sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 februarie, 2022

La Oficiul European de Brevete (European Patent Office, EPO) au fost înregistrate, între 1978 și 2019, un număr de 21.977 brevete de robotică, marea lor majoritate în ultimul deceniu, conform studiului “Tehnologiile pentru economisirea forței de muncă și nivelurile ocupării”, publicat de OECD în luna ianuarie.

Un studiu cu metodologie similară publicat tot anul acesta, de Fabio Montobbio, Jacopo Staccioliad, Maria Enrica Virgillitoda și Marco Vivarelli, arată că la Oficiul pentru Brevete și Mărci al SUA (USPTO) au fost înregistrate aproape 30.000 de brevete de robotică (cu o treime mai multe decât la EPO), în perioada 2009 – 2018.

Din totalul de 21.977 de brevete de robotică de la EPO, un număr de 1.545 au ca obiect strict introducerea așa-numitelor tehnologii de economisire a forței de muncă (Labour-Saving Technologies – brevete LS), prin automatizare și robotizare ce limitează sau înlocuiesc angajații. Aceste brevete fac obiectul analizelor privind impactul tehnologiei de vârf asupra ocupării.


Cele 1.545 brevete LS de la EPO sunt deținute de 787 de companii, în timp ce în cazul american media este de cel puțin trei brevete LS pe firmă.

Comparația între rezultatele celor două studii arată că, în timp ce brevetele înregistrate la USPTO sunt deținute în principal de firme situate în SUA, brevetele LS de la EPO nu sunt predominant ale firmelor europene.

Din totalul patentelor robotice de tip LS înregistrate în Europa, 400 aparțin unor companii nipone, iar 394 din brevete sunt deținute de firme americane.

Statele membre ale Convenției privind eliberarea brevetelor europene (EPC) sunt proprietare a doar 403 de brevete LS depuse la EPO.


În mod oarecum surprinzător, arată studiul OECD, Italia, cu 107 brevete LS, nu numai că ocupă primul loc în rândul statelor cu patente la EPO, dar depășește țări consecrate ca centre tradiționale în domeniul roboticii, precum Germania, cu numai 54 de brevete LS.

Top 15 companii deținătoare de brevete LS la EPO

Companiile nipone specializate în tehnologie de vârf domină toate topurile în domeniu, nu doar cu celebrii producători de roboți industriali – Fanuc și Yaskawa -, ci și cu firme producătoare de mașini grele și echipamente de transport, precum Kawasaki și Mitsubishi etc.

SUA sunt reprezentate în top 15 cu doar două companii: producătorul de aeronave Boeing, aflat pe locul al doilea, și Ethicon, o subsidiară a Johnson&Johnson, plasată pe ultimul loc.

Boeing deține, de altfel, cele mai multe brevete LS înregistrate la United States Patent and Trademark Officee (USPTO), constată studiul OECD.

În clasamentul companiilor cu cele mai multe patente dezvoltate pentru economisirea forței de muncă, Coreea de Sud este reprezentată de producătorul de electronice de larg consum LG (poziția 6), iar Israelul, de Maytronics (poziția a 7-a), un producător de roboți pentru curățenie.

Firmele europene apar în partea inferioară a topului:

  • Conglomeratul german Siemens (Germania) se află pe poziția 9
  • ABB, companie ce produce roboți și echipamente electronice, pe locul 11.

Principalii deținători de patente LS sunt producătorii de roboți, nu adoptatorii, care implementează robotica în procesele de producție.

Există totuși excepții, așa cum este cazul Boeing, care dezvoltă inovații robotice pentru uz intern, fiind astfel, simultan, și dezvoltator și adoptator de astfel de patente.

Kawasaki este un caz similar, pentru că produce roboți ce pot fi folosiți cu succes în linia lor de producție.

Dată fiind structura de tip conglomerat a companiilor japoneze este posibil să existe sinergii orizontale între departamentele lor de cercetare și dezvoltare și liniile de asamblare, menționează autorii studiului OECD.

Distincția dintre producătorii de roboți și adoptatori este mai clară în cazul brevetelor LS protejate la USPTO, decât la cele europene, mai observă autorii.

Efecte deocamdată neglijabile asupra gradului de ocupare din cele mai expuse state OECD

Cele mai expuse state la tehnologiile LS, din punct de vedere al ocupării, au fost Chile, Mexic, Ungaria și Estonia, în perioada 2011 – 2019.

Cu toate acestea, analizele indică modificări neglijabile ale ocupării, constată studiul OECD, bazat pe analiza brevetelor de la EPO.

Experții OECD precizează că datele pot sugera fie că aceste tehnologii nu au fost încă implementate în procesele de producție din aceste țări, fie că efectul negativ a fost compensat de tehnologii ce au dus la o cerere de forță de muncă suplimentară, fie că a existat o creștere a cererii de produse ale sectoarelor și companiilor automatizate cu ajutorul respectivelor brevete.

