cursdeguvernare

marți

15 octombrie, 2024

logo-conferinte-curs-de-guvernare

Analiză / Valentin Lazea: O Românie rămasă în urmă într-o Europă rămasă în urmă

30 august, 2020

(Textul de mai jos reprezintă un fragment din analiza apărută în CRONICILE Curs de Guvernare  (publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro), al cărui număr 93 tocmai a apărut.

Despre sumarul numărului 93 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
Redacția)

*


Europa este pe cale să piardă competiția pentru inovare cu America de Nord și cu Asia de  Est. O recentă lucrare a specialiștilor germani de la Fundația Bertelsmann („World class patents in cutting-edge technologies”) constată că, din 58 de domenii de vârf care vor defini tehnologiile viitorului, statele din Europa nu dețin leadership-ul ca număr de patente în nici unul dintre acestea.

Situația aferentă anului 2019 se prezintă după cum urmează:

Ce e drept, dacă ar fi o țară, Uniunea Europeană ar deține două locuri întâi ca număr de patente, la energia eoliană, respectiv la alimente artificiale. Dar, prin recenta ieșire a Marii Britanii din UE, aceasta își vede diminuată masiv capacitatea de inovare.


În acest context, poziția codașă a României în materie de inovare în cadrul Europei nu poate decât să îngrijoreze.

Creșterea economică din ultimele două decenii a fost una extensivă, bazată pe importul de tehnologii și de management inventate de alții. Dar, odată atins un anumit nivel al PIB, în cazul României de peste 25.000 de dolari/locuitor la Paritatea Puterii de Cumpărare, orice creștere economică viitoare va depinde, într-o măsură tot mai mare, de propria capacitate de inovare.

Cum transformăm programul de salvare în motor de dezvoltare

Recentul program guvernamental „Reclădim România”, care promite investiții de 100 miliarde de euro în următorii zece ani (aproape 5 la sută din PIB în fiecare an), poate fi privit din două perspective diferite.

Pe de o parte, el constituie o binevenită rupere de creșterea bazată pe consum, promovată de guvernele PSD în 2017-2019, creștere generatoare de mari dezechilibre și a cărei notă de plată de-abia urmează a fi achitată. De asemenea, merită apreciate concretețea măsurilor, prioritatea și bugetarea lor. (Prin 2016, o cercetare întreprinsă de Banca Mondială arăta că în sertarele ministerelor din România se găseau 365 de strategii, dar două treimi din acestea nu erau bugetate în vreun fel, reprezentând doar un fel de „dorințe de Crăciun”).

Pe de altă parte, lista de măsuri este, în mare parte, destinată supraviețuirii firmelor și salariaților în condițiile pandemiei de Covid-19 și are puțină legătură cu dezvoltarea. Dar cea mai mare critică ce i se poate aduce programului este că nu se aliniază la prioritățile Europei în următorul deceniu.

Or, aceste priorități pot fi rezumate prin trei cuvinte: digital, ecologic, rezilient (acesta din urmă însemnând, de fapt, o mai mare autosuficiență în materie de energie, hrană, sănătate).                                       

UE și România: ce înțelege fiecare prin dezvoltare

Să luăm, spre exemplu, domeniul digitalizării. Guvernul intenționează să aloce în mod direct 180 de milioane de euro (circa 0,2% din totalul investițiilor pe zece ani) pentru două activități:

  • granturi pentru digitalizarea IMM-urilor (150 milioane de euro);
  • finanțarea programelor de educație digitală a angajaților pentru IMM-uri (30 milioane de euro).

Chiar dacă mai punem la socoteală și alte sume alocate indirect digitalizării în dezvoltarea altor domenii, totalul rămâne nesemnificativ.

Dar aceasta nu este singura problemă: când vorbesc de digitalizarea viitorului, europenii, americanii și est-asiaticii înțeleg, de fapt, următoarele:

  • Inteligența Artificială (I.A.);
  • Cloud Computing;
  • Big Data;
  • Virtual/Augmented Reality;
  • Blockchain;
  • Quantum computing.

A (nu) se compara lista noastră de priorități cu a lor.

Sau să ne uităm la preocupările în materie de mediu. Programul guvernului prevede o sumă ceva mai mare de investiții (650 de milioane de euro), dar tot nesemnificativ în tabloul general (circa 0,6% din total). Acestea vor merge către:

  • continuarea programelor Rabla și Rabla Plus (110 milioane de euro);
  • infrastructura de reîncărcare a autovehiculelor electrice (55 de milioane de euro);
  • autobuze electrice în localități (190 de milioane de euro);
  • creșterea eficienței energetice în clădiri publice și private (160 de milioane de euro);
  • idem, în complexurile de producere a energiei (125 de milioane de euro);
  • împădurirea terenurilor (10 milioane de euro).

