Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene indică faptul că, păstrând cadrul actual al politicilor fiscale, Guvernul României nu va putea să respecte Programul de convergenţă asumat. Cea mai severă ieșire din grafic se va înregistra – arată prognoza de toamnă a CE – la deficitul bugetar, care s-ar putea dubla anul viitor față de ținta asumată de autoritățile de la București: o creștere de la 1,4 la 2,8% din PIB, care se apropie periculos de limita impusă prin tratatul de la Maastricht.
Preşedintele Consiliului fiscal, Ionuţ Dumitru, consideră că previziunile legate de deficitul bugetar pe 2015, care ar putea crește de la 1,4 la 2,4% din PIB – sunt chiar optimiste: „Golul din bugetul pe 2015 estimat de Comisie este de aproximativ 10 miliarde de lei. Din analizele noastre, o spun de ceva vreme, deficitul se va încadra oriunde în plaja de 10-17 miliarde, mai ales că acel cadru al politicilor fiscale despre care vorbeşte Comisia este şi astăzi în schimbare.”
„Comisia ne spune că nu vom putea respecta deficitul asumat de 1,4% dacă nu schimbăm filosofia fiscală. Cum balansăm capitolele de venituri şi cheltuieli, e treaba guvernului. Însă aşa cum ne arată istoria relativ recentă, atunci când a fost nevoie să acopere un gol bugetar, prima opţiune a guvernelor a fost să crească fiscalitatea”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Ionuţ Dumitru posibila variantă prin care guvernul ar putea menţine ţinta de deficit.
Analistul şi consultantul economic Aurelian Dochia consideră că guvernul, dacă se va încadra în prognozele Comisiei, are în continuare şanse să bifeze proiectul trecerii la euro în 2019. „Ne încadrăm în continuare în ţinta de 3% impusă prin tratatul de la maastricht însă, probabil, ne va fi dificil să realizăm ţinta de deficit structural de 1,4% pe 2015, mai ales în condiţiile măsurilor cu caracter popular adoptate, care pun presiune pe bugetul de anul viitor. Mai ales că previziunile de creştere economică rămân modeste.”
Opinia lui Aurelian Dochia despre calea pe care va merge guvernul este: „Cred că se va renunţa la ţinta de 1,4% a deficitului structural pentru a exista un spaţiu de manevră. În 2014, încadrarea în ţinta de deficit s-a făcut prin sacrificarea investiţiilor- nu cred că se mai poate continua aşa pentru că investiţiile în infrastructură, de exemplu, devin esenţiale pentru dezvoltare. Atunci, fiscalitatea poate fi o opţiune, chiar dacă Ministerul Finanţelor dezminte în prezent orice aluzie la acest tip de măsuri. Eu cred, de exemplu, că va apărea pe masă în scurt timp ideea înlocuirii cotei unice de 16% cu un sistem de impunere progresiv- există susţinere pentru varianta asta în mediul politic.”
