Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

Cronicile

Războiul civil energetic din Europa – jurnal de front. Mize, arme, strategii

de Otilia Nuțu , 3.6.2019

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare. 

O explicație clară pentru un moment de cotitură:
Europa își tranșează din punct de vedere energetic următoarele decenii, iar pericolele sunt pe măsura unei astfel de situații eminamente istorice. 

Textul integral poate fi citit în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim: ”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

(Redacția)

***

Anul 2019 este unul de cotitură pentru Europa, iar mizele de azi în sectorul energiei vor testa serios capacitatea Uniunii Europene de a-și susține cu adevărat principiile și valorile, dincolo de interese și tentații de moment.

*

În energie, pe de o parte, UE are reguli clare și simple: vrem să construim o piață concurențială, în care producătorii și furnizorii să poată concura liber, cu cât mai puține distorsiuni (subvenții, limitări de infrastructură etc.), iar consumatorii să aibă libertate de alegere.

Pe de altă parte, unii actori ar avea mai mult de câștigat din contracte avantajoase individual decât din respectarea regulilor și vor face tot ce le stă în putință pentru a convinge decidenții politici să se abată de la ele. Exact acesta este și cazul controversatului proiect Nord Stream 2.

Regulile europene în piața de energie, aplicabile statelor membre și vecinilor cu acorduri de asociere, se bazează pe câteva principii:

separarea rețelelor (monopol) de activități competitive (producție, furnizare) și interzicerea unui furnizor de a controla o rețea blocând accesul concurenților la piață; și întărirea instituțiilor, în special reglementatori independenți care să aplice regulile indiferent de presiuni politice sau din partea industriei.

(……………………….)

De ce e Nord Stream 2 un proiect controversat?

Regulile europene au fost greu de aplicat chiar în state vechi membre.

Marea provocare și care în cele din urmă a dus la accelerarea integrării pieței europene de energie a fost comportamentul abuziv al Gazprom, furnizor de gaze din afara UE, care a pus frecvent probleme de securitate energetică după 2006.

În 2006, 2009 și mai ales după conflictul din Ucraina din 2014, a devenit clar că UE trebuie să-și întărească securitatea energetică, diversificându-și sursele de energie, rutele de transport și crescând solidaritatea între statele membre.

Cea mai eficientă măsură a fost chiar simpla aplicare a regulilor europene: diversificarea surselor și rutelor de transport, eliminarea practicilor neconcurențiale precum contractele cu clauze restrictive și pe termen lung sau interzicerea reexporturilor, exact genul de abuzuri de piață pe care Gazprom le-a practicat ani buni în cel puțin opt state membre, cum arată o investigație a comisiei (DG Competition).

Nord Stream 2, care ar dubla capacitatea deja existentă a lui Nord Stream 1, nu se prea poate construi decât dacă nu i se aplică regulile europene care interzic unui furnizor să controleze conducta.

În 2019 chiar s-a modificat directiva europeană pe gaze pentru a clarifica în principal faptul că lui Nord Stream 2 i se aplică aceeași regulă ca oricărei conducte de pe teritoriul UE; deja Gazprom încearcă să obțină derogări.

Proiectul este contestat de statele baltice și de Polonia, iar Danemarca a blocat temporar proiectul prin refuzul de a da autorizații de mediu pentru o secțiune a conductei. Opoziția SUA, inclusiv prin sancțiunile anunțate, nu vine, așa cum s-a speculat, din interesul companiilor americane de a-și vinde în Europa gaz lichefiat. Îngrijorarea SUA este că Nord Stream 2 ar consolida dependența UE de gazul rusesc și ar crea diviziuni între statele membre UE.

(………………………..)

E de notorietate cazul fostului cancelar Gerhard Schroeder, cooptat chiar ca șef al consiliului de administrație Nord Stream 1 și apoi al Rosneft, gigant petrolier aflat actualmente pe lista de sancțiuni europene. Proiectul oferă partenerilor europeni (Engie, OMV, Shell etc.) perspectiva unor profituri substanțiale.

În sine, nu se justifică economic, adică Gazprom va pierde bani; ca și TurkStream prin Marea Neagră, scopul e doar ocolirea Ucrainei ca rută de transport pentru a putea penaliza bugetul ucrainean cu până la cca 2,5 miliarde USD pe an (cam 10% din totalul veniturilor la buget în Ucraina), dar și de a destabiliza tehnic rețeaua ucraineană de gaze care necesită presiune suficientă pentru a putea funcționa. Acest lucru este o puternică pârghie de control politic.

(………………………………..)

Istoria se întoarce

Povestea Nord Stream 2, în aproape toate detaliile, nu e deloc nouă.

În anii ’80, Germania Federală a negociat cu Moscova proiectul Yamal, care aducea gaze rusești chiar prin Ucraina de azi. Pentru companiile din Vest, mai ales germane, proiectul însemna gaze ieftine și sigure, o afacere profitabilă.

Dar Kremlinul a avut mult mai mult de câștigat: legitimare internațională ca partener politic și de afaceri credibil, valută forte, vitală pentru economia sovietică falită și supraviețuirea regimului comunist, acces gratis la tehnologiile vestice.

