La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Dan Bădin / Noua lege offshore: Modificările esențiale aduse regimului fiscal și implicațiile lor

de Dan Bădin , 22.7.2018

Cum în ultimii ani au fost descoperite zăcăminte importante de gaze naturale în Marea Neagra, există un interes crescut asupra subiectului din partea autorităților române, a companiilor implicate sau interesate de explorare și exploatare, a cetățenilor români precum și a țărilor din jur, fiecare dorind ca exploatarea acestor gaze să răspundă unor nevoi și să aducă beneficii.

Ținând cont de  investițiile mari necesare în special pentru explorare și dezvoltare, dar și pentru exploatare, în ultimii ani s-a discutat mult despre o legislație specifică care să le ofere un cadru stabil investitorilor pentru a continua investițiile necesare.

În acest context a pornit elaborarea legii offshore* adoptată de Parlamentul României pe 9 iulie, aflată acum la promulgarea de către președinte. Având în vedere sumele implicate (investiții sau impozite), precum și durata de aplicabilitate a acestei legi, era de așteptat ca rezultatul dezbaterilor din forul legiuitor să conducă la aplicarea unor reguli clare în acest domeniu.

Totuși procesul legislativ s-a precipitat în prima săptămână din luna iulie, iar varianta adoptată și transmisă spre promulgare a suscitat discuții, motivul fiind că modificările de ultim moment au fost prea puțin analizate. Subiectul cel mai dezbatut a fost cel referitor la regimul fiscal, subiect la care ne vom și referi în continuare.

Analizând prevederile propunerii legislative observăm că există anumite formulări neclare și care pun sub semnul întrebării calculele privind impactul financiar pe care îl generează atât pentru titularii de acorduri petroliere, cât și pentru bugetul de stat.

În aceste condiții este dificil de estimat dacă intenția declarată a legiutorilor de a obține un echilibru între beneficiile obținute de fiecare dintre părți, companii și stat, se va materializa. Două modificări esențiale aduse fiscalității aplicabile titularilor de acorduri petroliere în perimetre offshore ridică probleme de interpretare și, pe cale de consecință, incertitudine fiscală și financiară.

Clauza de stabilitate fiscală

Una dintre schimbările substanțiale vizează clauza de stabilitate fiscală.  Noua lege off shore abrogă Ordonanța de guvern 160/1999 și, implicit, clauza de stabilitate fiscală conținută de aceasta. Conform acelei clauze titularii de acorduri petroliere beneficiau de regimul fiscal existent la momentul semnării acordurilor petroliere și de eventualele regimuri mai favorabile ulterioare.

Totuși noua lege offshore își propune să introducă o noua clauză de stabilitate care se referă strict la regimul redeventelor existent la momentul intrării în vigoare a legii.

Formularea acestei prevederi este însă discutabilă de vreme ce nu precizează exact la care dintre elementele formulei de calcul a redevențelor se referă: cotă sau/și preț de referință al gazelor naturale. Prin urmare pot apărea două interpretări, fie că se mențin atât cotele de redevențe, cât și prețul de referință, fie că se menține cota și se va modifica prețul la fiecare ajustare a mecanismului de calcul al acestuia (care se face de obicei printr-un ordin al autorității de reglementare în domeniu). A

stfel, în acest moment, nu se poate anticipa efectul acestei clauze pentru titularii de acorduri petroliere. Deși la o primă vedere pare să îi favorizeze, se poate ajunge, cel putin teoretic, în situația să plătească redevențe mai mari sau mai mici în funcție de evoluția variabilelor mai sus menționate.

Impozitul suplimentar și deducerea investițiilor

A doua noutate cu impact vizează neaplicarea în cazul concesiunilor offshore a Ordonanței de guvern 7/2013 emisă cu scopul impozitării veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețului la gazele naturale. În schimb, legea offshore impune un impozit suplimentar utilizând un mecanism oarecum similar cu cel din actul normativ menționat.

Practic, prin introducerea unei alte metodologii de impozitare suplimentară se creează un regim fiscal specific pentru offshore. Principalele modificări față de OG 7/2013 sunt cotele diferite de impozitare (cuprinse între 15% și 50% pentru nouă paliere de preț), respectiv de deducere a investițiilor (de 60%).

În ceea ce priveste deducerea investitiilor, se pare că intenția legii a fost de a permite deducerea tuturor investițiilor. Totuși, ținând cont de textul anexei legii, respectiv: “procentul de deducere se aplică la valoarea investiţiilor în segmentul upstream realizate în luna în care s-a efectuat vânzarea fizică a gazelor naturale pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare”, rezultă că tocmai investițiile semnificative care se realizează în fazele de explorare si dezvoltare nu se vor putea deduce. În același timp, nu este prevăzută nici posibilitatea de a reporta aceste investiții realizate în trecut pentru deducere ulterioară, așa cum este prevăzut în OG 7/2013.

În concluzie, existența unei legi care să reglementeze și să stabilizeze cadrul aferent operațiunilor în perimetre offshore este un lucru pozitiv, deoarece va duce la creșterea nivelului de investiții directe pentru explorarea și exploatarea de gaze naturale în perimetrul românesc al Mării Negre.

Pe de altă parte, legea are o serie de formulări eliptice și interpretabile asupra carora ar fi de dorit ca legiuitorii să revină, astfel încât neclaritățile observate să fie eliminate în forma finală care va intra în vigoare.

* Proiectul de lege 33/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, adoptat de Parlament pe 9 iulie și transmis spre promulgare președintelui României

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Înscrieri deschise la conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură și dezvoltare rurală”

Ioana Morovan

CursDeGuvernare.ro, UniCredit Bank și UniCredit Leasing în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCE) organizează pe 10 martie conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură… Mai mult

Mobile sticky

Oficial Ministerul Sănătății: Niciun caz de coronavirus confirmat în România. Președintele Iohannis reia apelul la calm

Vladimir Ionescu

Până în acest moment nu există nici un cetățean român pentru care să fi fost confirmată infectarea cu virusul Covid-19, a anunțat miercuri Nelu Tătaru,… Mai mult

Stiri

Rusia pregătește noi acțiuni ostile în Ucraina – analiză Euractiv

Victor Bratu

Exercițiile militare ruse din ce în ce mai grandioase în Marea Neagră, completate de o iminentă criză a apei potabile în Crimeea și de dezvoltarea… Mai mult

Stiri

Raport de țară, Comisia Europeană: Niciun progres privind cadrul fiscal, sustenabilitatea sistemului de pensii, transparența în companii de stat

Alexandra Pele

România a realizat progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară, reiese din raportul de țară publicat miercuri de Comisia Europeană. Cadrul fiscal… Mai mult

Europa

Enel X, parteneriat cu CE și BEI pentru instalarea de stații de încărcare a mașinilor electrice în Italia, Spania și România

Vladimir Ionescu

Enel X, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, a contribuit la obținerea unei finanțări complete pentru proiectul AMBRA-Electrify Europe (AMBRA-E), care prevede instalarea… Mai mult

Stiri

Cercetător român din Țările de Jos: Gravitatea Covid-19 este similară celei a gripei sezoniere

Vladimir Ionescu

Mihai Netea (foto), cercetător și profesor de biologie experimentală la Universitatea Radboud din Nijmegen, Țările de Jos, a declarat într-un interviu acordat Hotnews că panica… Mai mult

Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult