fbpx

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

La obiect

Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect

România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a… Mai mult

19.07.2021

Daniel Dăianu / Economia nu poate învinge “legile gravitației”

de Daniel Daianu 5.8.2013

Consolidarea fiscala a insemnat scaderea deficitului bugetar de la cca 9% in 2009 la sub 3% din PIB in 2012. Corectia, foarte dureroasa, a fost necesara din cauza marilor deficite externe, a pericolului intrarii in incetare de plati. Acest pericol a provocat solicitarea de asistenta financiara externa. Ca nu au disparut toate arieratele din sectorul public este un argument fals pentru a contesta consolidarea fiscala (oare a crescut stocul acestor arierate cu, sa zicem, 5% din PIB in ultimii ani pentru a vorbi despre alunecarea in deficite cvasi-fscale?). Romania a iesit din procedura de deficit bugetar excesiv alaturi de cateva alte tari din UE. Ce ia ochii este ajustarea deficitului extern, de cont curent, care a inregistrat un excedent pe primele luni. Sunt sanse ca inflatia sa scada sub 4% catre finele anului; deficitul de cont curent va fi probabil la jumatate de cel din 2012. Privind cresterea economica de ansamblu nuantarea aprecierilor are in vedere anul agricol; recolta a tras PIB-ul in 2012 in jos si in 2013 il trage in sus. Exporturile nu pot impinge economia suficient si contribuie mai putin la incasari fiscale; avem o incetinire a platilor in economie si creditul bancar este o mare problema .

Una peste alta, se simte o dezamagire ca economia nu merge mai iute, de vreme ce dezechilibre macro au fost corectate. Unii spun ca prin alte politici s-ar putea ajunge la o stimulare a cresterii economice; se invoca rate de 3-4% anual. Este posibila a asemenea crestere in viitorul imediat? Se impun cateva observatii de bun simt. Economiile mari influenteaza puternic pe cele mici, aflate in vecinatatea lor. Aceasta se simte mai ales in cazul economiilor deschise. Astfel, economia noastra nu poata scapa de ce se intampla in zona euro, unde avem stagnare economica. Este precum in mecanica celesta, unde corpurile mari le atrag pe cele mici. Un grad de euroizare inalt amputeaza spatiul de manevra. Este mult mai simplu pentru Cehia sa practice o politica monetara laxa deoarece euroizarea acolo este nesemnificativa si inflatia este foarte mica.

Merita sa evocam contextul european, valabil si pentru Romania. Dezintermedierea bancara continua, ceea ce impiedica relansarea economica. Transmisia monetara functioneaza precar. Adica rate scazute de politica monetara ale bancilor centrale se vad slab in ratele practicate de banci comerciale cele mai afectate fiind intreprinderi mici si mijlocii. Opereaza capcana lichiditatii, banul nu prea se misca, ceea ce se vede intr-o incetinire a platilor. Apetitul multor gospodarii si firme pentru credite este diminuat deoarece exista supra-indatorare. Chiar daca am admite suplimente de lichiditate in buzunare private este probabil sa nu se vada intr-o crestere a consumului si investitii in mod vizibil. Lipseste increderea, ce este un ingredient esential pentru decizii individuale si de afaceri ambitioase. Poti dubla in aceste conditii o turatie a economiei (a PIB-ului) sa zicem de 1,5-2% cat ar fi o medie pentru 2012-2013 daca facem abstractie de agricultura? Se poate ajunge la o crestere de 3-4% in 2014 printr-o anume combinatie de masuri? Nu vad posibil asa ceva in conditiile date. Politica monetara nu poate contribui in mod semnificativ chiar daca BNR ar duce rata sa cheie aproape de 4% (de la 5% acum) nu peste mult timp. De bine de rau exporturile merg, ceea ce nu ar reclama o depreciere a leului (care are reversul ca ar deteriorara bilanturi bancare si ale privatilor). Drept este ca nu ar trebui sa fie tolerata o apreciere semnificativa a leului.

