fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Cum arată reforma sistemului sanitar din România în ochii OECD-UE: Constantă, dar frecvent ineficientă, parțial din cauza instabilității politice ridicate

de Vladimir Ionescu , 24.11.2017

Sistemul sanitar din România este caracterizat prin finanțare scăzută și utilizare ineficientă a resurselor publice, sunt principalele concluzii privind România conținute în Raportul Starea sănătății în UE 2017.

Studiul este realizat o dată la doi ani, de către OCDE și Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate.

“Starea de sănătate a românilor s-a îmbunătățit, dar speranța de viață la naștere rămâne printre cele mai scăzute din UE.

Deși oamenii trăiesc mai mult, gradul de acoperire nu este universal, iar inegalitățile socioeconomice în materie de sănătate persistă.

Reforma sistemului sanitar a fost constantă, dar ineficientă în mod frecvent, parțial din cauza unui grad ridicat de instabilitate politică”, menționează Raportul.

O problemă importantă amintită în profilul României o reprezintă accesul la asistență medicală, “deosebit de redus în zonele rurale și este exacerbat de diferențele în ceea ce privește acoperirea demografică”, ceea ce face ca nevoile nesatisfăcute de asistență medicală să fie substanțial peste media UE.

Studiul conține profilul sistemului de sănătate al fiecărui stat membru, iar în privința României analiza relevă și un paradox:

“În timp ce o mare parte din populația României se autoevaluează ca bucurându-se de o stare bună de sănătate, speranța de viață la naștere rămâne cu aproape șase ani sub media UE și este una dintre cele mai scăzute din UE”.

Mai mult, constată autorii, există numeroase tendințe negative care infirmă percepția românilor – “creșterea ratelor de mortalitate pentru cele mai frecvente cauze de deces (boli cardiovasculare și cancer pulmonar, de sân și colorectal), creșterea numărului de cazuri noi de HIV/SIDA și scăderea ratelor de imunizare.”

(Citiți și: Psihologia pacientului român, de Ziua Internațională a Sănătății: cei mai optimiști, contraziși de cele mai sumbre date)

Suma alocată sănătății pe cap de locuitor, o treime din media UE

  • La 814 euro pe cap de locuitor (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), România cheltuiește sub o treime din media UE, cel mai scăzut nivel dintre toate statele membre.
  • De asemenea, ponderea PIB-ului dedicat sănătății (4,9 %) este cea mai scăzută și semnificativ sub media UE de 9,9 %.

“Cheltuielile din buzunar” – coplăți, servicii neacoperite de asigurare și șpăgi – o cincime din cheltuielile cu sănătatea

Cheltuielile medicale „din buzunar” din România reprezintă 21,3 % din cheltuielile totale pentru sănătate, în creștere de la 18,5 % în 2005. Cea mai mare pondere a cheltuielilor medicale „din buzunar” este dedicată produselor farmaceutice (70,8 % vs. 44,2 % în UE).

Plățile „din buzunar” includ:

  • coplăți
  • plăți directe pentru serviciile care nu sunt acoperite prin asigurările sociale de sănătate (sau care nu pot fi onorate din cauza lipsurilor sistemului – de exemplu, analizele care se fac pe bani, deși o persoană are asigurare)
  • plăți neoficiale (mita dată cadrelor medicale)

Cheltuielile „din buzunar” reprezintă o cincime din cheltuielile totale cu asistența medicală și includ plățile directe și plățile neoficiale.

Cele din urmă sunt considerate a fi larg răspândite și substanțiale, spune Raportul, dar totuși greu de estimat, împiedicând efectuarea unor calcule de încredere pentru evaluarea ponderii reale a cheltuielilor private din domeniul sănătății.

Accesibilitatea din punctul de vedere al costurilor este principalul motiv pentru nevoile nesatisfăcute de asistență medicală raportate.

Mortalitatea evitabilă ridicată arată ineficiența sistemului 

Mortalitatea evitabilă prin asistență medicală indică eficiența unui sistem sanitar, precizează Raportul.

În România, mortalitatea care ar fi putut fi evitată prin intervenții corespunzătoare de asistență medicală este cea mai ridicată din UE pentru femei și a treia cea mai ridicată pentru bărbați, după Letonia și Lituania.

Aproximativ 53.867 de decese au fost considerate ca fiind evitabile în 2014.

Cauzele cele mai frecvente ale deceselor evitabile:

  • bolile cardiace ischemice au reprezentat 31,4 %
  • boli cerebrovasculare (23 % din total)
  • bolile hipertensive (12,9 % din total).

Bolile infecțioase, riscuri de sănătate publică majore

Mai multe boli infecțioase reprezintă încă amenințări majore pentru sănătatea populației din România, mai menționează studiul:

  • deși rata noilor cazuri de HIV raportate rămâne sub media UE (o rată de notificare de 3,8 per 100 000 de locuitori, comparativ cu 5,8 în UE), aceasta a crescut de aproape trei ori din anul 2000
  • rata noilor cazuri de tuberculoză raportate a scăzut substanțial din anul 2003, dar este încă de departe cea mai ridicată din toate țările UE, înregistrându-se 76,5 cazuri noi per 100 000 de locuitori în anul 2015
  • este îngrijorător faptul că România notifică mai mult de o treime din toate cazurile de tuberculoză multirezistentă la medicamente
  • hepatita virală nediagnosticată reprezintă, de asemenea, o problemă semnificativă, testarea și supravegherea sub-optimale făcând dificilă cuantificarea dimensiunii problemei.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Finanțelor continuă să ia bani masiv din piață, înaintea anunțării ratingului de țară de către S&P

Alexandra Pele

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 2,2 miliarde de lei de pe piața internă, apetitul bancherilor pentru titlurile de stat fiind ridicat. Suma este… Mai mult

Stiri

VIDEO Prof. Dr. Alexandru RAFILA: Ar trebui să ne preocupe accesul echitabil la vaccinul anti-COVID

Redacţia

Au început discuțiile privind accesul echitabil la vaccin și aceasta asta ar trebui să fie preocuparea celor din țară, a spus Alexandru Rafila, membru în… Mai mult

Europa

BCE: Zona euro va înregistra o contracție de 8,7% din PIB în 2020

Vladimir Ionescu

Zona euro ar putea înregistra o contracție de 8,7% din PIB în 2020, ca urmare a blocajelor generate de criza epidemiologică. În 2021, creşterea economică… Mai mult

Stiri

Eugen Rădulescu, BNR: Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului

Vladimir Ionescu

Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului valutar, ce nu ar mai putea fi stăvilit, susţine Eugen… Mai mult

Europa

Economia germană va reveni la puterea de dinaintea crizei abia în a doua parte a anului 2022

Adrian N Ionescu

Obiectivul Ministerului german al Economiei  este ca economia Germaniei, cea mai mare din Europa, să revină la nivelurile de dinaintea crizei în a doua jumătate… Mai mult

Stiri

Organizațiile Pacienților cu Afecțiuni Cronice: Atenție la bolnavi, în continuare sunt internate doar urgențele

Vladimir Ionescu

În continuare, spitalele internează doar cazurile încadrate ca urgențe, majoritatea bolnavilor fiind amânați  până după 15 iunie, reclamă Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).… Mai mult

Stiri

VIDEO – Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: Top 5 probleme ale sistemului de sănătate din România

Redacţia

Managementul sistemului, legislația, inexistența unei politici investiționale coerente, politica medicamentului și politizarea sistemului au fost problemele menționate de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, la video conferința… Mai mult