Rusia ocolește sancțiunile occidentale la aproape toate exporturile de petrol și utilizează yuanul pentru a evita sancțiunile impuse mărfurilor sensibile, arată o analiză realizată de Financial Times intitulată „Rusia a reușit să evite sancțiunile impuse de G7 pentru majoritatea exporturilor de țiței” .
Analiza arată modalitățile prin care Kremlinul își sporește veniturile pe măsură ce prețul petrolului tip Brent, comercializat pe piața europeană se apropie de 100 de dolari pe baril, iar prețul pentru Ural provenit din Rusia a atins 80 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de peste un an.
Tancuri petroliere neasigurate în Occident
Aproape 75% din țițeiul rusesc transportat pe mare nu a fost asigurat de către companii occidentale, care este principala pârghie gândită pentru a impune plafonul de preț de 60 de dolari pe baril, arată o analiză a transporturilor și navelor asigurate publicată de Financial Times.
Este o creștere substanțială față de această primăvară când doar aproximativ jumătate din transporturi nu aveau asigurări emise de companii occidentale, arată firma de cercetare a pieței Kpler și companii de asigurări. Creșterea arată faptul că Moscova începe „să se descurce” să vândă tot mai mult petrol la prețuri apropiate de cotațiile internaționale, depășind plafonul impus de G7.
15 mld. dolari, venit suplimentar din petrol
FT citează un studiu realizat de Școala de Economie din Kiev, care a estimat că din cauza creșterii constante a prețurilor, veniturile Rusiei în 2023 din exporturile de petrol vor fi cu cel puțin 15 miliarde dolari mai mari decât se anticipa la începutul anului.
Este de asemenea un indiciu că Occidentul nu are alternativă și nu poate să împiedice regimul lui Putin să beneficieze de scumpirile de pe piețele internaționale. Într-adevăr, așa cum scrie FT, în timp ce UE și SUA au interzis în mare măsură importurile de petrol rusesc, plafonul de preț al G7 a fost conceput pentru a menține fluxul petrolului rusesc pe piețele globale: „Scopul a fost de a preveni o gâturire în aprovizionare, o explozie a prețurilor cu mari costuri economice și politice.”
Ocolirea sancțiunilor de către Moscova reprezintă o dublă loviturită dată eforturilor de a împuțina veniturile Moscovei din vânzările de petrol – principala sursă de venit a bugetului Kremlinului.
Însă nu doar o proporție tot mai mare de petrol rusesc scapă de plafonul de preț, dar și creșterea independenței Moscovei ca vânzător a coincis cu o scumpire puternică a petrolului, care a depășit 95 dolari pe baril pentru prima dată în 13 luni.
Însă cel mai rău lucru este că deși sectorul petrolier al Rusiei se confruntă cu multe greutăți, inclusiv cu penurii pe piața internă a combustibililor și o scădere în general a volumelor exportate, datele sugerează că majorarea veniturilor va finanța în continuarea mașina de război a lui Putin.
Un al răspuns al Moscovei la sancțiunile occidentale privind exporturile sale de petrol a constat în interzicerea livrărilor de motorină și alți combustibili, Rusia fiind unul dintre cei mai mari vânzători de motorină la nivel mondial. Interdicția a stârnit temeri că Vladimir Putin încearcă să perturbe piața internațională a petrolului așa cum a procedat cu gazele naturale, când a declanșat criza energetică de anul trecut.
Rusia facturează tot mai mult în yuani
Și în timp ce Kremlinul se află sub presiunea sancțiunilor occidentale, Beijingul este cel care permite Rusiei să evite sancțiunile la import.
În domeniul sancțiunilor pentru importuri Moscova beneficiază de sprijinul Chinei care îi permite să cumpere mărfuri interzise. Un alt studiu arată că Rusia folosește moneda chineză pentru cel puțin o cincime din importurile sale, ilustrând dependența tot mai mare a Moscovei de Beijing și eforturile sale de a ocoli sancțiunile occidentale.
Sancțiunile impuse de UE, SUA și aliații lor Rusiei după invadarea Ucrainei au făcut ca Moscova să aibă acces tot mai dificil la mărfuri importate din Occident. De asemenea, tranzacțiile sunt mai scumpe utilizând euro, dolarul sau alte valute occidentale, mai ales după ce Rusia a fost exclusă din sistemul internațional de plăți SWIFT, iar băncile rusești nu mai pot efectua tranzacționa în dolari.
Cum a procedat Kremlinul pentru a fenta sancțiunile: Dacă până la finele anului 2021, doar 3% din importuri erau facturate în yuani, în 2002 procentul a crescut la peste 20% , potrivit unui document publicat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), scrie FT.
Pe de o parte această creștere se datorează creșterii volumului de importuri din China, iar pe de altă parte utilizării yuanului pentru decontarea importurilor din terțe țări, care a crescut la 5% de la doar 1% înainte de februarie 2022.
„Fragmentarea sistemelor globale de plăți”
„Yuanul este folosit ca vehicul monetar”, scrie Beata Javorcik, economist șef al berd și unul dintre autorii lucrării: „Rusiaa ajuns al treilea centru de compensare ca volum pentru tranzacții offshore în yuani.”
Solicitarea adresată partenerilor comerciali să factureze marfa în yuani este doar o modalitate prin care Moscova eludează sancțiunile, alături de tactici precum importul de produse prin țări intermediare prietene sau exportul de petrol cu nave care navighează fără asigurare valabilă în occident.
Documentul berd evidențiază cât de mult evită Moscova băncile occidentale atunci când încearcă să ocolească sancțiunile, mai ales atunci când vine vorba de mărfuri interzise și echipamente cu dublă utilizare (militară și civilă). În aceste cazuri se constată că este mult mai frecventă facturarea în yuani, se arată în studiul BERD. Analiza trage, de asemenea, un semnal de alarmă pentru toți factorii de decizie din vest care ar putea vedea datele ca un semn că măsurile lor nu funcționează.
„Tensiunile geopolitice în creștere, în general, și recurgerea la impunerea de sancțiuni comerciale în special, pot reduce atractivitatea utilizării dolarului american ca vehicul monetar în comerțul internațional”, scriu analiștii BERD. „Acest lucru, la rândul său, ar putea duce la o fragmentare mai mare a sistemelor globale de plăți.”
***
