La obiect

INS : Veniturile românilor au crescut cu 26% anul trecut – pe ce s-au dus banii economisiți la alimente

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2018 de 4.251 lei, în creştere cu 25,3% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

06.06.2019

Interviu

Interviu Șerban Țigănaș / Cum a ajuns planificarea strategică urbană a orașelor românești pe mâna grupurilor de interese

Textul de mai jos e compus din fragmente ale interviului apărut în publicația exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare: Șerban Țigănaș – președinte al Ordinului… Mai mult

05.06.2019

Chestiunea

Creşterea costului forţei de muncă, cea mai mare din ultimele şase trimestre

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2019 cu 16,35% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor anunţate de INS.… Mai mult

05.06.2019

Evenimentul

Semestrul european – lupa pe România: nicio măsură pentru a corecta deficitul structural. Observațiile Consiliului UE

România nu a luat niciun fel de măsuri pentru a corecta evoluția deficitului structural și încadrarea sa în obiectivul pe termen mediu, reiese din documentele… Mai mult

05.06.2019

Cronicile

Cum va arăta ”noul Schengen” de care vorbea Emmanuel Macron la București: Calendarul reformelor și șansele de aderare ale României

de Victor Bratu 10.9.2017

Cu prilejul vizitei din august a președintelui francez Emmanuel Macron, publicul a fost informat că România are ”tot dreptul” să ceară aderarea la Spațiul Schengen și că acest lucru se va întâmpla, dar după ce zona va trece printr-un proces de reformă.

”Trebuie să fiu cinstit, Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine”, spunea, la Palatul Cotroceni, președintele Macron, iar ideea este unanim acceptată la Bruxelles. Nu toată lumea însă împărtășește viziunea președintelui Franței în ceea ce privește condiționalitatea între reforma Schengen și primirea României și Bulgariei în această zonă.

cursdeguvernare.ro a stat de vorbă cu oficiali ai Comisiei Europene, care au descris problemele, viziunea de reformă și, mai ales, orizontul de timp în care Schengen ar putea fi ”upgradat”. Cu ajutorul acestora, ridicăm și vălul asupra negocierilor diplomatice și a evenimentelor politice care au influențat, în ultimii ani, capitolele România și Bulgaria din ”dosarul Schengen”.

Vestea bună: Comisia Europeană va prezenta în următoarele 2 luni, în etape, componentele planului de reformă gândite pentru Spațiul Schengen

Vestea proastă: Indiferent de rapiditatea cu care va fi implementat acest plan de reformă- în interiorul granițelor Schengen dar și în statele care cer să fie parte a acestei zone- decizia de primire a României și a Bulgariei va fi în continuare una politică. Care va fi influențată de capacitatea guvernelor de la București și Sofia de a demonstra seriozitate și predictibilitate.

Spațiul Schengen – riscuri asumate, probleme actuale și soluții de viitor

În Europa există 26 de state membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, state ce alcătuiesc o zonă în care au fost desființate frontierele interne. În interiorul acestei zone există garanția teoretică că sisteme naționale- poliție, paza frontierei etc- funcționează în aceeași parametri și comunică în timp real.

Realitățile ultimilor 2-3 ani (atentatele produse în marile capitale europene, criza migrației și deciziile pe care anumite state le-au adoptat în încercarea de a se proteja de valurile de migrație) au evidențiat însă ”defecte” de sistem.

”De fapt, nu sunt erori, ci parte a arhitecturii zonei. Sunt riscuri pe care ni le-am asumat pentru că știam că avem sisteme de protecție care pot funcționa doar până la un anumit grad de presiune, declară pentru cursdeguvernare.ro unul dintre oficialii care de 10 ani lucrează pe dosarul Schengen deschis la Bruxelles.

