fbpx

Just Business

300 mil. euro alocate de România pentru a intra în revoluția europeană a microelectronicii: Banii sunt singura problemă?

Cercetarea și producția în domeniul microelectronicii au alocate prin PNRR 300 milioane euro, iar ministrul Cristian Ghinea anunța, cu câteva zile în urmă: ”Pariez că… Mai mult

18.07.2021

La obiect

Scădere dramatică la productivitatea resurselor României în ultimii 20 de ani

România s-a situat anul trecut pe ultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește productivitatea resurselor, confor datelor publicate de Eurostat. Acest indicator… Mai mult

18.07.2021

La obiect

20-34 de ani – nici nu lucrează și nici nu învață: Observații pe locul fruntaș deținut de România la procentul tinerilor fără nicio ocupație

România figurează printre statele UE cu cea mai mare pondere a tinerilor care nici nu lucrează și nici nu învață („neither in employment nor in… Mai mult

16.07.2021

Chestiunea

Noul test de stres al industriilor europene: condițiile și țintele sectoriale de mediu impuse de Comisia Europeană

Odată cu lansarea, miercuri 14 iulie, pachetului legislativ ”Fit for 55”, UE devine prima economie din lume care dă startul procesului de legiferare a obiectivului… Mai mult

15.07.2021

Războiul civil energetic din Europa – jurnal de front. Mize, arme, strategii

de Otilia Nuțu , 3.6.2019

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare. 

O explicație clară pentru un moment de cotitură:
Europa își tranșează din punct de vedere energetic următoarele decenii, iar pericolele sunt pe măsura unei astfel de situații eminamente istorice. 

Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

***

Anul 2019 este unul de cotitură pentru Europa, iar mizele de azi în sectorul energiei vor testa serios capacitatea Uniunii Europene de a-și susține cu adevărat principiile și valorile, dincolo de interese și tentații de moment.

*

În energie, pe de o parte, UE are reguli clare și simple: vrem să construim o piață concurențială, în care producătorii și furnizorii să poată concura liber, cu cât mai puține distorsiuni (subvenții, limitări de infrastructură etc.), iar consumatorii să aibă libertate de alegere.

Pe de altă parte, unii actori ar avea mai mult de câștigat din contracte avantajoase individual decât din respectarea regulilor și vor face tot ce le stă în putință pentru a convinge decidenții politici să se abată de la ele. Exact acesta este și cazul controversatului proiect Nord Stream 2.

Regulile europene în piața de energie, aplicabile statelor membre și vecinilor cu acorduri de asociere, se bazează pe câteva principii:

separarea rețelelor (monopol) de activități competitive (producție, furnizare) și interzicerea unui furnizor de a controla o rețea blocând accesul concurenților la piață; și întărirea instituțiilor, în special reglementatori independenți care să aplice regulile indiferent de presiuni politice sau din partea industriei.

(……………………….)

De ce e Nord Stream 2 un proiect controversat?

Regulile europene au fost greu de aplicat chiar în state vechi membre.

Marea provocare și care în cele din urmă a dus la accelerarea integrării pieței europene de energie a fost comportamentul abuziv al Gazprom, furnizor de gaze din afara UE, care a pus frecvent probleme de securitate energetică după 2006.

În 2006, 2009 și mai ales după conflictul din Ucraina din 2014, a devenit clar că UE trebuie să-și întărească securitatea energetică, diversificându-și sursele de energie, rutele de transport și crescând solidaritatea între statele membre.

Cea mai eficientă măsură a fost chiar simpla aplicare a regulilor europene: diversificarea surselor și rutelor de transport, eliminarea practicilor neconcurențiale precum contractele cu clauze restrictive și pe termen lung sau interzicerea reexporturilor, exact genul de abuzuri de piață pe care Gazprom le-a practicat ani buni în cel puțin opt state membre, cum arată o investigație a comisiei (DG Competition).

