Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Cronicile

Cum ar putea să arate reforma CAS în România. O ofertă mai ieftină decât cele ale USL și ARD

de Gabriel Biris 11.11.2012

Ambele mari platforme electorale (ARD și USL) vin cu promisiuni de reducere a impozitului pe venit. ARD propune reducerea atât a impozitului pe venit, cât și a celui pe profit la 12%, pe când USL propune introducerea unor cote progresive (8%, 12%, 16%), astfel încât reducerea de impozit este ceva mai consistentă pentru cei cu venituri mici și mai mică pentru cei cu venituri mari.

Este oare aceasta principala prioritate pentru România? Consider că în acest moment avem deja un impozit pe venit la un nivel extrem de competitiv și că nu aceasta este problema ce trebuie adresată în primă fază. Avem însă un sistem al contribuțiilor sociale care întrunește toate criteriile pentru a fi un dezastru:

  • cote uriașe (45% pentru veniturile din activitati dependente);

  • foarte complicat: 3 contribuții ale angajatului, 6 ale angajatorului pentru veniturile din contracte de muncă, iar fiecare tip de alt venit are proriul tip de tratament, de multe depinzând și de existența sau nu a unui contract de muncă;

  • destul de multe excepții și, deci, și moduri de ocolire a plății contribuțiilor.

Rezultatul nu trebuie să mai mire pe nimeni:

  • munca la negru omniprezentă
    Avem doar 4,7 milioane de persoane care câștiga din salarii, din care 600.000 câștigă sub minim pe economie. Sub 1.000 de lei pe lună avem 1,8 milioane de salariați, adică 38%;
  • grad redus de conformare la declararea salariilor mari (doar 70.000 de salarii peste 9.000 lei);

  • numar imens de persoane fizice autorizate, profesii libere, drepturi de proprietate intelectuală (aprox. 600.000), dar cu un număr mult mai mic de contracte individuale de asigurări sociale (77.000 din care 71.000 sunt la minimul permis de lege – 740 lei, adica 92%);
  • costuri uriase de administrare și riscuri semnificative generate pentru cei care încearcă să mascheze activități dependente sub forme de independență.

Pierderile sunt uriase, pentru toate părtile implicate (angajat, angajator, buget).

Plecând de la constatările de mai sus, am gândit și prezentat împreună cu colegii mei (Dan Cristian Popescu si Florin Bolchiș) o propunere care să abordeze cauza problemelor și nu să trateze efectele.

Concret, propunerea constă în înlocuirea actualului sistem de contribuții sociale cu o cotă unică de asigurări sociale, care să le înlocuiască pe toate cele existente în prezent.
Cota propusă este de 30% pentru locul de muncă de bază (10% angajat, 20% angajator), sau de 25% pentru celelalte venituri.

Baza de calcul va fi egală cu minimul dintre salariul brut minus deducerea personală și plafonul de 4 salarii medii,

Sau,

min (SB – DP, P),

Unde:

– SB – salariul brut

– DP – deducere personală (între 250 și 650 lei, în funcție de nr de persoane în întreținere)

– P = 4SM , P – plafonul, SM – salariul mediu

Logica de funcționare ar urma să fie simplă, usor de înțeles și de aplicat atât de autorități cât si de contribuabil:

  • pentru veniturile la funcția de bază, angajatorul reține și plătește contribuțiile, în limita plafonului;

  • pentru alte venituri decât cele de la funcția de bază, contribuabilul declară venitul estimat și face plăți anticipate, trimestrial (la fel ca la impozitul pe venit);

  • dacă contribuabilul obține venituri la funcția de bază mai mari decât plafonul, dacă obtine venituri doar din funcția de bază sau dacă declară venit mai mare decât plafonul, sumele plătite sunt finale, nu se va face regularizare;

  • în celelalte cazuri va fi făcută regularizare anuala, în limita plafonului, odată cu declarația anuală de impozit pe venit.

Cine ar câștiga și cine ar pierde dacă această propunere ar fi implementată?