”Criza migrației și atentatele au mai produs un fenomen pe care nu l-am anticipat: a dispărut încrederea între membri. Potrivit Acordului, fiecare stat membru Schengen are dreptul să impună controale temporare la granițele naționale. Ei bine, s-a petrecut un efect de domino, controale la frontiere în Marea Britanie, în Ungaria, în Austria, în Franța, în Belgia și în alte state. Și garduri. Mai putem oare vorbi de încredere?

În octombrie, vom ajunge la o răscruce, pentru că atunci expiră perioada maximă până la care puteau fi extinse controalele la granițe. Acesta este motivul pentru care există o presiune generală să adaptăm Schengen cât mai rapid”, spune un oficial al Comisiei Europene.

Un grup de lucru al Comisiei Europene pregătește pachetul de modificări. ”În septembrie, Comisia va anunța pachetul de măsuri pe migrație, iar pachetul de măsuri pentru reforma Schengen va fi prezentat în octombrie”, afirmă sursele cursdeguvernare.ro.

Ca principiu, este foarte posibil ca oficialii Comisiei să propună integrarea politicii de Apărare cu cea de Securitate. Numitorul comun va fi bazat pe cooperare, nu pe integrare comunitară.

”Nu dorim un Spațiu Schengen cu cercuri concentrice, asta e clar. Vom proceda la clarificarea sistemelor- trebuie ca Frontex să se dezvolte, trebuie să creștem eficiența Biroului European pentru Azil din Malta. În primul rând însă, trebuie să depășim stadiul de fragmentare a sistemelor naționale de evidență. Trebuie să avem proceduri unice, clare și viteză de reacție”, afirmă oficialul european.

”Intensitatea presiunii pe Schengen depinde însă în mare măsură de ce se întâmplă în afara granițelor Europei, cauzele migrației sunt în afara controlului nostru”, afirmă oficialul european, care precizează că UE încearcă, de exemplu, să operaționalizeze un acord pe migrație cu Libia, similar celui încheiat cu Turcia.

Drumul plin de hârtoape către Schengen

România îndeplinește toate condițiile pentru a fi primită în Schengen- au spus-o, răspicat și nu doar o singură dată, și prim-vicepreședintele CE Frans Timmermans, și președintele Jean Claude Junker.

”Din punct de vedere tehnic și legal, ar fi trebuit să fiți acolo de 5-6 ani”, recunosc și sursele de la Bruxelles ale cursdeguvernare.ro. Explicațiile eșecului sunt simple și complicate în egală măsură.

”Problema Romnâniei, și a Bulgariei, desigur, este că s-a făcut o legătură între aderarea la Schengen și MCV. Nu este nimic scriptic, nu este nicio prevedere legală, însă politic legătura este acolo.

Decizia de acceptare este una care se ia prin consens, iar problema a apărut, cred, în urmă cu 5 ani, în momentul în care procesul decizional se apropia de final dar a fost blocat politic.

Germania, Franța și Olanda nu doar că au blocat decizia, ci și discuțiile pe tema lărgirii Schengen. A fost momentul în care cei trei au spus că MCV este mecanismul care previne derapaje pe Justiție, iar un stat în care nu poți avea încredere nu poate fi primit”, confirmă și surse diplomatice.

De la acel moment, vreme de aproape 4 ani, Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost acceptat și utilizat inclusiv de fostul președinte Traian Băsescu ca instrument de control al derapajelor interne în chestiuni legate de statul de drept și independența justiției.

Surse diplomatice afirmă că o schimbare de atitudine a României în chestiunea Schengen a avut loc în anul 2016, când au loc negocieri bilaterale cu Berlin, Paris și Haga.

Pe fondul unor afirmații repetate că reformele din justiție au intrat pe un drum ireversibil, diplomația românească a reușit să convingă Germania să renunțe la obiecții. A urmat un succes similar în discuțiile cu Franța.

”Rămânea să mai convingem Olanda și, pe fondul promisiunilor făcute de Berlin și de Paris, părea că vom avea succes. Olanda se pregătea însă de alegeri și chestiunea lărgirii Spațiului Schengen nu era o prioritate pentru ei.