În timpul ăsta, când vorbesc despre investiții în mediu, statele dezvoltate înțeleg următoarele:

  • tratamentul apelor;
  • managementul deșeurilor;
  • reciclarea;
  • împachetarea sustenabilă;
  • capturarea carbonului.

Din nou, fără comentarii.

(……………………………………………………)

Pentru domeniul agro-alimentar, programul guvernamental prevede fonduri de 5,1 miliarde de euro (5 la sută din total), cu următoarele destinații:

  • refacerea infrastructurii de irigații (3,4 miliarde de euro);
  • construirea canalului Siret-Bărăgan (0,1 miliarde de euro);
  • reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj (1,1 miliarde de euro);
  • combaterea eroziunii solului (0,5 miliarde de euro).

Care sunt preocupările țărilor dezvoltate?

  • biocizi;
  • alimente artificiale;
  • biotehnologie verde;
  • agricultură de precizie (ghidată prin satelit).

Să ne înțelegem: nu tot ce se face în lume merită să fie imitat. De exemplu, alimentele artificiale pot avea efecte nedorite asupra sănătății umane, existând suspiciunea că sunt promovate mai mult pentru a-i îmbogăți pe producători. Cu toate acestea, vedem că România este doar parțial aliniată la prioritățile viitorului.

(…………………………………………………..)

De la „bricks-and-mortar”  la inovare

Ca o concluzie a celor de mai sus, România are o abordare de tip „bricks-and-mortar” (cărămizi și mortar), în timp ce statele dezvoltate sunt interesate de programele soft, cu mare accent pe inovare. România are o abordare bazată pe trecut (și pe restanțele ultimilor 15-20 de ani), în timp ce Europa are o abordare bazată pe viitor.

Aceste neconcordanțe de viziuni nu înseamnă că fondurile europene nu vor putea fi atrase, ci că atragerea lor presupune o schimbare completă a filozofiei.

(…………………………………………………)

Concret, autoritățile care vor conduce România în următorii zece ani, dacă își propun diminuarea decalajelor față de Europa (un mare DACĂ), ar trebui să schimbe următoarele lucruri:

Stimularea pe toate căile a activității de cercetare-inovare autohtonă în locul preluării (cu mare întârziere) a inovării produse de la alții.

Abținerea de a purta, în forurile europene, războaiele trecutului (de exemplu, încercarea inutilă de a menține nediminuate fondurile de coeziune și ale Politicii Agricole Comune), atunci când este evident că prioritățile Europei se modifică.

Creșterea rolului și implicării ministerelor și agențiilor care corespund noii filozofii europene și de care va depinde atragerea noilor fonduri europene: Ministerul Mediului, Autoritatea pentru Informatizarea României etc.

Filtrarea, de către fiecare minister de linie, a propriilor priorități, prin tripla lentilă digital-ecologic-rezilient. Pentru concretețe, să dăm un exemplu: aplicând criteriul ecologic în planificarea investițiilor Ministerului Transporturilor, este evident că prioritate ar trebui acordată construcției de infrastructură feroviară și de material rulant feroviar (în care România a avut o tradiție), urmată de infrastructura rutieră (dar cu trecerea treptată spre autovehicule electrice) și abia în ultimul rând infrastructura aeriană (marele perdant, din cauza poluării pe care o generează).

(…………………………………………………….)

***
Citiți analiza integrală în nr. 93 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. 

Despre sumarul numărului 93 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.

