fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Războiul civil energetic din Europa – jurnal de front. Mize, arme, strategii

de Otilia Nuțu , 3.6.2019

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare. 

O explicație clară pentru un moment de cotitură:
Europa își tranșează din punct de vedere energetic următoarele decenii, iar pericolele sunt pe măsura unei astfel de situații eminamente istorice. 

Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

***

Anul 2019 este unul de cotitură pentru Europa, iar mizele de azi în sectorul energiei vor testa serios capacitatea Uniunii Europene de a-și susține cu adevărat principiile și valorile, dincolo de interese și tentații de moment.

*

În energie, pe de o parte, UE are reguli clare și simple: vrem să construim o piață concurențială, în care producătorii și furnizorii să poată concura liber, cu cât mai puține distorsiuni (subvenții, limitări de infrastructură etc.), iar consumatorii să aibă libertate de alegere.

Pe de altă parte, unii actori ar avea mai mult de câștigat din contracte avantajoase individual decât din respectarea regulilor și vor face tot ce le stă în putință pentru a convinge decidenții politici să se abată de la ele. Exact acesta este și cazul controversatului proiect Nord Stream 2.

Regulile europene în piața de energie, aplicabile statelor membre și vecinilor cu acorduri de asociere, se bazează pe câteva principii:

separarea rețelelor (monopol) de activități competitive (producție, furnizare) și interzicerea unui furnizor de a controla o rețea blocând accesul concurenților la piață; și întărirea instituțiilor, în special reglementatori independenți care să aplice regulile indiferent de presiuni politice sau din partea industriei.

(……………………….)

De ce e Nord Stream 2 un proiect controversat?

Regulile europene au fost greu de aplicat chiar în state vechi membre.

Marea provocare și care în cele din urmă a dus la accelerarea integrării pieței europene de energie a fost comportamentul abuziv al Gazprom, furnizor de gaze din afara UE, care a pus frecvent probleme de securitate energetică după 2006.

În 2006, 2009 și mai ales după conflictul din Ucraina din 2014, a devenit clar că UE trebuie să-și întărească securitatea energetică, diversificându-și sursele de energie, rutele de transport și crescând solidaritatea între statele membre.

Cea mai eficientă măsură a fost chiar simpla aplicare a regulilor europene: diversificarea surselor și rutelor de transport, eliminarea practicilor neconcurențiale precum contractele cu clauze restrictive și pe termen lung sau interzicerea reexporturilor, exact genul de abuzuri de piață pe care Gazprom le-a practicat ani buni în cel puțin opt state membre, cum arată o investigație a comisiei (DG Competition).

Nord Stream 2, care ar dubla capacitatea deja existentă a lui Nord Stream 1, nu se prea poate construi decât dacă nu i se aplică regulile europene care interzic unui furnizor să controleze conducta.

În 2019 chiar s-a modificat directiva europeană pe gaze pentru a clarifica în principal faptul că lui Nord Stream 2 i se aplică aceeași regulă ca oricărei conducte de pe teritoriul UE; deja Gazprom încearcă să obțină derogări.

Proiectul este contestat de statele baltice și de Polonia, iar Danemarca a blocat temporar proiectul prin refuzul de a da autorizații de mediu pentru o secțiune a conductei. Opoziția SUA, inclusiv prin sancțiunile anunțate, nu vine, așa cum s-a speculat, din interesul companiilor americane de a-și vinde în Europa gaz lichefiat. Îngrijorarea SUA este că Nord Stream 2 ar consolida dependența UE de gazul rusesc și ar crea diviziuni între statele membre UE.

(………………………..)

E de notorietate cazul fostului cancelar Gerhard Schroeder, cooptat chiar ca șef al consiliului de administrație Nord Stream 1 și apoi al Rosneft, gigant petrolier aflat actualmente pe lista de sancțiuni europene. Proiectul oferă partenerilor europeni (Engie, OMV, Shell etc.) perspectiva unor profituri substanțiale.

În sine, nu se justifică economic, adică Gazprom va pierde bani; ca și TurkStream prin Marea Neagră, scopul e doar ocolirea Ucrainei ca rută de transport pentru a putea penaliza bugetul ucrainean cu până la cca 2,5 miliarde USD pe an (cam 10% din totalul veniturilor la buget în Ucraina), dar și de a destabiliza tehnic rețeaua ucraineană de gaze care necesită presiune suficientă pentru a putea funcționa. Acest lucru este o puternică pârghie de control politic.

(………………………………..)

Istoria se întoarce

Povestea Nord Stream 2, în aproape toate detaliile, nu e deloc nouă.

În anii ’80, Germania Federală a negociat cu Moscova proiectul Yamal, care aducea gaze rusești chiar prin Ucraina de azi. Pentru companiile din Vest, mai ales germane, proiectul însemna gaze ieftine și sigure, o afacere profitabilă.

Dar Kremlinul a avut mult mai mult de câștigat: legitimare internațională ca partener politic și de afaceri credibil, valută forte, vitală pentru economia sovietică falită și supraviețuirea regimului comunist, acces gratis la tehnologiile vestice.

