Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

Cum va arăta ”noul Schengen” de care vorbea Emmanuel Macron la București: Calendarul reformelor și șansele de aderare ale României

de Victor Bratu 10.9.2017

Cu prilejul vizitei din august a președintelui francez Emmanuel Macron, publicul a fost informat că România are ”tot dreptul” să ceară aderarea la Spațiul Schengen și că acest lucru se va întâmpla, dar după ce zona va trece printr-un proces de reformă.

”Trebuie să fiu cinstit, Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine”, spunea, la Palatul Cotroceni, președintele Macron, iar ideea este unanim acceptată la Bruxelles. Nu toată lumea însă împărtășește viziunea președintelui Franței în ceea ce privește condiționalitatea între reforma Schengen și primirea României și Bulgariei în această zonă.

cursdeguvernare.ro a stat de vorbă cu oficiali ai Comisiei Europene, care au descris problemele, viziunea de reformă și, mai ales, orizontul de timp în care Schengen ar putea fi ”upgradat”. Cu ajutorul acestora, ridicăm și vălul asupra negocierilor diplomatice și a evenimentelor politice care au influențat, în ultimii ani, capitolele România și Bulgaria din ”dosarul Schengen”.

Vestea bună: Comisia Europeană va prezenta în următoarele 2 luni, în etape, componentele planului de reformă gândite pentru Spațiul Schengen

Vestea proastă: Indiferent de rapiditatea cu care va fi implementat acest plan de reformă- în interiorul granițelor Schengen dar și în statele care cer să fie parte a acestei zone- decizia de primire a României și a Bulgariei va fi în continuare una politică. Care va fi influențată de capacitatea guvernelor de la București și Sofia de a demonstra seriozitate și predictibilitate.

Spațiul Schengen – riscuri asumate, probleme actuale și soluții de viitor

În Europa există 26 de state membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, state ce alcătuiesc o zonă în care au fost desființate frontierele interne. În interiorul acestei zone există garanția teoretică că sisteme naționale- poliție, paza frontierei etc- funcționează în aceeași parametri și comunică în timp real.

Realitățile ultimilor 2-3 ani (atentatele produse în marile capitale europene, criza migrației și deciziile pe care anumite state le-au adoptat în încercarea de a se proteja de valurile de migrație) au evidențiat însă ”defecte” de sistem.

”De fapt, nu sunt erori, ci parte a arhitecturii zonei. Sunt riscuri pe care ni le-am asumat pentru că știam că avem sisteme de protecție care pot funcționa doar până la un anumit grad de presiune, declară pentru cursdeguvernare.ro unul dintre oficialii care de 10 ani lucrează pe dosarul Schengen deschis la Bruxelles.

”Criza migrației și atentatele au mai produs un fenomen pe care nu l-am anticipat: a dispărut încrederea între membri. Potrivit Acordului, fiecare stat membru Schengen are dreptul să impună controale temporare la granițele naționale. Ei bine, s-a petrecut un efect de domino, controale la frontiere în Marea Britanie, în Ungaria, în Austria, în Franța, în Belgia și în alte state. Și garduri. Mai putem oare vorbi de încredere?

În octombrie, vom ajunge la o răscruce, pentru că atunci expiră perioada maximă până la care puteau fi extinse controalele la granițe. Acesta este motivul pentru care există o presiune generală să adaptăm Schengen cât mai rapid”, spune un oficial al Comisiei Europene.

Un grup de lucru al Comisiei Europene pregătește pachetul de modificări. ”În septembrie, Comisia va anunța pachetul de măsuri pe migrație, iar pachetul de măsuri pentru reforma Schengen va fi prezentat în octombrie”, afirmă sursele cursdeguvernare.ro.

Ca principiu, este foarte posibil ca oficialii Comisiei să propună integrarea politicii de Apărare cu cea de Securitate. Numitorul comun va fi bazat pe cooperare, nu pe integrare comunitară.

”Nu dorim un Spațiu Schengen cu cercuri concentrice, asta e clar. Vom proceda la clarificarea sistemelor- trebuie ca Frontex să se dezvolte, trebuie să creștem eficiența Biroului European pentru Azil din Malta. În primul rând însă, trebuie să depășim stadiul de fragmentare a sistemelor naționale de evidență. Trebuie să avem proceduri unice, clare și viteză de reacție”, afirmă oficialul european.

”Intensitatea presiunii pe Schengen depinde însă în mare măsură de ce se întâmplă în afara granițelor Europei, cauzele migrației sunt în afara controlului nostru”, afirmă oficialul european, care precizează că UE încearcă, de exemplu, să operaționalizeze un acord pe migrație cu Libia, similar celui încheiat cu Turcia.

Drumul plin de hârtoape către Schengen

România îndeplinește toate condițiile pentru a fi primită în Schengen- au spus-o, răspicat și nu doar o singură dată, și prim-vicepreședintele CE Frans Timmermans, și președintele Jean Claude Junker.

”Din punct de vedere tehnic și legal, ar fi trebuit să fiți acolo de 5-6 ani”, recunosc și sursele de la Bruxelles ale cursdeguvernare.ro. Explicațiile eșecului sunt simple și complicate în egală măsură.

”Problema Romnâniei, și a Bulgariei, desigur, este că s-a făcut o legătură între aderarea la Schengen și MCV. Nu este nimic scriptic, nu este nicio prevedere legală, însă politic legătura este acolo.