Ramane politica bugetara. Pe termen imediat conteaza nivelul cheltuielilor bugetare, ca modalitate de a creste cererea agregata, care ar trebui sa se reflecte in productia interna. Pe termen mai lung conteaza structura cheltuielilor: investitii publice de calitate ar intari cresterea economica. Cum functioneaza economia acum inseamna impulsuri bugetare/fiscale firave. Consecinta este ca pentru a realiza o crestere superioara a PIB-ului ai avea nevoie de o suplimentare majora de cheltuieli initiale. Cum este imposibil sa mizezi pe incasari fiscale aditionale mari unii ar putea cere deficite bugetare marite. Sunt doua probleme majore aici. Una, ca pietele ar reactiona imediat negativ la o crestere semnificativa a deficitului bugetar (nu mai amintesc ca am iesi din reguli ale UE)). A doua problema este ca dimensiunea cresterii deficitului bugetar pentru impulsionarea tintita a economiei devine descurajanta. Cu cat multiplicatorul, impactul aseptat asupra PIB-ului, este mai mic cu atat cresterea deficitului ar trebui sa fie mai mare. Daca adaugam reactia pietelor, care s-ar traduce in acces la finantare ingreunat si alte efecte negative intelegem ca o astfel de tentativa este o infundatura, o greseala. Nici taierea masiva de cheltuieli bugetare si scaderi de impozite nu reprezinta o optiune atractiva. Inclinatia spre consum si cea pentru investitii este diminuata serios de criza. In plus, scaderea drastica a cheltuielilor bugetare poate avea un impact asupra PIB-ului mai mare decat efectul scontat prin diminuarea de impozite. Una peste alta am putea avea o scadere a ratei de crestere a PIB-ului.

Absorbtia de fonduri europene mult crescuta pare a fi cea mai eficace masura in circumstantele actuale, pe termen imediat. Ea ar avea si functia de a ajuta ameliorarea utilizarii fondurilor publice in ansamblu. Linii speciale de finantare pentru IMM-uri, care sa insemne costuri substantial inferioare, atragerea de investiti straine sunt alte cai ce pot ajuta economia. Reforma companiilor de stat trebuie sa aiba loc. Dar nu mi se pare realist sa tintesti o rata de crestere a PIB-ului de 3% in viitorul imediat in conditiile descrise mai sus. O tinta de 4% mi se pare fantezista cand Europa se zbate sa iasa din recesiune. Exista legi ale gravitatiei si in economie.

O marea problema, dincolo de reactia pietelor la deficite bugetare crescute, este transmiterea impulsurilor fiscale/bugetare si monetare. Cand mecanismele de transmisie sunt deteriorate, cand banul nu prea circula, cand inclinatia spre consum si investitie este diminuata, stimuli de orice natura au eficacitate scazuta. A dubla rata de crestere economica de la 1,5-2 la 3-4% anual in asemenea conditii devine misiune irealizabila. De aceea, obiectivul pentru 2014, de crestere putin peste 2% este mai aproape de realitate, mai ales ca va interveni si efectul de baza al agriculturii (este improbabil sa fie repetata recolta exceptionala din acest an).

Ramane ca pe termen mai lung sa mobilizam rezerve de eficienta interne si economisirea interna, sa marim absorbtia de fonduri europene, sa atragem capital strain in sectoare care pot ameliora/construi avantaje comparative. Politica monetara poate fi mai laxa daca inflatia merge in jos. Este necesar sa gasim modalitati de finantare alternativa, asa cum am sugerat intr-un text recent. Si sa mizam pe ameliorarea climatului economic in Europa. Pe termen mediu si lung se poate ajunge la rate de crestere reala a PIB-ului de peste 3%, chiar 4% in mod durabil. Miracole nu exista.

Ps. ar exista totusi un ceva extraordinat daca ar fi identificate resurse naturale care ar aduce o bonanza financiara, ce ar permite investitii private si publice mult crescute, saltul pe o alta traiectorie de crestere. Dar este bine sa nu visam cai verzi pe pereti.

