fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Daniel Dăianu / Când algoritmizarea strică

de Daniel Daianu 25.8.2013

Accidente” pe pietele de capital importante au de ce sa ingrijoreze. Se constata erori tehnice in tranzactionarea electronica, pe platforme mari, ce provoaca daune. Programe sofisticate, algoritmizarea tranzactionarii, pot contine vicii nu fara urmari. Esecurile legate de tehologie si utilizarea modelelor (algoritmizarea) sunt de pus in relatie cu o problema ce priveste pietele in ansamblu: interconectivitatea. In conditii de integrare financiara adanca, algoritmizarea poate accentua volatilitatea, miscari destabilizatoare. Volatilitatea accentuata in combinatie cu erori ale programelor si masinilor conduc la evenimente rele, accentueaza riscuri sistemice.

Tehnologia scapata de sub control joaca feste nu numai unor investitori individuali, ci si sistemelor. Joi, 21 august, bursa Nasdaq de la New York a fost oprita cateva ore din cauza unei erori tehnice. Trepidatii s-au simitit pe numeroase piete. Tot recent, banca Goldman Sachs a avut necazuri din cauza unei erori pe platforma sa de tranzactionare. Sa amintim si „Flash crash-ul” din 6 mai 2010 la aceeasi bursa, cand Dow Jones Industrial Average a scazut cu aproape 9% foarte iute. Si exemplele pot continua. Intalnim aici un motiv pentru impunerea de limite la imprumuturi (leverage) la toate entitatile financiare (deci si la sectorul bancar umbra/shadow banking sector), pentru reglementare si supraveghere severa.

Avem de-a face cu un mers al complexitatii sistemelor financiare ce nu ajuta echilibrarea, evitarea unor crize grave. Exista doua fete opuse ale complexitatii: una ce faciliteaza echilibrarea; alta care dezechilibreaza sistemele. Provocarea enorma este cum sa faci ca partea buna, a lui Janus, sa prevaleze. Poate fi influentata evolutia complexitatii in directia buna? Ne intoarcem astfel la carentele tezei ca pietele sunt intotdeauna eficiente (efficient markets hypothesis). Si intelegem limitele modelarii, algoritmizarii. Revin la ideea ca este nevoie sa ne intoarcem la ratiune, la un sistem financiar mai simplu, mai axat pe nevoile economiei reale. Cand Paul Volcker a aifrmat ca singura mare inovatie financiara folositoare a ultimelor decenii este dispozitivul ATM (bancomatul) a exagerat desigur, dar a pus degetul pe rana.

Autoritatile europene in domeniu (ESMA, pentru piata de capital, Eiopa, pentru asigurari si pensii ocupationale private) tot avertizeaza investitorii privind produse derivate complexe, riscante. Problema este ca gama acestor produse este mare si spre deosebire de fumat, unde riscurile sunt prin excelenta individuale, instrumente financiare derivate, nu mai vorbesc de produse sintetice, contribuie la accentuarea riscurilor sistemice. Nu este suficient ca investitorii sa fie avertizati, asemenea fumatorilor, la maniera „trading is dangerous for your wealth” (tranzactionarea de produse derivate este periculoasa pentru averea dvs), ca o parafrazare a lui „smoking is dangerous for your health. Trebuie sa fie intarite reglementari si masuri de supraveghere. In Europa si SUA au fost adoptate masuri legislative in acest scop, dar industria financiara riposteaza parca ignorand rolul pe care l-a jucat in declansarea crizei teribile prin care trece lumea industrializata.

Cele spuse inainte nu sunt un argument impotriva utilizarii noilor tehnologii, a algortimizarii, ci un avertisment fata de cum sunt utilizate, fata de mal-praxis, care poate avea consecinte rele pentru investitori individuali si pentru sisteme. Efectele rele sunt accentuate de conduita frauduloasa a unor actori din piata, fie ca lucreaza pentru firme de brokeraj, fie pentru banci, companii de asigurari, etc.

Concluzia ar fi ca interconectivitatea nu este automat un avantaj pentru pietele financiare; dimpotriva, ea poate diminua robustetea si rezilienta sistemelor. Raspunsul fata de acccidentele, evenimentele rele evocate mai sus reclama cateva trasee de actiune. Unul, formarea de componente de back up (de rezerva), de interventie in cazul inregistrarii esecurilor (as cum exista, de pilda, generatoare de curent ce intervin in caz de pana generalizata). Alt traseu priveste intarirea mecanismelor prudentiale la nivel individual, al entitatilor financiare ca si revederea modelelor algoritmice. In fine, un traseu amplu priveste reconfigurarea sistemelor financiare, prin „modularizare” si intarirea reglementarii. Aceasta inseamna revenirea la sisteme mai simple, la spargerea grupurilor mari (too big to fail), separarea operatiunilor cu risc ridicat si de investment banking de cele comerciale, limite clare la leverage pentru toate entitatile financiare, etc. Cred ca este nevoie sa se revina la o legislatie de tip Glass-Steagall, asemanatoare celei impuse in SUA dupa marea criza din perioada 1929-1933.

