Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Războiul civil energetic din Europa – jurnal de front. Mize, arme, strategii

de Otilia Nuțu , 3.6.2019

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare. 

O explicație clară pentru un moment de cotitură:
Europa își tranșează din punct de vedere energetic următoarele decenii, iar pericolele sunt pe măsura unei astfel de situații eminamente istorice. 

Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

***

Anul 2019 este unul de cotitură pentru Europa, iar mizele de azi în sectorul energiei vor testa serios capacitatea Uniunii Europene de a-și susține cu adevărat principiile și valorile, dincolo de interese și tentații de moment.

*

În energie, pe de o parte, UE are reguli clare și simple: vrem să construim o piață concurențială, în care producătorii și furnizorii să poată concura liber, cu cât mai puține distorsiuni (subvenții, limitări de infrastructură etc.), iar consumatorii să aibă libertate de alegere.

Pe de altă parte, unii actori ar avea mai mult de câștigat din contracte avantajoase individual decât din respectarea regulilor și vor face tot ce le stă în putință pentru a convinge decidenții politici să se abată de la ele. Exact acesta este și cazul controversatului proiect Nord Stream 2.

Regulile europene în piața de energie, aplicabile statelor membre și vecinilor cu acorduri de asociere, se bazează pe câteva principii:

separarea rețelelor (monopol) de activități competitive (producție, furnizare) și interzicerea unui furnizor de a controla o rețea blocând accesul concurenților la piață; și întărirea instituțiilor, în special reglementatori independenți care să aplice regulile indiferent de presiuni politice sau din partea industriei.

(……………………….)

De ce e Nord Stream 2 un proiect controversat?

Regulile europene au fost greu de aplicat chiar în state vechi membre.

Marea provocare și care în cele din urmă a dus la accelerarea integrării pieței europene de energie a fost comportamentul abuziv al Gazprom, furnizor de gaze din afara UE, care a pus frecvent probleme de securitate energetică după 2006.

În 2006, 2009 și mai ales după conflictul din Ucraina din 2014, a devenit clar că UE trebuie să-și întărească securitatea energetică, diversificându-și sursele de energie, rutele de transport și crescând solidaritatea între statele membre.

Cea mai eficientă măsură a fost chiar simpla aplicare a regulilor europene: diversificarea surselor și rutelor de transport, eliminarea practicilor neconcurențiale precum contractele cu clauze restrictive și pe termen lung sau interzicerea reexporturilor, exact genul de abuzuri de piață pe care Gazprom le-a practicat ani buni în cel puțin opt state membre, cum arată o investigație a comisiei (DG Competition).

Nord Stream 2, care ar dubla capacitatea deja existentă a lui Nord Stream 1, nu se prea poate construi decât dacă nu i se aplică regulile europene care interzic unui furnizor să controleze conducta.

În 2019 chiar s-a modificat directiva europeană pe gaze pentru a clarifica în principal faptul că lui Nord Stream 2 i se aplică aceeași regulă ca oricărei conducte de pe teritoriul UE; deja Gazprom încearcă să obțină derogări.

Proiectul este contestat de statele baltice și de Polonia, iar Danemarca a blocat temporar proiectul prin refuzul de a da autorizații de mediu pentru o secțiune a conductei. Opoziția SUA, inclusiv prin sancțiunile anunțate, nu vine, așa cum s-a speculat, din interesul companiilor americane de a-și vinde în Europa gaz lichefiat. Îngrijorarea SUA este că Nord Stream 2 ar consolida dependența UE de gazul rusesc și ar crea diviziuni între statele membre UE.

(………………………..)

E de notorietate cazul fostului cancelar Gerhard Schroeder, cooptat chiar ca șef al consiliului de administrație Nord Stream 1 și apoi al Rosneft, gigant petrolier aflat actualmente pe lista de sancțiuni europene. Proiectul oferă partenerilor europeni (Engie, OMV, Shell etc.) perspectiva unor profituri substanțiale.

În sine, nu se justifică economic, adică Gazprom va pierde bani; ca și TurkStream prin Marea Neagră, scopul e doar ocolirea Ucrainei ca rută de transport pentru a putea penaliza bugetul ucrainean cu până la cca 2,5 miliarde USD pe an (cam 10% din totalul veniturilor la buget în Ucraina), dar și de a destabiliza tehnic rețeaua ucraineană de gaze care necesită presiune suficientă pentru a putea funcționa. Acest lucru este o puternică pârghie de control politic.

(………………………………..)

Istoria se întoarce

Povestea Nord Stream 2, în aproape toate detaliile, nu e deloc nouă.

În anii ’80, Germania Federală a negociat cu Moscova proiectul Yamal, care aducea gaze rusești chiar prin Ucraina de azi. Pentru companiile din Vest, mai ales germane, proiectul însemna gaze ieftine și sigure, o afacere profitabilă.

Dar Kremlinul a avut mult mai mult de câștigat: legitimare internațională ca partener politic și de afaceri credibil, valută forte, vitală pentru economia sovietică falită și supraviețuirea regimului comunist, acces gratis la tehnologiile vestice.

Ca și acum, SUA s-au opus puternic proiectului, inclusiv prin sancțiuni îndreptate asupra companiilor vest-europene, mai ales că o bună parte din tehnologia în cauză era chiar americană. În cele din urmă, pentru a nu adânci diviziunile între aliați în toiul Războiului Rece, SUA au renunțat la sancțiuni, iar Europa de Vest a devenit gradual mai dependentă de gazul rusesc.

(……………………………..)

Temeți-vă de ruși și când vă aduc daruri

Și totuși, ce e atât de rău din a obține gaze ieftine și sigure, în condițiile în care Kremlinul s-a comportat până acum scrupulos de atent și corect cu partenerii din Europa de Vest (spre deosebire de abordarea față de baltici sau polonezi)?

 

Problema este poziția dominantă. Dacă gazul rusesc devine o sursă de care nu te poți lipsi, furnizorul poate șantaja cu întreruperea. Azi, UE importă circa 34% din gaze din Rusia; după construcția Nord Stream 2, ponderea ar putea depăși 40%.

Nord Stream 1, conducta funcțională din 2011, a adus în piața europeană o cantitate de gaze echivalentă cu 55% din consumul Germaniei (o parte a fost reexportată).

Nord Stream 2, dacă Germania continuă să-și înlocuiască unitățile nucleare cu capacități pe gaze naturale, ar putea crește dependența Germaniei de gazul rusesc la aproape 80%. Lucrurile care diferențiază comportamentul Gazprom și al altor giganți energetici rusești în Europa de Vest de cel în fostul spațiu sovietic sunt nivelul de dependență și capacitatea instituțiilor de a ține piept abuzurilor.

Ar fi instructiv să ne uităm la ce face Kremlinul în țări ca Ucraina, Georgia, Moldova sau în țările baltice până acum câțiva ani: aici, a exploatat la maximum controlul asupra infrastructurii (construită în perioada URSS și dependentă tehnic de fluxurile de energie din Rusia); și slăbiciunea instituțiilor locale (guverne, reglementatori) pentru a controla politica țărilor dincolo de energie.

Abuzurile din ultimii ani au variat de la amenințări cu întreruperea furnizării, pretextul unor “probleme tehnice”, creșteri (sau reduceri) de prețuri sau chiar sabotarea unor conducte și linii electrice, ca în Georgia în 2006, cu scopul de a sancționa guvernele care nu urmau linia Kremlinului și de a obține controlul asupra unor active esențiale din energie, rețele sau producători.

(…………………………..)

Să nu ne iluzionăm: proiecte ca Nord Stream 1, 2 sau TurkStream, în care Gazprom investește major, și financiar, și politic, vor fi privite cu același sentiment de „îndreptățire”.

Am menționat investigația DG Competition, care a demonstrat că Gazprom a făcut deja abuz de poziție dominantă chiar în interiorul UE, oriunde a putut. Nu în ultimul rând, putem învăța din experiența statelor baltice, unde Gazprom a șantajat constant cu întreruperi și prețuri uriașe pentru gaze.

(…………………………..)

***
Analiza integrală – cu mai multe detalii și cu efectele între statele membre –  poate fi citită în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim:

”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult