Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Daniel Dăianu / Până la euro avem de apărat leul

de Daniel Daianu , 1.2.2019

Exista dezideratul conturat politic ca, pana la jumatatea deceniului ce vine Romania sa adere la zona euro (ZE); se aduc in acest sens argumente de ordin economic, politic si geopolitic. Asemenea argumente se regasesc in Raportul de fundamentare a aderarii la ZE, care a fost elaborat sub indrumarea Comisiei Nationale formate la inceputul anului trecut.

Aderarea la zona euro presupune o moneda nationala cat mai solida, care sa aiba radacini intr-o economie robusta si politici bine chibzuite. Este iluzoriu sa credem ca Aderarea se poate face mizand pe clementa externa si ignorand reguli de buna administrare a economiei, lectii ale istoriei economice, ale crizei din ZE.

Exista teze de baza promovate in raportul mentionat, ce merita sa fie enuntate, nu in cele din urma fiindca politica monetara (si de curs de schimb) a BNR este discutata intens in sfera publica in aceasta perioada.  Astfel:

–          Aderarea la zona euro implica intrarea economiei in regimul mecanismului de schimb 2 (MCS2) cu cel putin 2 ani inainte. Acest mecanism implica stabilirea unei paritati centrale a leului fata de euro.  Intrarea in MCS2 nu este mai putin exigenta decat aderarea propriuzisa la ZE in privinta conditiilor de robustete economica;

–          Consolidarea bugetara, alias deficite bugetare mici si cresterea veniturilor fiscale, este conditie necesara pentru asigurarea robustetei economiei, a rezistentei la socuri adverse;

–          Controlul deficitelor externe, adica deficite de cont curent relativ mici si usor finantabile, este de asemanea o conditie obligatorie. Este aproape o “lema” a functionarii ZE ca economiile ce nu au grad adecvat si sustenabil de competitivitate sufera (mai cu seama ca ZE are propriile insuficiente de design si politici); tot aici este de subliniat importanta masurilor macroprudentiale, care sa atenueze dinamici  tip “avant- prabusire” ale creditarii;

–          Este nevoie de un sistem financiar bine capitalizat si cu stoc mic de credite neperformante, cu modele de afaceri ce furnizeaza economiei credite pentru dezvoltare.

Un numitor comun al cerintelor evocate mai sus este robustetea” economiei, care conduce la ideea de convergenta reala si structurala, competitivitate.  Oricum, deficite mici (interne si externe) si sanatatea sistemului  financiar sunt conditii necesare pentru a intra in MCS2 (inclusiv in Uniunea Bancara) si apoi in ZE.

Ai zice ca cele mentionate mai sus sunt de bun simt. Insa vedem cat de ambitios devine obiectivul de aderare la ZE in raport cu calendarul tintit. Sunt de avut in vedere aici cadenta pasilor de consolidare bugetara in cativa ani (pentru a ajunge la un deficit structural de sub 1,5% din PIB la momentul intrarii in MCS2, de la peste 3% acum), nevoia de a controla dezechilibrele externe, convergenta nominala (inflatie, curs de schimb, dobanzi, etc).

Pentru a judeca temeritate obiectivului se cuvine sa reliefam caracteristici ale economiei noastre ca economie emergent si care sugereaza  dileme cu care se confrunta BNR.

–          Leul nu este moneda de rezerva (cum sunt USD, euro, chiar lira sterlina), ceea ce ingreuneaza functia  bancii centrale drept “imprumutator de ultima instanta” (lender of last resort). Ceea ce isi permit Fed-ul, BCE, Banca Angliei, Banca Japoniei, Banca Elvetiei nu isi permite BNR.

–          Nu se poate emite moneda locala (leul in cazul de fata) fara a tine cont de implicatii privind cursul de schimb, stabilitatea economiei;

–          Regimul de curs de schimb la noi este de “flotare controlata”, care a ajutat economia in momente mai dificile, cand a fost nevoie de corectie a dezechilibrelor pentru a se evita o criza de balanta de plati (cum s-a intamplat acum cca. un deceniu, cand s-a facut apel la sprijin financiar extern –cum au facut si  Ungaria, tarile baltice).

Mentionarea regimului de flotare controlata nu este intamplatoare avand in vedere ca se aduce in discutie ideea “consiliului monetar”/CM (practicat inca in Bulgaria, sau in tarile baltice pana la aderarea la ZE) ca formula de a asigura stabilitatea cursului. Dar un regim de CM ar obliga o corectie cvasi-instantanee a deficitului bugetar spre zero. Si ar implica, totodata, mai ales daca tintim intrarea in MCS2,   controlul sever al dezechilibrelor externe. Altfel spus, devine o naivitate credinta ca un CM ar fi calea magica de acces la MCS2 si ZE.