***
Daniel Dăianu este economist, fost ministru de finanțe, profesor la SNSPA, actual prim-vicepreședinte al ASF

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2013

3 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    5.8.2013, 9:51 pm

    Daca economia era condusa/administrata activ, ca o afacere,in care actionarii sint poporul roman, iar “administratorii”, clasa politica si guvernul, se puteau invinge legile gravitatiei”,avansind spre dezvoltare.
    Daca nu, “consolidarea fiscala” s-a facut cu pretul somnului listit al clasei politice si fostului Guvern si a saracirii deja, prea saracului functionar si pensionar.
    Daca Ponta punea la munca si responsabilitati aparatul politic si bugetar pentru realizarea celor 3-4 la suta procente de crestere economica anuala,nu era nevoie de latul sugrumator financiar al firmelor si populatiei, prin impozite si taxe duse mult dincolo de extremul unui nivel suportabil de impuneri.
    Asta ar insemna o politica economica “activa”, incit fiecare bugetar sa munceasca pentru dezvoltare si initiativa economica, iar nu sa doarma in parlament si sa-si urmareasca doar afacerile proprii.O clasa birocratica trebuie sa restituie beneficiile si cistigul sub forma de activism si dezvoltare, intr-o economie administrata ca o afacere.
    Din pacate, economia este administrata ca o “afacere oligarhica politica” de stinga fie de dreapta, incit beneficiarii sai au obligatii numai catre virfurile lor,iar nu catre “actionarii” economiei nationale:populatia!
    Daca parlamentarul, primarul, consilierul impreuna cu instituiile care beneficiaza de salarii si pozitie sociala, nu se intereseaza de investitii, de crearea de conditii de afaceri capitalului strain si national,de aducerea de bani UE, atunci cine sa “invinga” legile gravitatiei, numita “stagnare” economica?
    Economia nationala a disparut,lipsesc 5 milioane de locuri de munca,jumatate din salariati au salariul minim pe economie, bugetul nu este alimentat din lipsa de active industriale si agricole, IMM-urile sint in declin, in lipsa de intreprinderi de care sa-si articuleze activitatea, iar Ponta a renuntat la cresterea economica de 3-4 la suta pe an, pe care trebuia – ca lider tehnocrat – sa o “distribuie” fiecarui om politic sau de la stat.
    Cum altfel, dezvoltarea poate fi un “mix” intre “politicile publice” facute de Guvernantii de la toate nivelele si “piata(furnizoare de bani pentru investitii)”, daca nimeni nu se zbate, in virtutea obligatiilor politice si adminstrative, sa aduca de pe PIATA, investitori, bani, dezvoltare industriala si agricola,ori bani de la UE?
    Cind clasa bugetara, va avea acelasi statut “economic” ca si privatii:sa traiasca dupa rezultate, iar nu dupa state de functiuni politice si administratice?
    Desi n-o vedem cu totii, avem deja acea uriasa “resursa naturala” de care vorbeste prof. Daianu, ea fiind constituita de institutiile nationale si persoanele angajate acolo.
    Trebuie doar un proiect national, prin care aceasta unica si imensa resursa nationala, formata din oamenii politici si administratie, sa fie condusi ca intr-o “afacere nationala”,primind atributii si raspunderi concrete in procesul de dezvoltare economica, in loc sa fie considerati balast national, numai bun de disponibilizat.
    Ei sint unica “bonanza lucrativa”, capabila sa aduca banii UE si investitii straine, daca Guvernantii si clasa politica vor intelege ca cei “enumerati” trebuie sa invinga legile gravitatiei, asa cum n-au facut-o americanii, NATO, integrarea in UE si nici Tatucii mai vechi sau mai noi!
    Cu cresterea economica de 3-4 la suta pe an, Ponta ar fi intrat(alaturi de Carol I) in rindul “modernizatorilor” Romaniei, devenind politcianul-tehnocrat, asteptat de 23 de ani. Poate ca o va face ceva mai incolo, acum fiind in concediu…
    Daca va face acest lucru, a doua zi va primi “proiectul de aducere a competitivitatii economice”, la nivelul celei din tarile dezvoltate, ca pirghie necesara initierii procesului de scoatere a clasei politice si bircratice, din letargie si a economiei din stagnare.