Am tatonat inclusiv posibilitatea decuplării tandemului România-Bulgaria în chestiunea MCV și Schengen, dar în septembrie am constatat că nu vom reuși. Au venit alegerile anticipate din Bulgaria și Angela Merkel nu a vrut să îi reducă șansele lui Boiko Borisov pentru că o asemenea decizie europeană ar fi pus Bulgaria într-o lumină foarte proastă”, afirmă surse din diplomația românească.

Recentele afirmații făcute de președintele Emmanuel Macron arată că nici Franța nu mai este aliat sigur . ”Odată cu succesul lui Emmanuel Macron, lucrurile trebuie reluate de la capăt. Emmanuel Macron nu are obligația să continuie pe linia lui Hollande și va juca, e clar, această carte în relația cu România ca să rezolve negocierile pe modificarea directivei cu muncitorii detașați. Poate și pentru chestiuni economice bilaterale”, spun sursele citate.

Aderarea României la Spațiul Schengen este o chestiune fundamental politică, admite oficialul european consultat de cursdeguvernare.ro.

”Dacă ești serios, dacă chiar vrei să intri în acest club, lumea te ascultă. Argumente pot fi găsite chiar și în acest moment”, afirmă sursele citate.

Problema României este că în acest moment, în care ministrul Tudorel Toader apasă cu toate puterile pentru schimbări importante în Justiție, în ciuda tuturor avertismentelor formulate de societate și de misiuni diplomatice europene, chiar și președintelui Junker îi este aproape imposibil să își onoreze promisiunea făcută la București în 2017, potrivit căreia, până la finalul mandatului său, în 2019, România nu va mai face obiectul MCV.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.9.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Paris Air Show / Macheta viitorului avion de luptă european – Franța, Germania și Spania au semnat acordul

Iulian Soare

Franţa, Germania şi Spania au semnat luni acordul de cooperare pentru construirea noului avion de luptă european. Acordul a fost semnat de către miniștrii Apărării… Mai mult

Europa

Riscurile de securitate din zona Mării Negre în atenția Consiliului UE – concluziile reuniunii

Iulian Soare

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni concluzii privind angajamentul UE față de cooperarea regională în zona Mării Negre, reafirmând că Bruxelles-ul rămâne consecvent ”principiilor independenței,… Mai mult

Stiri

Outsourcing-ul: România pierde teren în clasamentul global al atractivității

Adrian N Ionescu

România a coborât 10 poziții până pe locul 28, în clasamentul pe 2019 al celor mai atractive destinații pentru transferul de afaceri (outsourcing) ale companiilor… Mai mult

Stiri

Trei liceeni din Sibiu participă la Olimpiada Geniilor, în SUA, cu două proiecte revoluționare

Vladimir Ionescu

Trei liceeni de la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Sibiu participă la Olimpiada Geniilor, o competiție organizată de Oswego State University of New York, între… Mai mult

Stiri

Proiect de lege al USR privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor

Vladimir Ionescu

USR depune marţi în Parlament un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor, a anunţat la RFI deputatul Stelian Ion (foto). Parlamentarul… Mai mult

Europa

Nouă Directivă UE privind accesul la informaţiile financiare private pentru combaterea infracțiunilor transfrontaliere

Vladimir Ionescu

Consiliul UE a adoptat vineri o directivă privind facilitarea utilizării informaţiilor financiare pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a anumitor infracţiuni, inclusiv cele de… Mai mult

Stiri

Coaliția pentru Libertatea Comețului și a Comunicării: Noul proiect anti-tutun lovește un întreg sector economic

Razvan Diaconu

Coaliția pentru Libertatea Comețului și a Comunicării (CLCC) consideră că inițiativa de hiper-reglementare în domeniul tutunului promovată de câțiva membri ai Parlamentului lovește un întreg… Mai mult