La obiect

Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult

05.12.2019

Evenimentul

NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult

04.12.2019

Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Cum deblocăm România licitațiilor: studiu de caz – cazinoul din Constanța. 8 ani, 6 licitații, nicio bidinea de var

de Victor Bratu , 17.11.2019

Cazinoul din Constanța a ratat, cu două săptămâni în urmă, să intre în restaurare. Motivul evident: o contestație a rezultatului anunțat al licitației.

Este a 6-a tentativă eșuată în ultimii 8 ani, în 2012 având loc prima încercare de atribuire a serviciilor de proiectare și a lucrărilor de refacere a acestui monument arhitectural.

Paradoxal, dar ”nodul gordian” nu îl reprezintă exercitarea dreptului la contestație, ci modul în care autoritățile române organizează procedura de licitație.

Vitraliile, ultimul blocaj în demararea lucrărilor

Ultima licitație, de exemplu, a fost atribuită unui consorțiu condus de Aedificia Carpați (44,9 milioane lei plus TVA, durată execuție doi ani și jumătate, garanție de 5 ani). Licitația a fost organizată de către Compania Națională de Investiții.

În ultima zi de depunere a contestațiilor, unul dintre participanții la licitația pierdută a reclamat în instanță lipsa specificațiilor pentru restaurarea vitraliilor. Procesul se judecă la Curtea de Apel Constanța.

Soluția românească (cea greșită) de licitații și ”avantajele” ei: Sistemul Design and Build 

Încă de la prima tentativă de atribuire a lucrărilor, argumentul suprem al autorității contractante a fost urgența intervenției și s-a decis că cea mai rapidă procedură de licitație este cea în sistem Design and Build.

Premisa se dovedește fundamental greșită pentru că acest sistem favorizează depunerea de contestații– o dovedește nu doar situația de la Constanța, ci absolut toate proiectele mari de infrastructură din România.

(Citiți și: ”Nu, nu e penal: Metodele prin care managerii puși politic subminează construcția de autostrăzi din România”)

Un argument însă mai important este adus în discuție de specialiștii Ordinului Arhitecților din România: sistemul Design and Build pune accent pe preț și cantitate, nu pe soluție și calitate, elemente care ar trebui să primeze când vine vorba de restaurarea monumentelor istorice sau a clădiri publice reprezentative.

Astfel încât soluția are un singur ”avantaj”, foarte românesc: favorizează firmele de construcții. 

Argumentele OAR:

  • Deși licitația în general folosește prețul drept criteriul fundamental pentru departajare, sistemul Design and Build aduce cu atât mai mult în prim plan prețul din cauză că sumele în joc sunt mult mai mari
  • În sistemul Design and Build, contractul de restaurare/renovare devine accesibil exclusiv companiilor de construcții care prioritizează profitul, lăsând în plan secund calitatea lucrărilor de restaurare.
  • Marile firme de construcții își capătă ”biletul de acces” la licitații de acest tip în baza unui contract de colaborare pe care îl încheie în prealabil cu un restaurator. De cele mai multe ori, acesta trece, în cele mai fericite cazuri, ocazional prin șantier.
  • Sistemul obligă la segmentarea proiectării (Studiu de Fezabilitate/Documentație de autorizare a lucrărilor/ Proiect Tehnic). Dacă nu se ”inspiră” una de la alta, evident soluțiile vor fi diferite.
  • Scoaterea la licitație a Proiectul Tehnic împreună cu implementarea creează un proces în care arhitectul este subcontractantul constructorului. Efectul este acela că beneficiarul public va pierde controlul asupra implementării proiectului în momentul în care arhitectul este angajat al constructorului.

Cum se procedează în UE: Concursul de soluții

Ordinul Arhitecților din România a susținut permanent organizarea unui concurs de soluții pentru restaurarea și reutilizarea Cazinoului din Constanța, ca o alternativă permisă de Legea Achizițiilor Publice.

(Citiți și: ”Cum scoți un oraș din depresie – Cluj-Napoca, un caz școală. Lectură obligatorie pentru orice primar din țara primarilor”)

Ca procedură de atribuire a contractelor publice de proiectare, concursul de soluții este preponderent ales la nivel european, fiind un exemplu de bună practică nu doar pentru monumente arhitectonice, ci pentru realizarea marilor investiții.

Concursul de soluții asigură transparența în procesul de selecție a celui mai bun proiect, selecție axată pe calitate, făcută de un juriu internațional profesionist, pe baza unei teme bine fundamentate. Atribuirea contractului de proiectare se va face pentru toate fazele, separat de constructor, și va aduce alături de beneficiarul public o echipă interdisciplinară de proiectanți, sub coordonarea unui arhitect care își va asuma responsabilitatea urmăririi implementării proiectului și în faza de execuție.

Ulterior, pentru alegerea constructorului, licitația se va putea face în baza unui proiect complet, care detaliază soluția câștigătoare și a unui caiet de sarcini coerent, la standardele de calitate necesare implementării corecte, și nu doar în baza unui preț.

*

Cazinoul de pe faleza din orașul Constanţa a fost ridicat în 1904-1910 la iniţiativa regelui Carol I. Lucrările au costat 1.300.000 de lei.

Începând din anul 1948, Cazinoul a adăpostit Casa de Cultură a Sindicatelor, iar între anii 1960 şi 1989 a aparţinut ONT Litoral. Ultima reparaţie majoră a Cazinoului a fost făcută de regimul comunist, între anii 1986 – 1988.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.11.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Salariul minim brut crește cu 150 de lei de la 1 ianuarie 2020

Vladimir Ionescu

Guvernul adoptă în ședința de vineri creșterea salariului minim brut, de la suma de 2080 de lei, la 2230 de lei, începând cu data de… Mai mult

Stiri

Activele participanților la fondurile de pensii private au crescut cu 24% în 9 luni din 2019

Adrian N Ionescu

Valoarea activelor totale aflate în administrare de sistemul de pensii private a ajuns la 61,53 miliarde de lei (12,95 miliarde de euro), la 30 septembrie… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică OUG 114: Dispar taxa pe activele bancare și cerințele de capital impuse pensiilor private

Vladimir Ionescu

Modificarea OUG 114 / 2018 cât și OUG 19 / 2019 va include şi eliminarea de anul viitor a taxei pe activele bancare, potrivit unei… Mai mult

Stiri

CNSC blochează afacerea tramvaielor turcești pentru București

Vladimir Ionescu

Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a anulat decizia de atribuire prin care compania turcească Durmazlar urma să furnizeze Primăriri Municipiului București 100 de tramvaie, conform… Mai mult

Stiri

Lucrări PNDL la decontare / Guvernul refuză plăți de 150 milioane lei și alocările cerute de Gabriela Firea

Vladimir Ionescu

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) a decis respingerea de la plată a unor facturi 146 de milioane de lei pentru obiective de investiţii… Mai mult

Stiri

Cele 6 obiective ale Strategiei fiscal-bugetare pe 2020 – 2022

Adrian N Ionescu

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat obiectivele strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2020-2022, printre care se numără crearea unor politici fiscale predictibile, stimularea creșterii… Mai mult

Stiri

Doar 700 de deținuți au urmat cursuri de calificare profesională în ultimii 2 ani

Vladimir Ionescu

Din cei peste 20.000 de deținuți aflați în penitenciarele din România, doar 700 au urmat cursuri de calificare profesională, în 2017 și 2018. Finanțarea acestora… Mai mult