Nord Stream 2, care ar dubla capacitatea deja existentă a lui Nord Stream 1, nu se prea poate construi decât dacă nu i se aplică regulile europene care interzic unui furnizor să controleze conducta.

În 2019 chiar s-a modificat directiva europeană pe gaze pentru a clarifica în principal faptul că lui Nord Stream 2 i se aplică aceeași regulă ca oricărei conducte de pe teritoriul UE; deja Gazprom încearcă să obțină derogări.

Proiectul este contestat de statele baltice și de Polonia, iar Danemarca a blocat temporar proiectul prin refuzul de a da autorizații de mediu pentru o secțiune a conductei. Opoziția SUA, inclusiv prin sancțiunile anunțate, nu vine, așa cum s-a speculat, din interesul companiilor americane de a-și vinde în Europa gaz lichefiat. Îngrijorarea SUA este că Nord Stream 2 ar consolida dependența UE de gazul rusesc și ar crea diviziuni între statele membre UE.

(………………………..)

E de notorietate cazul fostului cancelar Gerhard Schroeder, cooptat chiar ca șef al consiliului de administrație Nord Stream 1 și apoi al Rosneft, gigant petrolier aflat actualmente pe lista de sancțiuni europene. Proiectul oferă partenerilor europeni (Engie, OMV, Shell etc.) perspectiva unor profituri substanțiale.

În sine, nu se justifică economic, adică Gazprom va pierde bani; ca și TurkStream prin Marea Neagră, scopul e doar ocolirea Ucrainei ca rută de transport pentru a putea penaliza bugetul ucrainean cu până la cca 2,5 miliarde USD pe an (cam 10% din totalul veniturilor la buget în Ucraina), dar și de a destabiliza tehnic rețeaua ucraineană de gaze care necesită presiune suficientă pentru a putea funcționa. Acest lucru este o puternică pârghie de control politic.

(………………………………..)

Istoria se întoarce

Povestea Nord Stream 2, în aproape toate detaliile, nu e deloc nouă.

În anii ’80, Germania Federală a negociat cu Moscova proiectul Yamal, care aducea gaze rusești chiar prin Ucraina de azi. Pentru companiile din Vest, mai ales germane, proiectul însemna gaze ieftine și sigure, o afacere profitabilă.

Dar Kremlinul a avut mult mai mult de câștigat: legitimare internațională ca partener politic și de afaceri credibil, valută forte, vitală pentru economia sovietică falită și supraviețuirea regimului comunist, acces gratis la tehnologiile vestice.

Ca și acum, SUA s-au opus puternic proiectului, inclusiv prin sancțiuni îndreptate asupra companiilor vest-europene, mai ales că o bună parte din tehnologia în cauză era chiar americană. În cele din urmă, pentru a nu adânci diviziunile între aliați în toiul Războiului Rece, SUA au renunțat la sancțiuni, iar Europa de Vest a devenit gradual mai dependentă de gazul rusesc.

(……………………………..)

Temeți-vă de ruși și când vă aduc daruri

Și totuși, ce e atât de rău din a obține gaze ieftine și sigure, în condițiile în care Kremlinul s-a comportat până acum scrupulos de atent și corect cu partenerii din Europa de Vest (spre deosebire de abordarea față de baltici sau polonezi)?

 

Problema este poziția dominantă. Dacă gazul rusesc devine o sursă de care nu te poți lipsi, furnizorul poate șantaja cu întreruperea. Azi, UE importă circa 34% din gaze din Rusia; după construcția Nord Stream 2, ponderea ar putea depăși 40%.

Nord Stream 1, conducta funcțională din 2011, a adus în piața europeană o cantitate de gaze echivalentă cu 55% din consumul Germaniei (o parte a fost reexportată).

Nord Stream 2, dacă Germania continuă să-și înlocuiască unitățile nucleare cu capacități pe gaze naturale, ar putea crește dependența Germaniei de gazul rusesc la aproape 80%. Lucrurile care diferențiază comportamentul Gazprom și al altor giganți energetici rusești în Europa de Vest de cel în fostul spațiu sovietic sunt nivelul de dependență și capacitatea instituțiilor de a ține piept abuzurilor.