Principalele concluzii ale studiului OECD:

  • Ocupațiile cele mai expuse la automatizarea și robotizarea în scopul economisirii muncii vii nu sunt doar cele ce implică muncă slab calificată și așa-numitele gulere albastre, ci și unele foarte specializate și care presupun înaltă calificare. În ultima categorie se numără, conform mai multor studii, analiștii de sistem și programatorii de aplicații.
  • Aceste ocupații vor fi înlocuite în viitor de echipamente automatizate, însă analiza preliminară a  OECD arată că nu a existat încă un efect negativ semnificativ asupra ocupării forței de muncă din statele OCDE, în deceniul trecut, când a accelerat ritmul de brevetare al inovațiilor cu scop de economisire a forței de muncă.
  • Doar aproximativ un sfert din toate brevetele ce economisesc forța de muncă publicate de EPO sunt depuse de firme din țări europene sau state membre ale Convenției privind eliberarea brevetelor europene (EPC).
  • Celelalte trei sferturi din patentele EPO încadrate îna caestă categorie sunt distribuite aproximativ egal între Japonia, SUA și alte țări non-EPC.
  • În general, centrele tradiționale, precum  Japonia, SUA și Italia, domină tabloul inovării de acest tip. Sunt prezente și țări în curs de dezvoltare, cum ar fi China, India, Turcia și Brazilia, dar într-o măsură nesemnificativă.

Estimările impactului robotizării asupra ocupării, în viitor, conform altor studii

  • Daron Acemoglu și Pascual Restrepo (2020) au calculat un efect puternic negativ al robotizării, atât asupra ocupării, cât și asupra salarizării, în SUA. Un robot nou pus în funcțiune la 1.000 de lucrători reduce ocuparea raporată la populație cu 0,2 puncte procentuale, iar salariile cu 0,42%.
  • Conform cercetătorilor Carl Frey și Michael Osborne (2017), care au evaluat probabilitatea informatizării pentru 702 ocupaţii, 47% din totalul angajaților din SUA sunt amenințați de un risc ridicat de automatizare într-un număr nespecificat de ani.
  • Melanie Arntz, Terry Gregory și Ulrich Zierahn (2016), care au abordat problema din punct de vedere al task-urilor joburilor, au estimat la 9% ponderea locurilor de muncă ce sunt amenințate să dispară prin automatizare, în 21 de state OECD. Procentul variază între 6% în Coreea de Sud și 12% în Austria.
  • Ljubica Nedelkoska și Glenda Quintini (2018), care au analizat situația din 32 de țări OECD, arată că aproape unul din două locuri de muncă sunt susceptibile de a fi afectate de automatizare, în funcție de task-urile implicate, iar 14% din joburi prezintă o probabilitate de automatizare de peste 70%. Aceste locuri de muncă amenințate de desființare se concentrează în special în țările Europei de Est și de Sud, în Germania, Chile și Japonia. Joburile din țările anglo-saxone și nordice sunt mai puțin robotizabile, cel mai mic procent fiind înregistrat în Norvegia, unde doar 6% din locurile de muncă sunt în pericol.
  • Alexandre Georgieff și Anna Milanez (2021) au constatat că, în perioada 2012 – 2019, creșterea ocupării a fost substanțial mai scăzută pentru joburile cu risc mare de automatizare (6%), comparativ cu locurile de muncă ce prezintă un risc scăzut de automatizare (18%).

Japonia, principalul furnizor de roboți

Utilizarea roboților în fabrici a accelerat la nivel global și a ajuns la o densitate medie de 126 de roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare, conform World Robot Report 2021, realizat de Federația Internațională de Robotică (IFR). Numărul este corespunzătoru anului 2020 și reprezintă aproape dublarea mediei înregistrate cu cinci ani în urmă.

Cele mai automatizate țări sunt Coreea de Sud, Singapore, Japonia, Germania și Suedia.

China este cea mai dinamică din lume, în ceea ce privește introducerea de roboți, urcând de la o densitate de 49 de roboți la 10.000 de angajați în industria prelucrătoare în 2015, la 246 de unități, în 2020.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

A intrat astfel în top 10, un salt uriaș de la poziția 25 în clasamentul global, în 2015.

Asia este continetul cu cea mai mare densitate de roboți industriali:

  • Coreea de Sud conduce în top încă din anul 2010, cu o medie actuală de șapte ori peste media internațională (932 de unități la 10.000 de lucrători, comparativ cu 126, media globală). Densitatea roboților din această țară a crescut cu 10% în medie în fiecare an din 2015, industria electronicelor și auto din Coreea de Sud bazându-se pe aceste echipamente.
  • Singapore ocupă locul doi, cu o rată de 605 roboți la 10.000 de angajați în industria prelucrătoare, în 2020.
  • Japonia s-a clasat pe locul trei în lume: în 2020, au fost instalați 390 de roboți la 10.000 de angajați în industria prelucrătoare.
  • Japonia este, de asemenea, și cel mai producător de roboți industriali la nivel mondial: capacitatea de producție a furnizorilor japonezi a ajuns la 174.000 de unități în 2020.
  • În acest moment, japonezii livrează aproximativ 45% din roboții instalați la nivel global.
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: