Curtea de Apel Bucureşti a decis, marţi, arestarea preventivă pentru 30 de zile a preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară, Dan Radu Ruşanu, decizia fiind definitivă.

Judecătorii au admis contestaţia DNA faţă de încheierea Tribunalului Muncicipiului Bucureşti, care decisese, săptămâna trecută, ca şeful ASF să fie cercetat în stare de libertate.

Reţinut în Dosarul ASF- Carpatica

Dan Radu Ruşanu, preşedintele Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a fost reţinut pentru o zi, pe 25 februarie, de procurorii DNA, în Dosarul ASF – Carpatica, dosar în care săptămâna trecută s-a început urmărirea penală împotriva sa, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu.

Reţinerea s-a făcut după ce procurorii anticorupţie l-au anunţat pe Dan Radu Ruşanu că urmărirea penală împotriva sa a fost extinsă şi pentru infracțiunile de favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor. Tribunalul Bucureşti a decis, pe 26 februarie, că Dan Radu Ruşanu poate fi cercetat în stare de libertate.

Acuzaţiile aduse lui Radu Ruşanu

În ordonanţa de extindere a urmăririi se spune că “pentru perpetuarea situaţiei de favorizare a S.C. CARPATICA ASIG S.A. şi urmărind impunerea în cadrul consiliului A.S.F. a anumitor persoane, dar și întărirea propriei puteri decizionale, Ruşanu Radu Dan a efectuat demersuri pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă de către Guvernul României, care să dea caracter normativ şi obligatoriu intereselor sale personale şi de grup”, se spune într-un comunicat DNA.

Ordonanţa ASF, elaborată de Radu Ruşanu, nu de ministrul Finanţelor

“Potrivit probelor administrate până în prezent, a rezultat că suspectul Ruşanu Radu Dan a întocmit, în fapt, proiectul ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 93/2013, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea Legii nr. 136/1995, privind asigurările şi reasigurările în România şi a avizat, în calitate de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, proiectul de lege, care a fost ulterior adoptat în şedinţa de guvern din 16.10.2013 şi publicat în Monitorul Oficial al României în 18.10.2013.

Pentru atingerea intereselor personale, Ruşanu Radu Dan, în complicitate cu iniţiatorul de drept al proiectului de lege (Daniel Chiţoiu, atunci ministru al Finanţelor – n. red.), s-a prevalat de angajamentele legislative şi instituţionale pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi le-a asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru introducerea unor modificări în proiectul de ordonanţă de urgenţă, care au constat în interpretarea subiectivă şi părtinitoare privind cerinţele legate de calificările profesionale minime pe care trebuiau să le aibă membrii Consiliului A.S.F. Astfel, cunoscând faptul că Tudor Daniel George, la acea dată vicepreședintele sectorului de supraveghere a asigurărilor, nu îşi echivalase studiile efectuate în afara ţării, a impus şi a obţinut modificarea legislaţiei, în sensul introducerii, ca şi condiţie, pentru a ocupa funcţia de membru al Consiliului A.S.F., experienţa profesională în domeniul financiar a instituţiilor de credit şi/sau a instituţiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor”, mai spune comunicatul DNA.

Putere absolută pentru declanşarea controalelor

“O altă prevedere a cărei reglementare a obţinut-o în cadrul şedinţei de guvern din 16.10.2013, a constituit-o concentrarea, sub autoritatea exclusivă a preşedintelui A.S.F., a deciziei de declanşare sau nu a unor controale la societăţile de asigurări, inopinate, îngrădind astfel atribuţiile vicepreşedinţilor sectoarelor supravegheate, care se presupune că aveau competenţele să decidă oportunitatea instituirii unor astfel de controale.

În acest mod, Ruşanu Radu Dan a urmărit şi a obţinut, foloase necuvenite, prin încălcarea normelor de drept, aducând vătămări, atât instituţiei Autorităţii de Supraveghere Financiară, care, ca organism administrativ autonom de specialitate, trebuie să funcţioneze, guvernat de principiul transparenţei instituţionale, cât şi lui Tudor Daniel George”, mai adaugă procurorii anticorupţie.