Acțiunile în instanță ale guvernelor Ungariei și Slovaciei împotriva cotelor obligatorii pentru relocarea a 120.000 de refugiați ajunși în Grecia și Italia au fost respinse miercuri de Curtea de Justiție a UE, care a confirmat astfel dreptul Uniunii de a forța statele membre să preia azilanți.
„Curtea se pronunță în sensul că articolul 78 alineatul (3) TFUE permite instituțiilor Uniunii să adopte toate măsurile provizorii necesare pentru a răspunde în mod efectiv și rapid unei situații de urgență caracterizate de un aflux brusc de persoane strămutate. Aceste măsuri pot de asemenea să deroge de la actele legislative, cu condiția, în special, ca acestea să fie încadrate în privința domeniului lor de aplicare material și temporal și să nu aibă nici ca obiect, nici ca efect înlocuirea sau modificarea, în mod permanent, a unor asemenea acte, cerințe care sunt îndeplinite în speță”, precizează decizia d emiercuri a CJUE.
Mai mult, Curtea contrazice principalul argument al celor două state membre, care susțin în continuare că problema este una ce ține de decizia la nivel național, și nu intră sub autoritatea reglementărilor Bruxellesului:
„Întrucât decizia atacată constituie un act fără caracter legislativ, adoptarea sa nu era supusă cerințelor privind participarea parlamentelor naționale și caracterul public al deliberărilor și al votului în cadrul Consiliului (aceste cerințe nefiind aplicabile decât în cazul actelor legislative).”
Curtea observă în special că numărul redus de transferuri efectuate până în prezent în cadrul aplicării deciziei atacate poate fi explicat printr-un ansamblu de elemente pe care Consiliul nu putea să le prevadă la momentul adoptării acesteia, printre care, mai ales, lipsa cooperării anumitor state membre
„Mecanismul actual a contribuit la posibilitatea ca Italia și Grecia să facă față impactului crizei imigranților din 2015 și este proporțional”, au mai afirmat judecătorii CJUE, care se referă și la motivele ce au făcut ineficient mecanismul. Printre aceste cauze se numără chiar lipsa cooperării unor state precum cele două care au atacat decizia Consiliul UE:
„Curtea observă în special că numărul redus de transferuri efectuate până în prezent în cadrul aplicării deciziei atacate poate fi explicat printr-un ansamblu de elemente pe care Consiliul nu putea să le prevadă la momentul adoptării acesteia, printre care, mai ales, lipsa cooperării anumitor state membre.„
Mecanismul cotelor obligatorii a fot aprobat în 2015 și prevedea relocarea în statele membre a unui total de 160.000 de refugiați ajunși în Italia și Grecia. Opoziția unor state a făcut ca până acum să fie transferați doar aproximativ 25.000 de persoane.