Politica fiscală va avea o contribuție pozitivă de 2-2,5 puncte procentuale din PIB la evoluția economică a României din 2020, a declarat luni Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra.
”Este eroic, dat fiind locul din care am pornit. Celelalte țări care au un impuls fiscal de 4-6% din PIB au plecat cu un deficit bugetar zero sau chiar cu excedent bugetar. La anul, foarte probabil, impulsul fiscal va fi negativ în majoritatea țărilor. Politica fiscală nu va mai putea să susțină cheltuieli la fel de mari”, a comentat Dan Bucșa, în cadrul unei videoconferințe.
Economia România ar urma să înregistreze o contracție de 5% din PIB în acest an și o revenire de 4% în 2021, potrivit estimărilor sale.
”Politica fiscală este folosită la capacitate maximă. România are pilonul financiar, nu are un pilon de comunicare eficient și nu are pilonul sanitar, de testare, urmărire și izolare, așa cum ar trebui să fie pentru a controla o pandemie. România a făcut mult pe partea fiscală pentru a compensa absența celorlalți doi piloni”, a comentat economistul.
România a alocat, sub formă de sprijin direct și indirect, fonduri de 6% din PIB pentru combaterea efectelor pandemiei, printre cele mai procente din regiune. Valoarea sprijinului implementat deja este de circa 2,9% din PIB potrivit calculelor UniCredit, rata de ”succes” fiind mai mare față de cea a altor state care deși au avut alocări mari, sumele cheltuite efectiv sunt mai mici. Cehia, spre exemplu, a promis ajutor de 23,3% din PIB, dar măsurile implementate până acum au fost de doar 6% din PIB.
”Din ce s-a promis, s-a implementat destul de mult. Nu există program eficient și dat la timp. Țara care a băgat cei mai mulți bani este Polonia, dar Polonia a dat banii printr-o bancă de dezvoltare de stat și prin fondul său suveran de investiții, resuscitat în contextul pandemiei. De ce au făcut asta? Ca să nu se uite la riscul de credit. Celelalte țări au decis să dea bani prin intermediul băncilor, care sunt obligate să se uite la riscul de credit. Dacă ne uităm la Polonia, a avut o recesiune mai mică decât celelalte țări, dar nu a cheltuit eficient, a cheltuit mult și repede”, a punctat Dan Bucșa, adăugând că este improbabil ca acei bani să mai fie recuperați, statul asumându-și practic o gaură de 3,7% din PIB.
Două valuri de șomaj, dacă se renunță la șomajul tehnic
Dan Bucșa este de părere că Europa se va confrunta cu încă două valuri de șomaj, unul la sfârșitul anului, când companiile își vor evalua activitatea și încă unul în primul trimestru din 2021, pe fondul încetinirii ritmului de creștere economică.
Guvernul va trebui să mențină programele de sprijin pentru șomaj tehnic și part time și în 2021, pentru a evita un val de concedieri.
Economistul nu se așteaptă ca autoritățile să instituie măsuri de carantină generală, similare celor din martie, dar chiar și așa, ultimul trimestru din 2020 se anunță a fi mai slab decât trimestrul al treilea. ”T1 2020 ar putea fi afectat de asemenea de al doilea val al pandemiei”, a comentat el.
Restricțiile implementate deja au dus la o scădere a indicilor de mobilitate din septembrie spre nivelurile înregistrate la final de iunie.
De asemenea, consumatorii sunt mai reticenți, așteptându-se la o deteriorare a pieței muncii.