  2. Observator
    12.8.2013, 8:20 pm

    Daianu a dezamagit mereu.
    Cu morga lui de intelectual, a pacalit o tara si mai mult o lume intreaga. Nu am habar de prestatia lui la banca mondiala, dar dupa ce l-am auzit vorbind aiurea am concluzionat ca nu a putut fi in nici un caz o performanta.
    Este posibil sa stie ceva carte, dar in planul politic si moral este un zero absolut, facand din pix jocurile economice ale oricui este la putere. Ca un urs care joaca dupa cum i se canta.
    Asemenea tehnicieni fara profil moral nu reprezinta o necesitate sociala.
    Dar…daca doriti sa vedeti si oameni spalati…priviti-l !

  3. Caliman Eugen - analist de provincie
    13.8.2013, 5:10 pm

    Stimate,
    d-le Observator,

    Ne aflm pe un teritoriu al discutiei economice, iar nu al rafuielilor personale si a insultelor din partea unor …sa nu spun cui.Un om cu expertiza stiintifica si lucrarile sale, unice in domeniul analizei economice a “postcomunismului” este altceva decit ceeace afirmati, iar murdaria de orice fel nu atinge asemenea persoane.
    Este evident, ca v-a picat la vreun examen. (A batut cumva noaptea covorul in scara dvs., fiindca il urmariti mereu, pretutindeni, cu aceeasi exprimare verbala, ca un “predator” de imagine?)

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Economiei anunţă desfiinţarea de noi “sinecuri” la companiile din subordine

Razvan Diaconu

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, anunţă desfiinţarea unor noi “sinecuri”, fiind vorba despre administratorii speciali care ar fi trebuit să pregătească privatizarea Uzinei Mecanice Cugir, Fabricii… Mai mult

Europa

SUA: Suntem în coordonare strânsă cu UK, Israel, România pentru un răspuns colectiv împotriva Iranului

Razvan Diaconu

Statele Unite ale Americii au anunțat că vor da un „răspuns colectiv”, împreună cu aliații, împotriva Iranului după atacul asupra petrolierului Mercer Street, de săptămâna… Mai mult

Stiri

56 de autobuze electrice pentru transportul în comun din Braşov şi Timişoara

Vladimir Ionescu

Ministerul Dezvoltării a anunţat marți că a finalizat procedura de atribuire a achiziţiei publice pentru 56 de autobuze electrice, care vor fi folosite la transportul… Mai mult

Stiri

PSD a atacat în instanţă hotărârile Guvernului care restrâng participarea la mitinguri

Razvan Diaconu

PSD a depus luni la Curtea de Apel Bucureşti o cerere în anulare care vizează prevederile din hotărârile de Guvern 730/2021 şi 795/2021 prin care… Mai mult

Europa

FMI a aprobat cea mai mare alocare de rezerve de lichiditate din istoria sa, DST în valoare de 650 mld. dolari SUA

Adrian N Ionescu

Consiliul guvernatorilor Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat alocarea de 456 miliarde de Drepturi Speciale de Tragere (DST, moneda de cont a rezervelor FMI), echivalentul… Mai mult

Stiri

Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan, exerciții militare comune la frontiera cu Afganistan

Iulian Soare

Unități militare din Rusia și din Uzbekistan au început marți exerciții militare lângă frontiera cu Afganistan, pe fondul temerilor că deteriorarea stării de securitate din… Mai mult

Stiri

Prețul electricității urcă până aproape de 1.000.000 de lei / kWh la bursă, sub tensiunea cererii din Ungaria

Adrian N Ionescu

Prețul electricității a bătut încă un record istoric din această vară, cotând la 981 de lei / MWh pe piața spot cu livrare joi (piața… Mai mult