(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale). 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. 1.In analizele cauzelor si solutiilor raminerii in urma a Romaniei si Europei in ce priveste inovarea se analizeaza orice detaliu, mai putin cauza fundamentala a acestei situatii!
    Romania este campionul Europei la stagnarea economica-industriala, deoarece nu detine un model economic nou, pro-activ care sa impuna un ritm concret de crestere economica-industriala anuala, pentru constructia/aparitia de noi active de acest gen.In conditiile stagnarii si lipsei „economiei industriale”, care este absolut nefavorabila unei „piete a inovarii”, se discuta doar la modul general, teoretic, fara sens tehnic, adica mai ales a procentului de PIB alocat acesteia!Cercetarea economica uzuala n-a realizat inca adevarul, ca educatia, cercetarea, inovatia, imbunatatirea sistemului sanitar, digitalizarea si alte componente ale dezvoltarii sint PARTI COMPONENTE ale sistemului economic national, care NU se pot analiza, evalua si imbunatati inafara unei dezvoltari generale, economice si sociale nationale!
    Numai procesul dezvoltarii economice si industriale creaza o piata si cerere concreta de cercetare si inovatie, pe teme si pentru intreprinderi concrete, care vor si pot astfel sa-si imbunatateasca competitivitatea si calitatea produselor!
    Romania modelului economic bugetar-contabil „intre doua legislaturi” nu are o cerere efectiva pentru un anumit tip de cercetare sau inovatie, astfel ca finantarea si rezultatele sint la intimplare, functie de nepotisme si interesele diferite de ale unei economii si industrii stagnante, care practic nu le solicita!
    In lipsa unui „proiect de tara” cu obiectivul dezvoltarii economice si industriale rapide care sa creieze o piata a inovatiei, incit reglementarile, planificarea, sustinerea-finantarea si evaluarea ei sa inceteze de a mai fi birocratice, aceasta situatie este stabila de trei decenii, tinzind spre a deveni perpetua!
    2.Este un nonsens de a vorbi de raminerea in urma a Europei la inovatie, deoarece UE nu este un stat europen, asa ca putem vorbi doar de raminerea in urma a statelor europene la inovatie, fiindca ele sint la fel de stagnante economic-industrial ca Romania!
    UE nefiind uniune economica (ci vamala si partial monetara) nu are un proiect de dezvoltare economica-industriala, neexistind bazele juridice si institutionale, care sa asigure acest lucru!In consecinta, la fel ca Romania, „UE” nu ofera o piata pentru procesul inovatiei ca Asia ori SUA, care se dezvolta urmare unui efort pro-activ de crestere anuala economica asumata, ori ca prima putere economica a lumii care pastreaza avansul.In consecinta pierderea avansului inovativ al secolului trecut (si inceputului de secol XXI) fata de Asia si relativei egalitati cu SUA al struto-camilei UE este fireasca.Ea se datoreaza conducerii birocratice a unei uniuni care a desfiintat in ideea impacarii politice postbelice, orice competitie economica intre tarile europene (care este motorul dezvoltarii), fara a deveni stat ECONOMIC, cu program de dezvoltare economica-industriala anuala procentuala concreta (ca in Asia emergenta), care sa creieze o piata europeana care sa ceara inovare!
    3.Mai mult ca atit, lipsa unui proiect de dezvoltare economica rapida (ca proiecte de tara) pentru fostele tari comuniste si cele stagnante/inapoiate industrial, care dupa „unificare” la nivelul UE sa constituie proiectul de dezvoltare al UE, aceasta stagneaza economic-industrial, iar odata cu ea si INOVATIA…