In lumina si a celor schitate mai sus se impun unele consideratii:

–          Injectii de lichiditate ale BNR care sa mentina dobanzi scazute pe piata monetara nu numai pe termen scurt (deci la 3 si 6 luni fata de rate overnight si la 1 saptamana) in jurul pragului de 2% (ce este reper pentru taxa pe active financiare din Ordonanta 114) si care ar fi in dezacord cu mersul inflatiei, cu asteptari inflationiste, cu prime de risc revelate de piete financiare, ar inrautati starea leului, ar induce o presiune spre depreciere considerabila, ar expune leul speculatiilor;

–          Riscul mare ar fi pierderea increderii in moneda nationala, care s-ar vedea in “fuga” spre euro si alte valute de rezerva; aceasta fuga nu priveste numai nonrezidenti (care detin cca. 19% din titlurile guvernamentale), dar si cetatenii, firmele din Romania.

–          Instabilitarea leului (a nu fi confundata cu o anume volatilitate) ar obliga la interventii masive de aparare, prin inasprirea conditiilor monetare si la nevoie, prin cheltuire de reserve valutare;

–          Cresterea puternica a ratei de politica monetara si inasprirea conditiilor monetare pentru a preveni un atac pe leu, ar afecta costul creditelor in toata economia, ar avea impact sever asupra stabilitatii financiare.

–          De aceea, asocierea dimensiunii taxei din Ordonanta 114 de Robor (ce este reper al conditiilor pe piata monetara interna) este o masura neinspirata (nota bene: si in tarile cu care ne comparam adesea –Ungaria, Polonia, Cehia, exista rate analoge Roborului romanesc)

–          Asocierea mentionata afecteaza mecanismul de transmisie  si flexibilitatea politicii monetare;

–          Pot exista evaluari diferite privind activitatea bancilor, cu bune si mai putin bune. Dar cu stabilitatea financiara nu este de facut experimente.

Ultimele afirmatii indica o dilema cu care s-a confruntat BNR in articularea conduitei de politica monetara. Anul 2018 s-a incheiat bine in ce priveste dinamica inflatiei si a validat o conduita ce nu a suprareactionat la “cocoasa” din vara (cu inflatie de peste 5%) – a se vedea textul meu “Suprataxa si politica monetara”, Blog BNR, ian. 2018).  Erau nu putini analisti care indemnau Banca Nationala sa suie dramatic rata de politica monetara, sa inaspreasca conditiile ignorand parca contextul european si piete financiare integrate, diferentiale de randament, impactul pe care o crestere excesiva a ratelor de dobanda il poate avea asupra stabilitatii financiare.

Dar lupta impotriva inflatiei si stabilitatea economiei reclama un policy-mix echilibrat, care sa nu puna presiune pe leu; este un leitmotiv al minutelor sedintelor de CA al BNR, formulat mai mult sau mai putin explicit si in alte documentem ale Bancii Centrale.

Face parte din nucleul dur al analizei macroeconomice, indiferent de persuasiune de filosofie economica, ca deficite externe in crestere, ce nu au finantare autonoma deplina, devin periculoase. La noi au crescut deficitele externe vizibil in ultimii ani si finantarea nu mai este exclusiv autonoma; in timp ce Ungaria, Cehia si Polonia, de exemplu, au deficite de cont curent nesemnficative, chiar surplusuri. Problema in cazul Romaniei nu este legata atat de “stocuri”, ci de fluxuri –in sensul ca, de pilda, datoria publica de cca 36% din PIB este relativ mica, dar deficitul bugetar este mare avand in vedere faza ciclului economic, deficitele externe sunt in crestere.

A cere deci BNR sa “gestioneze” dobanzi mici pe piata monetara asigurand totodata stabilitatea cursului nu este rezonabil. Cand se arata cu degetul la rezerva considerabila a bancii centrale merita sa se mediteze la un aspect: la un run/atac sever si prelungit pe o moneda ce nu este de rezerva, cand o economie prezinta vulnerabilitati, rezervele bancii centrale ar trebui sa acopere nu numai numerarul din economie pentru protectie. Altminteri, masa monetara s-ar comprima mult prin demultiplicare drastica, cu impact sever asupra activitatii economice.

In politicile practicate, a fi virtuos, chiar virtuoz, poate inseamna a nu gresi in mod flagrant. Dar si corectarea unor masuri cu efecte riscante, chiar nefaste, este o virtute dace se face la timp, ca ilustrare de responsabilitate. Sedinta din 4 februarie a Comitetului National de Supraveghere Macroprudentiala este un prilej de a discuta in mod serios probleme reale si de a gasi calea pentru solutii adecvate, limitarea unor stricaciuni posibile. Si BNR si MFP au avut declaratii in acest sens. Cu cat sfarsesc mai repede incertitudini privind bugetul pentru anul acesta, forma finala a Ordonantei 114, cu atat mai bine.

Leul trebuie sa fie aparat, intarit, pana la adoptarea euro. Iar a  apara leul inseamna sa avem consolidare bugetara (deficit in descrestere si crestere de venituri fiscale), sa controlam deicitele externe, un sistemul financiar solid, sa facem reforme ce maresc competitivitatea economiei.