Ca și acum, SUA s-au opus puternic proiectului, inclusiv prin sancțiuni îndreptate asupra companiilor vest-europene, mai ales că o bună parte din tehnologia în cauză era chiar americană. În cele din urmă, pentru a nu adânci diviziunile între aliați în toiul Războiului Rece, SUA au renunțat la sancțiuni, iar Europa de Vest a devenit gradual mai dependentă de gazul rusesc.

(……………………………..)

Temeți-vă de ruși și când vă aduc daruri

Și totuși, ce e atât de rău din a obține gaze ieftine și sigure, în condițiile în care Kremlinul s-a comportat până acum scrupulos de atent și corect cu partenerii din Europa de Vest (spre deosebire de abordarea față de baltici sau polonezi)?

 

Problema este poziția dominantă. Dacă gazul rusesc devine o sursă de care nu te poți lipsi, furnizorul poate șantaja cu întreruperea. Azi, UE importă circa 34% din gaze din Rusia; după construcția Nord Stream 2, ponderea ar putea depăși 40%.

Nord Stream 1, conducta funcțională din 2011, a adus în piața europeană o cantitate de gaze echivalentă cu 55% din consumul Germaniei (o parte a fost reexportată).

Nord Stream 2, dacă Germania continuă să-și înlocuiască unitățile nucleare cu capacități pe gaze naturale, ar putea crește dependența Germaniei de gazul rusesc la aproape 80%. Lucrurile care diferențiază comportamentul Gazprom și al altor giganți energetici rusești în Europa de Vest de cel în fostul spațiu sovietic sunt nivelul de dependență și capacitatea instituțiilor de a ține piept abuzurilor.

Ar fi instructiv să ne uităm la ce face Kremlinul în țări ca Ucraina, Georgia, Moldova sau în țările baltice până acum câțiva ani: aici, a exploatat la maximum controlul asupra infrastructurii (construită în perioada URSS și dependentă tehnic de fluxurile de energie din Rusia); și slăbiciunea instituțiilor locale (guverne, reglementatori) pentru a controla politica țărilor dincolo de energie.

Abuzurile din ultimii ani au variat de la amenințări cu întreruperea furnizării, pretextul unor “probleme tehnice”, creșteri (sau reduceri) de prețuri sau chiar sabotarea unor conducte și linii electrice, ca în Georgia în 2006, cu scopul de a sancționa guvernele care nu urmau linia Kremlinului și de a obține controlul asupra unor active esențiale din energie, rețele sau producători.

(…………………………..)

Să nu ne iluzionăm: proiecte ca Nord Stream 1, 2 sau TurkStream, în care Gazprom investește major, și financiar, și politic, vor fi privite cu același sentiment de „îndreptățire”.

Am menționat investigația DG Competition, care a demonstrat că Gazprom a făcut deja abuz de poziție dominantă chiar în interiorul UE, oriunde a putut. Nu în ultimul rând, putem învăța din experiența statelor baltice, unde Gazprom a șantajat constant cu întreruperi și prețuri uriașe pentru gaze.

(…………………………..)

***
Analiza integrală – cu mai multe detalii și cu efectele între statele membre –  poate fi citită în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim:

”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

[RBL] Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României

Vladimir Ionescu

Prima ediție a Conferinței Naționale RBL s-a încheiat astăzi, aducând în prim-plan subiecte ca digitalizare, debirocratizare, finanțare și inovație. Cea de-a treia zi a început… Mai mult

Stiri

Toți ochii pe BCE: Va da, sau nu un semnal privind un nou pachet de sprijin pentru zona euro

Raluca Florescu

Economiștii și investitorii așteaptă joi, când are loc ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene, un semnal din partea președintelui Christine Lagarde (foto) că… Mai mult

Europa

Studiu al Universității Cambridge: Tinerii devin, cu fiecare generație, mai nemulțumiți de starea democrației

Mariana Bechir

Tinerii sunt mai puţin satisfăcuţi de democraţie şi mai dezamăgiţi decât în orice altă perioadă a ultimului secol, mai ales în Europa și America de… Mai mult

Europa

Ritm record de revenire a economiei americane: PIB-ul a înregistrat un avans de 33,1% în T3

Vladimir Ionescu

Economia americană a revenit pe creștere în trimestrul al treilea, când Produsul Intern Brut a înregistrat un avans record de 33,1% în ritm anual, potrivit… Mai mult

Stiri

Asociația Școlilor Particulare atacă în instanță deciziile de închidere a școlilor din cauza Covid

Vladimir Ionescu

Asociația Școlilor Particulare (ASP) cere autorităților să renunțe la transferul în online a cursurilor în localitățile ce depășesc incidența de trei cazuri Covid-19 la 1.000… Mai mult

Europa

Reuniune de criză a Consiliului European – pe agendă valul 2 al pandemiei

Iulian Soare

Liderii Uniunii Europene participă, joi, la o ședință de criză în sistem de videconferință la care discuta măsurile necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19. Înaintea videoconferinței,… Mai mult

Stiri

Instituţii publice şi private din România atacate de malware de tip bancar Emotet – alertă CERT-RO

Razvan Diaconu

O serie de entităţi publice şi private din România au fost puternic afectate de valuri succesive de atacuri cu malware-ul de tip bancar Emotet, în… Mai mult