Decizia de acceptare este una care se ia prin consens, iar problema a apărut, cred, în urmă cu 5 ani, în momentul în care procesul decizional se apropia de final dar a fost blocat politic.

Germania, Franța și Olanda nu doar că au blocat decizia, ci și discuțiile pe tema lărgirii Schengen. A fost momentul în care cei trei au spus că MCV este mecanismul care previne derapaje pe Justiție, iar un stat în care nu poți avea încredere nu poate fi primit”, confirmă și surse diplomatice.

De la acel moment, vreme de aproape 4 ani, Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost acceptat și utilizat inclusiv de fostul președinte Traian Băsescu ca instrument de control al derapajelor interne în chestiuni legate de statul de drept și independența justiției.

Surse diplomatice afirmă că o schimbare de atitudine a României în chestiunea Schengen a avut loc în anul 2016, când au loc negocieri bilaterale cu Berlin, Paris și Haga.

Pe fondul unor afirmații repetate că reformele din justiție au intrat pe un drum ireversibil, diplomația românească a reușit să convingă Germania să renunțe la obiecții. A urmat un succes similar în discuțiile cu Franța.

”Rămânea să mai convingem Olanda și, pe fondul promisiunilor făcute de Berlin și de Paris, părea că vom avea succes. Olanda se pregătea însă de alegeri și chestiunea lărgirii Spațiului Schengen nu era o prioritate pentru ei.

Am tatonat inclusiv posibilitatea decuplării tandemului România-Bulgaria în chestiunea MCV și Schengen, dar în septembrie am constatat că nu vom reuși. Au venit alegerile anticipate din Bulgaria și Angela Merkel nu a vrut să îi reducă șansele lui Boiko Borisov pentru că o asemenea decizie europeană ar fi pus Bulgaria într-o lumină foarte proastă”, afirmă surse din diplomația românească.

Recentele afirmații făcute de președintele Emmanuel Macron arată că nici Franța nu mai este aliat sigur . ”Odată cu succesul lui Emmanuel Macron, lucrurile trebuie reluate de la capăt. Emmanuel Macron nu are obligația să continuie pe linia lui Hollande și va juca, e clar, această carte în relația cu România ca să rezolve negocierile pe modificarea directivei cu muncitorii detașați. Poate și pentru chestiuni economice bilaterale”, spun sursele citate.

Aderarea României la Spațiul Schengen este o chestiune fundamental politică, admite oficialul european consultat de cursdeguvernare.ro.

”Dacă ești serios, dacă chiar vrei să intri în acest club, lumea te ascultă. Argumente pot fi găsite chiar și în acest moment”, afirmă sursele citate.

Problema României este că în acest moment, în care ministrul Tudorel Toader apasă cu toate puterile pentru schimbări importante în Justiție, în ciuda tuturor avertismentelor formulate de societate și de misiuni diplomatice europene, chiar și președintelui Junker îi este aproape imposibil să își onoreze promisiunea făcută la București în 2017, potrivit căreia, până la finalul mandatului său, în 2019, România nu va mai face obiectul MCV.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Coronavirusul din China – noutățile și dilemele de ultimă oră

Iulian Soare

Coronavirusul Wuhan este mult mai periculos decât se credea, întrucât el poate fi transmis chiar şi înainte de apariția primelor simptome, a avertizat duminică ministrul… Mai mult

Europa

ONU: ”O serie de participanți” la summit-ul pentru Libia de la Berlin continuă să livreze soldați și muniție

Iulian Soare

Mai multe state au încălcat embargoul privind livrările de arme către Libia pe care s-au angajat să-l respecte la summitul internaţional de la Berlin, de… Mai mult

Stiri

Spitalele private vor putea accesa fondurile pentru programele naționale, rezervate acum sistemului public

Vladimir Ionescu

Spitalele și clinicile private vor putea accesa oricând fonduri bugetare cuprinse în programele de sănătate, comform unui proiect de ordonanță aflat în dezbatere publică. Pacienții… Mai mult

Stiri

Ambasadorul Adrian Zuckerman: Rata de respingere a vizelor pentru SUA – de 10%. Visa Waiver se acordă la o rată sub 3%

Iulian Soare

Rata de respingere a vizelor solicitate de români pentru Statele Unite este de 10%, însă reglementările americane prevăd intrarea unei țări în programul Visa Waiver… Mai mult

Stiri

Boeing încearcă să recupereze: Primul zbor – test al celui mai mare avion, cu 2 motoare, de pasageri

Iulian Soare

Boeing Co a efectuat sîmbătă primul zbor al celui mai mare avion de pasageri cu două motoare din lume. Succesul acestei aeronave cu 406 locuri… Mai mult

Europa

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Este nevoie de standard unic pentru evaluarea justiției și a statului de drept. Altfel, ajungem la dublu standard în mecanismele de absorbție a fondurilor UE

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, după reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Zagreb, că este necesară instituirea unui standard… Mai mult

Europa

Șefa FMI: Planul Bulgariei de a adera la Zona Euro în 2023, deplin realizabil

Iulian Soare

Intrarea Bulgariei în “anticamera euro”, până la sfârșitul lunii aprilie, și aderarea ei la Zona Euro în 2023 sunt obiective “deplin realizabile”, a declarat duminică… Mai mult