Teoria potrivit căreia România a avut de câștigat de pe urma lansării ”tiparniței de bani” în Europa, lichiditatea din piață generând o scădere a costurilor de împrumut este falsă. Singurele state care au beneficiat de o reducere a primei de risc au fost cele care au promovat politici fiscale solide.
România nu face parte din această categorie, bătând pasul pe loc în ultimii șase ani și fiind singurul stat din regiune care nu a beneficiat de o îmbunătățire a rating-ului suveran, argumentează Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra.
”Mai multă lichiditate în piață de la Fed, de la BCE nu a dus la niște spread-uri de credit mai mici (diferența dintre dobânzile la bondurile germane/ americane și cele ale statelor din regiune, n.r.). Ce a dus la prime de risc mai mici a fost performanța politicilor locale, mai ales a politicilor fiscale”, a declarat Dan Bucșa, miercuri, la o întâlnire cu presa.
Un exemplu în acest sens este Croația, o țară cu o datorie în PIB de peste 70%, care a avut ani de zile deficitul undeva la 6-7% și care a trecut prin cea mai lungă recesiune pe timp de pace din istoria Europei.
Croația și-a redus deficitul la zero și automat spread-ul s-a redus și el de undeva de la 4%, la sub 2%. Are rating mai prost decât noi, dar plătește mai puțin pe datorie și plătește mai puțin pentru că și-a ajustat deficitele”, a comentat economistul.
România a reușit să bată pasul pe loc, pornind de la un spread de 2,5%, scăzând la 2% și urcând iar la 2,5%, reiese din analiza lui Dan Bucșa.
”Practic, în cinci ani nu am evoluat deloc. Același lucru se poate spune și despre ratingul de țară. La noi este BBB-. Suntem singura țară din regiune care nu a luat niciun upgrade în ultimii șase ani”, a adăugat el.
Cum arată economia la intrarea în 2020
Cu privire la evoluția economiei locale, Dan Bucșa a subliniat faptul că aceasta și-a pierdut din competitivitate, dar și că bugetul nu pare a fi pregătit pentru o eventuală recesiune.
- Creșterea salariilor reale din România a fost de două ori mai rapidă decât în orice altă țară din regiune și nu a avut acoperire economică. Productivitatea muncii scade, iar investițiile productive au fost afectate de incertitudine.
- Acest lucru a afectat competitivitatea externă. Raportat la costul unitar al forței de muncă, leul este supraevaluat.
- Producția industrială este afectată de cererea externă, iar deficitul comercial crește rapid
- Cele mai afectate ramuri sunt cele în care salariile, energia și gazele sunt o mare parte din costuri. Cel mai bine o duc ramurile economice legate de construcții și investiții străine recente.
Dan Bucșa anticipează o creștere economică de 2,7% din PIB pentru anul viitor, însă prognozează ar putea fi trasă în jos de o eventuală decizie a SUA de a impozita sectorul auto european.
În ceea ce privește deficitul, economistul se așteaptă ca acesta să fie de 4,1%-4,3% din PIB în 2020, pe fondul impactului majorării pensiilor.