Ps. Piata forex poate fi incadrata in aria de tranzactionare a instrumentelor financiare derivate si supusa unor reglementari si unui regim de supraveghere. Numai firme autorizate sa ofere servicii in mod legal si tranzactiile sa fie supuse unor reguli de transparenta si informare obligatorie a clientilor privind riscurile asumate, etc. Dar internetul ingreuneaza demersul de reglementare. De exemplu, daca vrei sa vizionezi o competitie sportiva online te trezesti cu spoturi care invita la tranzactionare forex.

***
Daniel Dăianu este economist, fost ministru de finanțe, profesor la SNSPA, actual prim-vicepreședinte al ASF

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.8.2013

3 comentarii

  1. Ștefan A.
    25.8.2013, 12:23 pm

    – Piata produselor derivate are o valoare (in dolari) care depaseste cam de 6 ori intregul PIB mondial . Produce profit real si care e la indemina unor putini din masa de participanti la bursa planetara . Nimeni nu a reglementat nimic in acest sector (al derivatelor) deoarece din pura intimplare 🙁 acesti jucatori privilegiati , fac parte din masa restrinsa de mari finantiatori a politicii . Chiar in cazuri extreme (criza financiara ) au avut grija ca cei finantati de ei, sa socializeze pierderile lor pe banii contribuabililor . Deci despre care capitalism vorbim ? Cel fara riscuri si protejat politic sau de capitalismul clasic unde riscul personal e motorul dezvoltarii (cum e demonstrat de istorie)? Restul, super calculatoare rapide care se intrec intre ele in a introduce comenzi bursiere in milisecunde , piata forex deschisa tuturor , nu sint alceva decit evolutia logica a acestui capitalism funciar in care tot mai multi cred ca banii se pot tiparii la infinit si riscurile sint doar pentru unii , de regula masa boborului care se imprumuta pentru un televizor si joaca economiile pe piete abil controlate de cei mari ( prin market maker) . Comisionul acestor controlori oculti , e cerut mereu . Cind cistigi dar si cind pierzi . Capitalism fara riscuri ,cu preturi stabilite in spatele usilor inchise , varianta socialista a utopiei economice dar mai frumos ambalata , mai atragator .

  2. PALER
    27.8.2013, 9:41 am

    Cei ce sunt clasati obiectiv sau subiectiv in randul SPECIALISTILOR, EXPERTILOR, etc intr-un domeniu sau altul al vietii economico-financiare ori bancare sau al PIETII de CAPITAL trebuie sa renunte la practica PARERIOLOGICA si sa stabileasca cu responsabilitate DIAGNOSTICE clare pt Ro, in baza carora sa implementeze fara esuare programe, masuri ale unor STRATEGII elaborate cu minitiozitate, capisco…

  3. Bogdan M
    4.9.2013, 12:24 am

    Capitalismul a generat mereu crize. Lumea uita dupa 30-40 ani.
    Orice forma de societate trebuie sa fie ghidata si de norme morale.
    Cardasia politicienilor cu corporatiile, la unii numita lobby ( s-a reglementat coruptia ) a dus la slabirea democratiei.
    Deci s-a pus batista pe tambal dupa 2008 si datoria publica a crescut prin transferul datoriilor “too big to fall” catre cea publica.
    Asta este o modalitate corecta, morala ???????

Lăsați un comentariu


Europa

Comisia Europeană va propune un nou proiect de buget multianual pentru a răspunde crizei coronavirus

Iulian Soare

Comisia Europeană va propune un nou proiect de buget multianual al UE pentru a a face faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus, a anunţat,… Mai mult

Europa

Cancelarul Angela Merkel le cere germanilor să fie răbdători întrucât această criză va dura

Vladimir Ionescu

Cancelarul german Angela Merkel le-a cerut sâmbătă concetăţenilor ei să manifeste răbdare faţă de măsurile restrictive impuse pentru a frâna răspândirea coronavirusului, ea recunoscând totodată… Mai mult

Stiri

Soluția USR pentru criza coronavirus: 830 de lei scutire de impozit și ajutor de urgență similar pentru șomeri

Vladimir Ionescu

USR consideră că statul ar trebui să se concentreze pe măsuri de transfer a resurselor către populație și propune în acest sens scutirea de impozit… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății: Peste 200.000 de români au venit în țară și încă pe atât vor veni de Paște. Vârful crizei – a doua jumătate a lunii aprilie

Vladimir Ionescu

Autoritățile se pregătesc de scenariul 4, o ordonanță militară cu noi măsuri în acest sens urmând a fi publicată, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru,… Mai mult

Stiri

VIDEO / Elisabeta Moraru: Nevoile de digitalizare ale companiilor și propunerile AMCHAM

Redacţia

Criza COVID-19 și provocările sale pentru companiile membre AMCHAM, în special nevoi de digitalizare sunt hot topics relevante pentru întreaga economie, despre care a vorbit… Mai mult

Stiri

VIDEO / Răzvan Enache, Google: Cum putem lucra online mai rapid, mai sigur și mai colaborativ

Redacţia

Cele mai multe companii și-au mutat activitatea online, ceea ce necesită numeroase soluții tehnice, precum cele oferite de Google. La video-conferința în direct: „Soluții pentru mutarea… Mai mult

Stiri

VIDEO / Bogdan Botezatu, Bitdefender: Securitatea datelor și a informațiilor în timpul lucrului de acasă

Redacţia

Mutarea activității companiilor în mare parte pe „lucrul de acasă” aduce cu sine provocări serioase în privința securității informațiilor și a datelor pe care le… Mai mult