Ca și acum, SUA s-au opus puternic proiectului, inclusiv prin sancțiuni îndreptate asupra companiilor vest-europene, mai ales că o bună parte din tehnologia în cauză era chiar americană. În cele din urmă, pentru a nu adânci diviziunile între aliați în toiul Războiului Rece, SUA au renunțat la sancțiuni, iar Europa de Vest a devenit gradual mai dependentă de gazul rusesc.

(……………………………..)

Temeți-vă de ruși și când vă aduc daruri

Și totuși, ce e atât de rău din a obține gaze ieftine și sigure, în condițiile în care Kremlinul s-a comportat până acum scrupulos de atent și corect cu partenerii din Europa de Vest (spre deosebire de abordarea față de baltici sau polonezi)?

 

Problema este poziția dominantă. Dacă gazul rusesc devine o sursă de care nu te poți lipsi, furnizorul poate șantaja cu întreruperea. Azi, UE importă circa 34% din gaze din Rusia; după construcția Nord Stream 2, ponderea ar putea depăși 40%.

Nord Stream 1, conducta funcțională din 2011, a adus în piața europeană o cantitate de gaze echivalentă cu 55% din consumul Germaniei (o parte a fost reexportată).

Nord Stream 2, dacă Germania continuă să-și înlocuiască unitățile nucleare cu capacități pe gaze naturale, ar putea crește dependența Germaniei de gazul rusesc la aproape 80%. Lucrurile care diferențiază comportamentul Gazprom și al altor giganți energetici rusești în Europa de Vest de cel în fostul spațiu sovietic sunt nivelul de dependență și capacitatea instituțiilor de a ține piept abuzurilor.

Ar fi instructiv să ne uităm la ce face Kremlinul în țări ca Ucraina, Georgia, Moldova sau în țările baltice până acum câțiva ani: aici, a exploatat la maximum controlul asupra infrastructurii (construită în perioada URSS și dependentă tehnic de fluxurile de energie din Rusia); și slăbiciunea instituțiilor locale (guverne, reglementatori) pentru a controla politica țărilor dincolo de energie.

Abuzurile din ultimii ani au variat de la amenințări cu întreruperea furnizării, pretextul unor “probleme tehnice”, creșteri (sau reduceri) de prețuri sau chiar sabotarea unor conducte și linii electrice, ca în Georgia în 2006, cu scopul de a sancționa guvernele care nu urmau linia Kremlinului și de a obține controlul asupra unor active esențiale din energie, rețele sau producători.

(…………………………..)

Să nu ne iluzionăm: proiecte ca Nord Stream 1, 2 sau TurkStream, în care Gazprom investește major, și financiar, și politic, vor fi privite cu același sentiment de „îndreptățire”.

Am menționat investigația DG Competition, care a demonstrat că Gazprom a făcut deja abuz de poziție dominantă chiar în interiorul UE, oriunde a putut. Nu în ultimul rând, putem învăța din experiența statelor baltice, unde Gazprom a șantajat constant cu întreruperi și prețuri uriașe pentru gaze.

(…………………………..)

***
Analiza integrală – cu mai multe detalii și cu efectele între statele membre –  poate fi citită în CRONICILE (exclusiv print), apărută sub schița din perspectivă istorică a momentului pe care-l trăim:

”Cum își petrece România ora ei astrală”. 

Despre ce sunt CRONICILE – un LINK-AICI. 

Sumarul numărului 98 al CRONICILOR (care merge în numărătoare inversă, de la 100 spre 001) – un LINK-AICI

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Fosta șefă a TAROM, citată la DNA în legătură cu informația că Răzvan Cuc ar fi încercat să împiedice votul unor parlamentari la moțiune

Vladimir Ionescu

Mădălina Mezei(foto), demisă marți de la conducerea TAROM, a fost citată pentru luni la DNA, care s-a autosesizat în legătură cu informația că ministrul Transporturilor… Mai mult

Europa

Mihail Gorbaciov: A început militarizarea politicii mondiale

Iulian Soare

Ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice, Mihail Gorbaciov, a avertizat vineri că lumea se îndreaptă militarizarea politicii şi a lansat un apel către SUA şi… Mai mult

Stiri

EY: Companiile vor plăti pentru necolectarea deșeurilor electrice și electronice

Adrian N Ionescu

Companiile care pun pe piață produse electrice și electronice vor plăti 4 / lei kg de deșeuri de acest tip (20 lei / kg de… Mai mult

Stiri

PSD își înșurubează apropiații în aparatul de stat: Metoda ”concursul pe ultima sută de metri”

Razvan Diaconu

Cu câteva zile înainte de moțiune, dar mai ales după demiterea Guvernului de către Parlament, PSD a pornit o amplă operațiune de salvare a ”armatei”… Mai mult

Stiri

China – la cea mai redusă creștere economică din ultimii 28 de ani

Adrian N Ionescu

China, a doua cea mai mare economie a lumii, China, a înregistrat cel mai redus ritm de creştere din 1992 încoace, pe fondul intensificării războiului… Mai mult

Stiri

Directorul adjunct de la Apa Nova – numit director la Administrația Spitalelor din Capitală

Vladimir Ionescu

Directorul adjunct al Apa Nova, Mihai Savin (foto), a fost numit de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, director al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului contestă la CCR numărul mare de semnături cerut pentru candidații la prezidențiale

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului va ataca la CCR legea privind alegerea președintelui României, a confirmat Renate Weber, șefa instituției. Ea a precizat că decizia Curții nu va… Mai mult