurorul general, Augustin Lazăr, a depus la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o cerere prin care solicită să iasă la pensie. Mandatul său se încheie… Mai mult

Stiri

Complexul Energetic Oltenia împrumută 500 de milioane de lei pentru a plăti certificatele de emisii de dioxid de carbon

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Oltenia a contractat credite în valoare totală de 500 de milioane de lei pentru a putea plăti certificatele de emisii de dioxid de… Mai mult

Stiri

Senatul a adoptat proiectul de modificare a Codului penal

Razvan Diaconu

Senatul a adoptat miercuri proiectul de modificare a Codului penal, în forma în care a fost elaborat de Comisia specială condusă de Florin Iordache. Senatorii… Mai mult

Stiri

Contrabanda cu țigarete, în scădere – studiu Novel

Vladimir Ionescu

Piața neagră a țigaretelor a scăzut în martie 2019 la 15,2% din totalul consumului (cu 2,1 p.p. mai puțin față de ianuarie 2019), un nivel care… Mai mult

Stiri

DNA cere termene mai scurte în procesul lui Liviu Dragnea și în cel al lui Darius Vâlcov

Vladimir Ionescu

Procurorii DNA au solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție termene mai scurte în dosarele lui Liviu Dragnea și Darius Vîlcov, au precizat reprezentanții biroului… Mai mult