PS. Acum cateva decenii Francois Mitterand a castigat alegerile prezidentiale cu o platforma ce vorbea despre “un franc puternic” (un franc fort). Pietele financiare au aratat Frantei ca fara deficite mici nu pot fi evitate atacuri speculative. Mai ales cand reperul pentru Franta era Germania Federala. Romania nu este Franta. Cu atat mai mult, disciplina bugetara, controlul dezechilibrelor externe sunt necesare pentru apararea leului, pentru a face demersul de aderare la ZE credibil.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.2.2019

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen
    2.2.2019, 11:22 pm

    1.Leul a fost atit de bine “aparat” timp de 20 de ani, incit s-a depreciat de la vreo 2 lei un Euro in 2000, la 4,67 lei pentru (acelasi) Euro in 2019!Un Dolar costa 1,55 lei in aceeasi perioada, iar acum 4,15 lei!
    Ce fel de “paritate leu – euro” sa fie stabilita timp de 2 ani, cind leul se devalorizeaza lunar cu cite un 1,o -1,5 bani si anual cu 10 – 15 bani?
    Ce reforme, consolidari fiscale, etc. sa faci doar cu SUROGATE economice, fara un “un proiect de tara” a carui obiectiv central sa fie reindustrializarea?Cum altfel poti echilibra balanta nationala ori sa obtii excedent bugetar pentru cresterea nivelului de trai si plata datoriei externe daca exportul se diminueaza continuu in raport cu importurile, din lipsa intreprinderilor industriale exportatoare?
    2.Caderea leului, îndatorarea externa si abandonarea tarii din lipsa de locuri de munca dovedeste ca in loc de crestere industriala avem o continua dezindustrializare – iar intrarile minore de investitii ISD si bani UE nu sint capabile sa sustina nici macar minimul de crestere a veniturilor si pensiilor de subzistenta (1/3 aflate sub acest nivel).Stinga politica a pus “tunurile” impozitelor pe capitalisti, iar “Liberalii” toate tunurile pe politica cresterii (minore) a nivelului de trai, fara a schita vreunul un proiect de tara care sa aduca masiv investitorii industriali straini, ca migrantii sa poata reveni in tara la noile locuri de munca industriale!
    3.Un proiect de reindustrializare are nevoie de un an pentru evaluare-implementare, inca de unul pentru o crestere industriala de 1 la suta, apoi inca doi pentru cresterea la 2 la suta si abia din 2024 poate fi vorba de atingerea pragului de 3-4 la suta crestere industriala, dupa care economia sa echilibreze bugetar Romania, sa sustina plata imprumuturilor cu scadenta la zi, “rostogolirea” altora pe alti trei ani, apoi plata celor scadente pina in 2025!Succesul unui proiect de reindustrializare este garantat, deoarece UE nu ne-ar abandona esecului cu aderarea la moneda proprie, sustinindu-ne prin resursele sale, fiindca esecul nostru ar deveni al intregii UNIUNI!
    4.Chiar daca succesul “proiectului de reindustrializare”, ne pare o “misiune (aproape) imposibila”, el este singurul instrument care da sansa ca Romania sa adere la Euro, pina la jumatatea deceniului viitor…
    Daca nicaieri si nimeni NU vorbeste (macar) de un proiect de reindustrializare, fara el devine fara sens sa mai vorbim de aderarea la EURO…

Lăsați un comentariu


Stiri

Legea pensiilor – adoptată: impactul bugetar în anul electoral este de 5 miliarde de euro

Razvan Diaconu

Camera Deputaților a adoptat, cu 197 de voturi pentru, niciun vot împotriva și 70 de abțineri, legea pensiilor, reexaminată după ce a fost declarată parțial… Mai mult

Europa

Tabloul de bord privind Inovarea: România se distanțează de UE, Estonia devine inovator puternic, Uniunea depășește SUA

Mariana Bechir

Tabloul Inovării în UE 2019 confirmă consolidarea contraperformanțelor României: rămâne statul membru cu cel mai mic scor, cea mai mare scădere față de 2011 și… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Judecătorii Curții Constituționale au demisionat “in corpore”

Iulian Soare

Toți judecătorii Curții Constituționale din Moldova au demisionat miercuri, anunță un comunicat al acestei instituții de la Chișinău: Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale… Mai mult

Stiri

Renate Weber – noul Avocat al Poporului

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat, miercuri, numirea fostului europarlamentar Renate Weber (foto) în funcția de Avocat al Poporului. Mandatul are o… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a invitat-o pe Maia Sandu în România, săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat-o pe premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, la București. Anunțul a fost făcut de către prim-ministrul statului vecin. ”Astăzi am… Mai mult

Stiri

CCR declară constituţională legea de repatriere a rezervei de aur

Adrian N Ionescu

Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri, cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” sesizarea depusă de PNL în legătură cu legea care obligă Banca… Mai mult

Stiri

Primele obligaţiuni ipotecare din România – listate la Bursă de Alpha Bank. Ce ar trebui să urmeze

Adrian N Ionescu

  Alpha Bank România a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cea dintâi emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată în România, o premieră care ar… Mai mult