  2. ortodoxo-comunismul
    se adapteaza din mers, dupa dictatura, la democratie, economie de piata fara ca unitatea de monolit, bizantina intre credinta si lege in jurul Conducerii superiore de partid si de stat in simfonie cu BOR, a Frontul Salvarii ortodoxe, PCR/FSN/PSD/PNL, sa fie pusa la indoiala.
    Mimetismul, duplicitatatea, orient = occident, ortodoxie = catolicism, bate la ochi, dar nu lezeaza devalmasia, interesele baronilor moldo-valahi, clasei feudale postrevolutionare năpârlită – Lupul își schimbă părul, dar năravul, ba! – in feudal-mafiotică, a supraveghetorilor serbilor, vatafilor si fortele de ordine, protejati de soldatii NATO din Valahia, Ardeal si Dobrogea. Bajenirea, fuga in occident a cinci milioane de serbi e aparent in interesul tuturora, dar mai ales al UE.
    „Slăbiciunea mimetismului occidental este că nu răspunde modului de viață al creștinilor români productivi, fiind pe bună dreptate perceput ca un elitism intelectual exotic, un import de idei, o Formă fără fond. Slăbiciunea ortodoxismului este incompatibilitatea cu capitalismul liberal democratic și instrumentalizarea masivă de către adversari ai blocului geopolitic din care facem parte (UE/NATO n.a.), fiind pe bună dreptate perceput ca o cale de a forma idioți utili Rusiei.“ Virgil Iordache, Forma actuală a comunismului românesc și rolul creștin-democraților pentru depășirea lui, in Marginalia, Bucuresti, 28/08/2020
    In acesteconditii, cercetare-inovare-dezvoltare in Romania este o tema exclusiv academica.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. 1.In analizele cauzelor si solutiilor raminerii in urma a Romaniei si Europei in ce priveste inovarea se analizeaza orice detaliu, mai putin cauza fundamentala a acestei situatii!
    Romania este campionul Europei la stagnarea economica-industriala, deoarece nu detine un model economic nou, pro-activ care sa impuna un ritm concret de crestere economica-industriala anuala, pentru constructia/aparitia de noi active de acest gen.In conditiile stagnarii si lipsei „economiei industriale”, care este absolut nefavorabila unei „piete a inovarii”, se discuta doar la modul general, teoretic, fara sens tehnic, adica mai ales a procentului de PIB alocat acesteia!Cercetarea economica uzuala n-a realizat inca adevarul, ca educatia, cercetarea, inovatia, imbunatatirea sistemului sanitar, digitalizarea si alte componente ale dezvoltarii sint PARTI COMPONENTE ale sistemului economic national, care NU se pot analiza, evalua si imbunatati inafara unei dezvoltari generale, economice si sociale nationale!
    Numai procesul dezvoltarii economice si industriale creaza o piata si cerere concreta de cercetare si inovatie, pe teme si pentru intreprinderi concrete, care vor si pot astfel sa-si imbunatateasca competitivitatea si calitatea produselor!
    Romania modelului economic bugetar-contabil „intre doua legislaturi” nu are o cerere efectiva pentru un anumit tip de cercetare sau inovatie, astfel ca finantarea si rezultatele sint la intimplare, functie de nepotisme si interesele diferite de ale unei economii si industrii stagnante, care practic nu le solicita!
    In lipsa unui „proiect de tara” cu obiectivul dezvoltarii economice si industriale rapide care sa creieze o piata a inovatiei, incit reglementarile, planificarea, sustinerea-finantarea si evaluarea ei sa inceteze de a mai fi birocratice, aceasta situatie este stabila de trei decenii, tinzind spre a deveni perpetua!
    2.Este un nonsens de a vorbi de raminerea in urma a Europei la inovatie, deoarece UE nu este un stat europen, asa ca putem vorbi doar de raminerea in urma a statelor europene la inovatie, fiindca ele sint la fel de stagnante economic-industrial ca Romania!
    UE nefiind uniune economica (ci vamala si partial monetara) nu are un proiect de dezvoltare economica-industriala, neexistind bazele juridice si institutionale, care sa asigure acest lucru!In consecinta, la fel ca Romania, „UE” nu ofera o piata pentru procesul inovatiei ca Asia ori SUA, care se dezvolta urmare unui efort pro-activ de crestere anuala economica asumata, ori ca prima putere economica a lumii care pastreaza avansul.In consecinta pierderea avansului inovativ al secolului trecut (si inceputului de secol XXI) fata de Asia si relativei egalitati cu SUA al struto-camilei UE este fireasca.Ea se datoreaza conducerii birocratice a unei uniuni care a desfiintat in ideea impacarii politice postbelice, orice competitie economica intre tarile europene (care este motorul dezvoltarii), fara a deveni stat ECONOMIC, cu program de dezvoltare economica-industriala anuala procentuala concreta (ca in Asia emergenta), care sa creieze o piata europeana care sa ceara inovare!
    3.Mai mult ca atit, lipsa unui proiect de dezvoltare economica rapida (ca proiecte de tara) pentru fostele tari comuniste si cele stagnante/inapoiate industrial, care dupa „unificare” la nivelul UE sa constituie proiectul de dezvoltare al UE, aceasta stagneaza economic-industrial, iar odata cu ea si INOVATIA…

  2. ortodoxo-comunismul
    se adapteaza din mers, dupa dictatura, la democratie, economie de piata fara ca unitatea de monolit, bizantina intre credinta si lege in jurul Conducerii superiore de partid si de stat in simfonie cu BOR, a Frontul Salvarii ortodoxe, PCR/FSN/PSD/PNL, sa fie pusa la indoiala.
    Mimetismul, duplicitatatea, orient = occident, ortodoxie = catolicism, bate la ochi, dar nu lezeaza devalmasia, interesele baronilor moldo-valahi, clasei feudale postrevolutionare năpârlită – Lupul își schimbă părul, dar năravul, ba! – in feudal-mafiotică, a supraveghetorilor serbilor, vatafilor si fortele de ordine, protejati de soldatii NATO din Valahia, Ardeal si Dobrogea. Bajenirea, fuga in occident a cinci milioane de serbi e aparent in interesul tuturora, dar mai ales al UE.
    „Slăbiciunea mimetismului occidental este că nu răspunde modului de viață al creștinilor români productivi, fiind pe bună dreptate perceput ca un elitism intelectual exotic, un import de idei, o Formă fără fond. Slăbiciunea ortodoxismului este incompatibilitatea cu capitalismul liberal democratic și instrumentalizarea masivă de către adversari ai blocului geopolitic din care facem parte (UE/NATO n.a.), fiind pe bună dreptate perceput ca o cale de a forma idioți utili Rusiei.“ Virgil Iordache, Forma actuală a comunismului românesc și rolul creștin-democraților pentru depășirea lui, in Marginalia, Bucuresti, 28/08/2020
    In acesteconditii, cercetare-inovare-dezvoltare in Romania este o tema exclusiv academica.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: