marți

23 iulie, 2024

24 noiembrie, 2017

Sistemul sanitar din România este caracterizat prin finanțare scăzută și utilizare ineficientă a resurselor publice, sunt principalele concluzii privind România conținute în Raportul Starea sănătății în UE 2017.

Studiul este realizat o dată la doi ani, de către OCDE și Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate.

„Starea de sănătate a românilor s-a îmbunătățit, dar speranța de viață la naștere rămâne printre cele mai scăzute din UE.


Deși oamenii trăiesc mai mult, gradul de acoperire nu este universal, iar inegalitățile socioeconomice în materie de sănătate persistă.

Reforma sistemului sanitar a fost constantă, dar ineficientă în mod frecvent, parțial din cauza unui grad ridicat de instabilitate politică”, menționează Raportul.

O problemă importantă amintită în profilul României o reprezintă accesul la asistență medicală, „deosebit de redus în zonele rurale și este exacerbat de diferențele în ceea ce privește acoperirea demografică”, ceea ce face ca nevoile nesatisfăcute de asistență medicală să fie substanțial peste media UE.

Studiul conține profilul sistemului de sănătate al fiecărui stat membru, iar în privința României analiza relevă și un paradox:


„În timp ce o mare parte din populația României se autoevaluează ca bucurându-se de o stare bună de sănătate, speranța de viață la naștere rămâne cu aproape șase ani sub media UE și este una dintre cele mai scăzute din UE”.

Mai mult, constată autorii, există numeroase tendințe negative care infirmă percepția românilor – „creșterea ratelor de mortalitate pentru cele mai frecvente cauze de deces (boli cardiovasculare și cancer pulmonar, de sân și colorectal), creșterea numărului de cazuri noi de HIV/SIDA și scăderea ratelor de imunizare.”

(Citiți și: Psihologia pacientului român, de Ziua Internațională a Sănătății: cei mai optimiști, contraziși de cele mai sumbre date)

Suma alocată sănătății pe cap de locuitor, o treime din media UE

  • La 814 euro pe cap de locuitor (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), România cheltuiește sub o treime din media UE, cel mai scăzut nivel dintre toate statele membre.
  • De asemenea, ponderea PIB-ului dedicat sănătății (4,9 %) este cea mai scăzută și semnificativ sub media UE de 9,9 %.

„Cheltuielile din buzunar” – coplăți, servicii neacoperite de asigurare și șpăgi – o cincime din cheltuielile cu sănătatea

Cheltuielile medicale „din buzunar” din România reprezintă 21,3 % din cheltuielile totale pentru sănătate, în creștere de la 18,5 % în 2005. Cea mai mare pondere a cheltuielilor medicale „din buzunar” este dedicată produselor farmaceutice (70,8 % vs. 44,2 % în UE).

Plățile „din buzunar” includ:

  • coplăți
  • plăți directe pentru serviciile care nu sunt acoperite prin asigurările sociale de sănătate (sau care nu pot fi onorate din cauza lipsurilor sistemului – de exemplu, analizele care se fac pe bani, deși o persoană are asigurare)
  • plăți neoficiale (mita dată cadrelor medicale)

Cheltuielile „din buzunar” reprezintă o cincime din cheltuielile totale cu asistența medicală și includ plățile directe și plățile neoficiale.

Cele din urmă sunt considerate a fi larg răspândite și substanțiale, spune Raportul, dar totuși greu de estimat, împiedicând efectuarea unor calcule de încredere pentru evaluarea ponderii reale a cheltuielilor private din domeniul sănătății.

Accesibilitatea din punctul de vedere al costurilor este principalul motiv pentru nevoile nesatisfăcute de asistență medicală raportate.

Mortalitatea evitabilă ridicată arată ineficiența sistemului 

Mortalitatea evitabilă prin asistență medicală indică eficiența unui sistem sanitar, precizează Raportul.

În România, mortalitatea care ar fi putut fi evitată prin intervenții corespunzătoare de asistență medicală este cea mai ridicată din UE pentru femei și a treia cea mai ridicată pentru bărbați, după Letonia și Lituania.

Aproximativ 53.867 de decese au fost considerate ca fiind evitabile în 2014.

Cauzele cele mai frecvente ale deceselor evitabile:

  • bolile cardiace ischemice au reprezentat 31,4 %
  • boli cerebrovasculare (23 % din total)
  • bolile hipertensive (12,9 % din total).

Bolile infecțioase, riscuri de sănătate publică majore

Mai multe boli infecțioase reprezintă încă amenințări majore pentru sănătatea populației din România, mai menționează studiul:

  • deși rata noilor cazuri de HIV raportate rămâne sub media UE (o rată de notificare de 3,8 per 100 000 de locuitori, comparativ cu 5,8 în UE), aceasta a crescut de aproape trei ori din anul 2000
  • rata noilor cazuri de tuberculoză raportate a scăzut substanțial din anul 2003, dar este încă de departe cea mai ridicată din toate țările UE, înregistrându-se 76,5 cazuri noi per 100 000 de locuitori în anul 2015
  • este îngrijorător faptul că România notifică mai mult de o treime din toate cazurile de tuberculoză multirezistentă la medicamente
  • hepatita virală nediagnosticată reprezintă, de asemenea, o problemă semnificativă, testarea și supravegherea sub-optimale făcând dificilă cuantificarea dimensiunii problemei.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: