fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Aprilie 2020 – Inflația anuală a coborât la 2,68%. Ieftinirea combustibililor a înjumătățit avansul general al prețurilor

Creşterea preţurilor de consum în luna aprilie 2020 a fost de +0,26%, potrivit datelor publicate de INS, cu mult sub valoarea consemnată în urmă cu… Mai mult

13.05.2020

Chestiunea

”Cum (re)învățăm România să se hrănească”

Dacă tot trăim pe datorie și din împrumuturi grele și scumpe, măcar să ne cumpărăm produsele made în Romania. Abia asta ar însemna o creștere… Mai mult

12.05.2020

La obiect

Martie 2020: Salarii majorate, inflația stabilă, dar avansul puterii de cumpărare a coborât la cel mai mic nivel din ultimii doi ani

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna martie 2020 a fost de 5.386 lei, cu 143 de lei sau 2,7% mai… Mai mult

12.05.2020

Analiză

Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro

România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru… Mai mult

11.05.2020

Psihologia pacientului român de Ziua Internațională a Sănătății: cei mai optimiști, contraziși de cele mai sumbre date

de Mariana Bechir 7.4.2016

sanatateAproape 80% din români cred că au o stare de sănătate bună sau foarte bună, potrivit unui sondaj de percepție realizat de Eurostat și dat publicității cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății (7 aprilie).

Dacă realitatea ar corespunde modului în care românii își evaluează sănătatea, am fi printre cei mai sănătoși europeni. Indicatorii din domeniu indică însă o situație mult diferită.

Trei sferturi dintre europenii cu vârste între 25 și 64 de ani se consideră sănătoși sau foarte sănătoși, potrivit sondajului realizat în toate cele 28 de state membre.

Românii, cu un procent de 79,9% din respondenți convinși că au o sănătate bun sau foarte bună, depășesc media UE și se situează imediat după eșalonul fruntaș format din țările unde procentul depășește 80% – Grecia (84,6%), Irlanda (84.2%), Suedia (82.9%), Cipru (82.7%), Malta (82.6%) și Olanda (80.1%).

De asemenea, românii înregistrează scoruri bune și la cealaltă extremă, a ponderii celor care se consideră bolnavi sau foarte bolnavi: un procent de 5,3%, față de media europeană de 6,8%.

Cele mai mari procente de respondenți care consideră că au stare de sănătate precară sau foarte precară au fost obținute în Croația (13.4%), Ungaria (11.4%) și Portugalia (11.3%).

stare sanatate perceptie eurostat

Sursa: Eurostat

Cele șase state care conduc în clasament se situează, de altfel, și în topul țărilor UE cu cei mai longevivi locuitori.

Nu este și cazul României, care are una dintre cele mai mari rate a mortalității standardizate (independentă de structura pe vârste și pe sexe a unei populații; se calculează la 100.000 de locuitori), așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos, stânga.

Rata cuprinde toate decesele survenite în rândul populației prin „boala sau leziunea care a declanșat succesiunea de evenimente morbide care au cauzat direct moartea sau circumstanțele unui accident sau ale unui act de violență care au provocat o leziune mortală”.

Doar Bulgaria – cu 1.602 de decese la 100.000 de locuitori, și Letonia – cu 1.548 de decese, au o rată ce o depășește pe cea a României.

Morțile evitabile le scurtează viața românilor cu o medie de 6,7 ani

De asemenea, românii se situează printre statele care pierd din durata medie de viață un număr mare de ani din cauza morților evitabile (cele ce pot fi amânate dacă ar exista un sistem de sănătate de calitatatea celor din Occident, dacă oamenii ar avea bani să se trateze, ar avea alt stil de viață etc. – printre aceste decese se numără cele provocate de Hepatita C, tuberculoză, ) – durata medie de viață a românilor este cu 6,77 ani mai redusă din cauza deceselor ce pot fi prevenite.

Mai rău decât noi stau letonii și lituanienii, cu o durată medie de viață ce ar putea fi cu opt ani mai lungă dacă ar trăi la standardele din statele dezvoltate.

Bulgarii, cei mai apropiați de nivelul nostru la aproape toți indicatorii, pierd din viață aproximativ cu două luni mai puțin decât românii (tabelul din dreapta, mai jos).

rata decese si ani pierduti

Sursa: Eurostat

Rata mare de morți evitabile din România era menționată ca o problemă și în ultimul raport al Comisiei Europene privind provocările economice și sociale cărora trebuie să le facă față statele membre: “România are una dintre cele mai mari rate de decese potențial evitabile prin asistență medicală și prin prevenție, care nu ar trebui să aibă loc în condițiile acordării unei asistențe medicale prompte și eficace”.

România are și unele dintre cele mai mari procente de populație care spun că nu se duc la medic fiindcă nu au bani (tabelul din stânga) sau pentru că distanța este prea mare (tabelul din dreapta):

eurostat sanatate motive

Sursa: Eurostat

“În comparație cu media UE de 3,7 %, 10,4 % din români relatează că au avut nevoi medicale nesatisfăcute din cauza costurilor, a distanței sau a timpului de așteptare. Plățile informale practicate pe scară largă sporesc costurile și reprezintă unul dintre principalele motive pentru accesul limitat la asistență medicală, în special în cazul pacienților cu venituri mici”, spune raportul Comisiei Europene, care concluzionează: “Starea de sănătate a populației din România este deficitară”. 

Acest lucru este evident și dacă studiem alți indicatori, care arată că românii trăiesc mai puțin, iar din această viață mai scurtă petrecut un interval mai lung de ani cu probleme de desfaşurare a activităților zilnice și cu boli cronice:

  • Speranța de viață la naștere este cu mult sub media UE, atât în ceea ce privește bărbații (71,6 ani față de 77,8), cât și în ceea ce privește femeile (78,7 ani față de 83,3).
  • Ratele mortalității legate de sistemul circulator și mortalitatea infantilă sunt deosebit de ridicate, cele mai mari din Europa.
  • Românii petrec o perioadă de viață îndelungată în condiții de morbiditate și dizabilitate (13,0 ani pentru bărbați și 20,8 ani pentru femei).

Transplanturile pulmonare, din nou posibile. La Viena

Transplantul pulmonar va fi reluat după o întrerupere de 3 luni, timp în care 7 bolnavi internați la clinica AKH Viena din Austria au așteptat ca România să semneze un nou acord cu Eurotransplant, organizația neguvernamentală olandeză care administrează banca de organe din UE.

Eurotransplant nu a mai permis accesul românilor la plămâni din UE deoarece România nu a donat în Europa niciun plămân, deși românii au beneficiat de 18 astfel de organe.

Joi, Ministerul Sănătății a anunțat semnarea scrisorii de intenție între Agenția Națională de Transplant și Eurotransplant, astfel încât românii pot apela în continuare la Clinica Universitară AKH din Viena, acolo unde sunt efectuate operațiile de transplant pentru pacienții români, cu organe prelevate și puse la dispoziție prin rețeaua Eurotransplant.

Pentru toți cei 7 pacienți români aflați în evaluare în clinică, vor fi reactivate procedurile necesare, primii 2 dintre aceștia urmând să fie supuși transplantării, imediat ce vor fi identificați donatorii compatibili, a mai comunicat ministerul.

Urmează semnarea unui nou acord cu Eurotransplant (cel vechi expirase în 2013), evaluarea și recoltarea plămânilor de la eventualii donatori români și, ulterior, inființarea a minimum 3 centre regionale de urmărire post-transplant, în țara noastră.

Părțile au convenit, totodată, că pe fondul creșterii cererilor pentru acest tip de procedură terapeutică, respectiv de faptul că AKH, prin agenția Eurotransplant, nu poate asigura mai mult de 10 transplanturi anual, este imperios necesară deschiderea unui Centru Național de Transplant în România, mai spune Minsiterul Sănătății.

Protestele medicilor continuă

santate proteste ministerul sanatatii

Aproximativ 100 de medici au protestat joi în fața Ministerului Sănătății, conform programului anunțat pentru Primăvara medicală, care va continua cu:

  • 11 – 17 aprilie: Grevă de Avertisment, cu încetarea activităţii timp de 2 ore
  • 18 aprilie: Grevă Generală, cu susţinerea unei treimi din activitate şi asigurarea Urgenţelor

Revendicările medicilor din sistemul public:

  • aplicarea grilei din Legea 284 din 2010 privind salarizarea unitară – conform acesteia, o îngrijitoare din spital ar trebui să câștige 1.365 lei (la un salariu minim pe economie de 1.050), iar un medic primar – 6.058 lei
  • respectarea normei legale de muncă. Din cauza deficitului de personal, medicii și asistenții lucrează mult peste ceea ce permite legea – medicii au 20 de ore de gardă pe lună în programul normal de lucru, dar sunt obligați să facă și 90 de ore în plus. Nivelul de referința al salarizării să fie 1.250 de lei, salariul minim începând cu 1 mai
  • plata corectă a orelor suplimentare – acestea sunt plătite cu doar 25% (nu cu minimum 75% din costul pe oră, cum spune Codul Muncii), dar nu la valoarea actuală, ci raportat la salariile din 2009.
  • asigurarea în regim gratuit şi prioritar a serviciilor medicale acordate personalului angajat în sistemul de sănătate

Principalele nemulțumiri ale medicilor de familie:

  • viitorul Contract nu conține precizări care să evite riscul ca furnizorii de servicii medicale să plătească pentru erori de care nu sunt responsabili, așa cum se întâmplă acum. Este vorba, în primul rând de erorile apărute din cauza funcționării cu deficiențe a sistemului informatic al CNAS.
  • Reducerea bugetului alocat pentru medicina primară – 5,8% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), comparativ cu 6,5% în 2015
  • Refuzul autorităților de a crește tarifele serviciilor, în condițiile în care medicii de familie nu au beneficiat de creșterile de 25% a salariilor acordate în sistemul de stat
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.4.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Romgaz: Problemele legii offshore şi pandemia au amânat discuţiile despre preluarea unei participaţii din Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Discuţiile referitoare la preluarea de către Romgaz a unei cote de participare din proiectul Neptun Deep “nu sunt încheiate, vor continua, dar sunt puse în… Mai mult

Stiri

Măsurile adoptate în ședința de Guvern: Fonduri pentru Ministerul Sănătății / Pregătirea proiectelor pentru viitorul exercițiu financiar al UE

Alexandra Pele

Guvernul a adoptat miercuri mai multe acte normative, cele mai importante vizând asigurarea resurselor financiare în contextul pandemiei, precum și pregătirea viitorului exercițiu financiar al… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanţelor: Efect bugetar al măsurilor fiscale de urgenţă de 1,5% din PIB. Harta creditorilor României

Adrian N Ionescu

Efectul măsurilor fiscale luate în perioada stărilor de urgenţă şi de alertă asupra bugetului public pentru buget este de aproape 1,5% din PIB, potrivit declaraţiilor… Mai mult

Stiri

IMM Invest: Fondul de garantare a aprobat peste 1.400 de credite, în valoare de un miliard de lei

Alexandra Pele

În această dimineață erau aprobate 1.441 de credite garantate de stat prin programul IMM Invest în valoare de peste un miliard de lei, a anunțat… Mai mult

Stiri

Generalul Ionel Sorin Bălan, numit la conducerea STS

Vladimir Ionescu

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat miercuri numirea generalului-maior Ionel-Sorin Bălan (foto) în funcţia de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în… Mai mult

Stiri

410.000 locuri de muncă dispărute din economie în criza Covid: O situație pe sectoare

Mariana Bechir

Numărul contractelor încetate din cauza epidemiei a depășit la sfârșitul săptămânii trecute plafonul de 400.000. Premierul Ludovic Orban declara săptămâna trecută că acestora li se… Mai mult

Stiri

CCR: Legea privind învățământul online e neconstituțională

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea președintelui Klaus Iohannis referitoarela neconstituţionalitatea legii ce prevedea că învăţământul preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar se poate desfăşura şi… Mai mult