Ar fi instructiv să ne uităm la ce face Kremlinul în țări ca Ucraina, Georgia, Moldova sau în țările baltice până acum câțiva ani: aici, a exploatat la maximum controlul asupra infrastructurii (construită în perioada URSS și dependentă tehnic de fluxurile de energie din Rusia); și slăbiciunea instituțiilor locale (guverne, reglementatori) pentru a controla politica țărilor dincolo de energie.

Abuzurile din ultimii ani au variat de la amenințări cu întreruperea furnizării, pretextul unor “probleme tehnice”, creșteri (sau reduceri) de prețuri sau chiar sabotarea unor conducte și linii electrice, ca în Georgia în 2006, cu scopul de a sancționa guvernele care nu urmau linia Kremlinului și de a obține controlul asupra unor active esențiale din energie, rețele sau producători.

(…………………………..)

Să nu ne iluzionăm: proiecte ca Nord Stream 1, 2 sau TurkStream, în care Gazprom investește major, și financiar, și politic, vor fi privite cu același sentiment de „îndreptățire”.

Am menționat investigația DG Competition, care a demonstrat că Gazprom a făcut deja abuz de poziție dominantă chiar în interiorul UE, oriunde a putut. Nu în ultimul rând, putem învăța din experiența statelor baltice, unde Gazprom a șantajat constant cu întreruperi și prețuri uriașe pentru gaze.

(…………………………..)

***
Analiza integrală – cu mai multe detalii și cu efectele între statele membre –  poate fi citită în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim:

”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Jocurile Olimpice Tokyo/ Atletă din Belarus scoasă din lotul țării sale și dusă cu forța la aeroport. Sportiva cere azil politic în UE

Razvan Diaconu

Kristina Timonovskaia, atletă din Belarus, a fost forţată să-şi suspende participarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo şi să părăsească Japonia după ce a criticat… Mai mult

Stiri

CFR anunță că reduce viteza de circulaţie a trenurilor din cauza caniculei

Vladimir Ionescu

CFR SA a anunţat că în zilele când sunt prognozate temperaturi cuprinse între 37 şi 39 de grade în aer, personalul companiei va lua măsuri… Mai mult

Europa

Pfizer și Moderna au scumpit vaccinurile anti-Covid vândute UE – noile prețuri dezvăluite de FT

Razvan Diaconu

Pfizer și Moderna au majorat prețul vaccinurilor împotriva Covid-19 în ultimul contract încheiat cu Uniunea Europeană, anunță Financial Times, în contextul în care apariția unor… Mai mult

Europa

200.000 de francezi în stradă împotriva certificatului de vaccinare anti-Covid

Iulian Soare

Manifestații de amploare au avut loc sâmbătă în Franța față de măsurile decise de Guvern în contextul apropierii valului 4 al pandemiei. Pentru al treilea… Mai mult

Europa

SUA au lansat transporturi aeriene de urgență pentru a salva aliații afgani de răzbunarea talibanilor

Iulian Soare

SUA au lansat transporturi aeriene de urgență pentru afganii care au lucrat până recent cu forțele sale armate și cu diplomați, evacuând sute de persoane,… Mai mult

Europa

Germania / Eliminarea gratuității la testele Covid pentru a încuraja campania de vaccinare

Iulian Soare

Guvernul german vrea să pună capăt gratuității testelor Covid, în încercarea de a încuraja campania de vaccinare, în contextul în care, deși 51% din populație… Mai mult

Stiri

Noi tarife la transportul în comun în Capitală și o noutate: bilet comun STB – Metrorex

Vladimir Ionescu

Metrorex şi STB introduc de la 1 august biletele şi abonamentele comune. Un bilet comun STB / Metrorex, valabil 120 minute pe toate mijloacele de… Mai mult