UPDATE: Potrivit unor surse MEDIAFAX, printre denunţători se numără Nicolae Palfi şi Octavian Creţu, acţionari la Romaqua.
Contactat de MEDIAFAX, partenerul de afaceri al lui Palfi, Octavian Creţu, nu a dorit să comenteze subiectul, dar a ţinut să sublinieze: „Să lăsăm justiţia să lămurească”.
Şantajul din dosarul Zambaccian
Dan Voiculescu a declarat la ieşirea din DNA că nu-i cunoaşte pe denuţători, însă unul dintre ei, Octavian Creţu, a fost chiar vicepreşedinte al PC.
Octavian Creţu a fost implicat şi în cazul “Zambaccian”, în care fostul premier Adrian Năstase a primit o condamnare la patru ani de închisoare şi, recent, un spor de şase luni.
Prieten al fostului consul român în China Ioan Păun şi al fostului premier, Octavian Creţu l-a înregistrat pe Adrian Năstase, cu aparatura DNA, în timp ce acesta făcea presiuni pentru ca martorul principal din dosar, Ioan Păun, să-şi retragă declaraţiile.
La vremea respectivă, Adrian Nastase a confirmat pentru “Ziua” că omul de afaceri Octavian Creţu a purtat aparatură de înregistrare: “Da, este adevarat ca fostul meu amic, Octavian Cretu, a avut aparatura de inregistrare pe el pentru a ma turna procurorilor DNA. Este incredibil ce se poate intampla! Pe Cretu l-am luat cu mine in diverse calatorii. Probabil ca la unii tradarea e ceva genetic! In sfarsit, asta e! Va confirm, inca o data, ca Octavian Cretu a fost unul dintre oamenii si colaboratorii procurorilor care au instrumentat dosarul intitulat Zambaccian”, declara Adrian Nastase.
În înregistrări, Adrian Năstase îl ameninţa pe Ioan Păun, prin Octavian Creţu, că va dezvălui identitatea acestuia de ofiţer SIE sub acoperire dacă nu-şi retrage declaraţiile date la DNA în legătură cu bunurile în valoare de peste 600.000 de euro a căror trimitere în ţară a fost supravegheată de fostul consul în China.
Octavian Creţu a lucrat şi el în comerţul exterior, înainte de 1989, la fel ca şi Dan Voiculescu.
UPDATE: Unul dintre denunţători ar fi Nelu Iordache, potrivit Realitatea TV.
Nelu Iordache este judecat în două dosare de corupţie: modernizarea Transalpina şi primul tronson din autostrada Nădlac – Arad.
De la 8 mai anul acesta, Nelu Iordache se află în arest la domiciliu, după ce fost deţinut un an şi cinci luni în dosarul deturnării fondurilor pentru autostrada Nădlac – Arad.
UPDATE: Dan Voiculescu a fost pus sub urmărire penală pentru şantajarea a trei oameni de afaceri, anunţă DNA.
El a fost audiat aproximativ patru ore în acest dosar nou, în care este acuzat că „a ameninţat direct, sau prin intermediari, oameni de afaceri şi administratori a trei companii că, în situaţia în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă pe care în fapt îl conduce, va declanşa o agresivă campanie de discreditare”.
Faptele s-ar fi produs în anii 2007, 2008, 2011 şi 2012, iar „unul dintre oamenii de afaceri, denunţător în cauză, i-a achitat lui VOICULESCU DAN suma totală de 900.000 euro sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparţinând acestuia”, potrivit unui comunicat DNA.
La ieşirea din sediul DNA, Dan Voiculescu a declarat că nu îi cunoaşte pe acuzatorii săi şi că nu se mai ocupă de foarte mulţi ani de posturile de televiziune.
„Nu-i cunosc pe aceşti oameni, dar imaginaţi-vă că trei persoane au venit azi, 3 iulie, să spună cum că eu i-as fi şantajat. Repet, nu îi cunosc. Avem de-a face cu o nouă porcărie”, a afirmat omul de afaceri.
Vă prezentăm integral comunicatul procurorilor anticorupţie:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar, începând cu data de 3 iulie 2014, față de inculpatul VOICULESCU DAN, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de şantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial (7 acte materiale).
În ordonanța de dispunere a controlului judiciar, procurorii au reţinut următoarele:
Inculpatul VOICULESCU DAN a ameninţat direct, sau prin intermediari, oameni de afaceri şi administratori a trei companii că, în situaţia în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă pe care în fapt îl conduce, va declanşa o agresivă campanie de discreditare.
Sub această ameninţare, unul dintre oamenii de afaceri, denunţător în cauză, i-a achitat lui VOICULESCU DAN suma totală de 900.000 euro sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparţinând acestuia.
Un al doilea om de afaceri, denunţător la rândul său, deşi s-a simţit direct şi puternic ameninţat, a refuzat categoric să cedeze şantajului, amenințării şi constrângerii, aşa încât, trustul controlat de inculpat a declanșat un atac mediatic susținut la adresa firmei acestui om de afaceri.
Potrivit probelor administrate în cauză, în perioada 2007, 2008, 2011, 2012, inculpatul Voiculescu Dan, sub pretextul îmbunătăţirii şi menţinerii capitalului de imagine, a cerut unuia dintre denunţători încheierea unor contracte de publicitate care, în realitate, erau taxe de protecţie împotriva denigrării.
Ca modalitate de abordare folosită de către Voiculescu Dan, acesta le-a prezentat denunţătorilor (oameni de afaceri) faptul că este necesar să acorde o atenţie deosebită sporirii capitalului de imagine al firmelor lor prin intermediul trustului de presă INTACT MEDIA şi a subliniat că lipsa promovării în media a activităţii companiilor lor riscă să aibă efecte dezastruoase din punct de vedere financiar, respectiv, că orice eveniment referitor la activitatea firmei va fi prezentat într-un mod negativ exagerat, nu doar sub formă de ştiri, ci sub formă de dezbateri televizate, gen talk-show, pe posturile de televiziune ANTENA 1 sau ANTENA 3.
În cauză, sunt îndeplinite exigenţele procedural-penale privind luarea măsurii controlului judiciar, aceasta fiind necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului VOICULESCU DAN de la urmărirea penală şi al prevenirii săvârşirii de către acesta a unor noi infracţiuni de şantaj.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:
– să se prezinte la organul de urmărire penală;
– să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
– să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
– să nu părăsească teritoriul României, altfel decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului;
– să nu se apropie de denunţători, de martori şi să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect pe nicio cale;
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală de inculpat și acuzațiile, conformitate cu art. 309 din Codul de procedură penală.
Inculpatului i s-a atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive”, mai precizează comunicatul DNA.
Dan Voiculescu a fost pus sub urmărire penală într-un dosar nou, potrivit unor surse judiciare citate de televiziunile de știri. El a intrat în sediul central al DNA în jurul orei 16.00, însoţit de avocat.
Audierea vine exact în ziua în care avocaţii omului de afaceri au depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) o cerere de strămutare a procesului ICA (Institutul de Cercetări Alimentare Bucureşti).
Luni, 7 iulie, instanţa ar fi trebuit să-i asculte pe inculpaţii care solicită ultimul cuvânt, şi a programat intervenţia fiicelor lui Dan Voiculescu – Camelia şi Corina Voiculescu, legat de extinderea confiscării asupra unor bunuri ce le-au fost donate de tatăl lor.
Cererea de strămutare nu suspendă procesul, aşa încât instanţa CAB s-ar putea pronunţa înaintea unei decizii la ICCJ.
Riscul este însă ca după sentinţa în dosar, judecătorii Curţii Supreme să accepte strămutarea, ceea ce ar duce la desfiinţarea unei eventuale hotărâri de condamnare.
ICCJ nu a fixat un termen pentru judecarea cererii de strămutare, iar de la 1 iulie s-a intrat în vacanţă judecătorească şi strămutările nu sunt considerate urgenţe.
Aşadar, există posibilitatea ca sentinţa din dosarul ICA să fie amânată pentru la toamnă, în pofida faptului că luni, 7 iulie, instanţa putea rămâne în pronunţare.
Extinderea sechestrului
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a extins marți sechestrul asigurător din dosarul ICA și asupra mai multor acţiuni şi terenuri pe care Dan Voiculescu le-a donat fiicelor sale, Corina şi Camelia Voiculescu.
Pentru recuperarea prejudiciului de peste 60 de milioane de euro, instanța din procesul în care Dan Voiculescu este inculpat pentru spălare de bani în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) București, a extins sechestrul asigurător pe averea tuturor inculpaților.
Printre noile bunuri sechestrate se numără 36 de hectare de teren din strada Gârlei, două pachete de peste 5.000 de acţiuni la compania Grivco (unul donat Corinei Voiculescu şi celălalt, Cameliei Voiculescu), şi un pachet de 9,9 milioane de acţiuni, în valoare de aproximativ două milioane de lei, de la Compania de Cercetări Aplicate şi Investigative.
La termenul de marți, procesul a fost reluat cu un nou complet, după ce judecătorul Stan Mustață a fost arestat la sfârșitul lunii mai, pentru fapte de corupție, iar celălalt judecător din complet, Florică Duță, s-a pensionat.
Noul complet, format din Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea (promovați recent de la Tribunalul Municipiului București),au refuzat marți, în debutul ședinței, cererea de amânare a procesului, cerută de avocații omului de afaceri Dan Voiculescu.
A urmat o primă recuzare a Cameliei Bogdan, cerere respinsă de instanță, și mai multe excepții ridicate de apărătorii din dosar, care au fost respinse ca neîntemeiate.
În momentul anunțării extinderii sechestrului asigurător, avocații au depus a doua cerere de recuzare, refuzată și aceasta, după care instanța a dorit audierea inculpaților, dar s-a constatat că nu erau toți prezenți.
Avocatul Gheorghiță Mateuț a declarat la finalul ședinței că instanța nu respectă regulile în privința clasificării procesului în categoria celor ce trebuie judecate în regim de urgență. În opinia acestuia, cazul nu ar trebui judecat cu celeritate, ci amânat pentru la toamnă.
Acuzațiile din dosarul ICA
Dan Voiculescu a fost condamnat la 5 ani închisoare cu executare, pe 26 septembrie 2013, pentru spălare de bani. Pentru acuzaţia de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, instanţa a constatat împlinirea termenului de prescripţie specială.
Prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro, potrivit calculeleor DNA, sumă confirmată de prima instanţă.
Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare.
Au mai fost condamnaţi, la cinci ani de închisoare cu executare – Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene.