Ar câștiga:

  • toti angajatii, în special cei cu venituri mici (foarte mulți) și cei cu venituri mari (puțini);
  • toți angajatorii;

  • bugetul de stat, pentru că se vor reduce costurile de administrare;

  • freelancerii cu venituri foarte mari, prin plafonarea bazei de calcul, dar și prin faptul că nu îsi mai asuma riscul retratatrii fiscale;
  • pe termen lung, bugetul asigurărilor de pensii, prin reducerea datoriei către asigurați (datorată reducereii numărului de puncte de pensie, reducere care trebuie să continue prin scăderea plafonului).

Ar pierde:

  • cei care acum au privilegiul de nu plăti, sau a plăti foarte puține contribuții. In final, vor câștiga si ei prin îmbunățirea climatului economic, dar și prin eliminarea riscului retratării fiscale;

  • bugetul consolidat, pentru început.

Calculele făcute de noi arată că deficitul net pe care această măsură l-ar introduce, fără a lua în calcul efectele de antrenare sau reducerea muncii la negru ar fi de aprox. 5,47 miliarde de lei.

Spre comparație, folosind aceeași metodă de calcul (static, folosind “fotografia” lunii iunie 2012, fără a lua în calcul influențe generate de creștere de PIB sau îmbunatațire a colectării) oferta USL (cote progresive de 8, 12, 16%, impozit pe profit de 16%) generează o pierdere la buget de 3,61 miliarde de lei, iar oferta ARD (cota de impozit pe venit, dar și pe profit redusă la 12%) ar genera o pierdere de 7,34 miliarde de lei.

Toate sumele sunt însă semnificativ mai mici dacă facem modelarea rezultatelor luând în calcul și cresterea PIB indusă de măsuri.
In plus, propunerea noastră tintește o evaziune care este de peste 5 ori mai mare,
deci este posibil ca rezultatul implementării ei sa fie unul cu adevarat bombă: venituri mai mari la bugetul consolidat încă din primul an! Mai ales dacă măsura mai este ajutată și de vreo câteva măsuri de combatere a evaziunii fiscale precum cele explicate în cele două articole anterioare

Nu atât reducere, cât o altă abordare

Marea diferența între propunerea “bombă” de mai sus și propunerile celor două blocuri politice constă însă în abordarea diferită:

noi considerăm că trebuie să reformăm un sistem putred (cel al contribuțiilor sociale), care nu are cum să aducă rezultate bune, pe când ofertele electorale de acum oferă doar reduceri de impozite, dar lasă puteziciunile pe loc.

In plus, noi considerăm că reducerea de impozit pe venit Nu mai poate contribui în mod semnificativ la creșterea conformării voluntare. Aceasta măsură și-a epuizat potențialul în 2009. Pentru a reda potențialul trebuie să umblăm acolo unde sunt problemele: la contribuții sociale.

Avem argumente să convingem că alternativa propusă de noi este una semnificativ mai avantajoasă pentru economie decât restul, timpul a fost însă prea scurt. Este un subiect asupra căruia trebuie să avem o dezbatere extrem de serioasă și să luăm măsurile care servesc cel mai bine interesul național.

***

Gabriel Biriș este avocat specializat în probleme de fiscalitate

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.11.2012

10 comentarii

  1. noname
    12.11.2012, 10:18 am

    O intrebare: de ce plafonul este la 4 salarii medii? este corelat cu ceva sau se vrea reducerea peniisol la max 4 puncte? Pp ca vor avea de castigat in primul rand fondurile mutuale de pensii…

  2. mitika
    12.11.2012, 12:13 pm

    M-ati pierdut pe drum D-le Biris: dvs nu sunteti cu ARD-ul? Aveti o opinie separatade restul echipei?

  3. Biris
    12.11.2012, 3:46 pm

    Noname: plafonul trebuie sa fie cat mai mic, dar nici atat de mic incat sa creeze un deficit nesustenabil. Asa am ajuns la 4 salarii medii. Mai jos se poate doar dupa ce se pune in ordine sistemul. Ideal ar fi 1 salariu mediu, dar probabil ca un plafon atat de jos nu poate fi atins in mai putin de 10 ani, sustinut si de alte politici economice responsabile. Reducerea Plafonului este importanta si pentru a reduce datoria sistemului public de pensii catre asigurati, dar si pentru a stimula dezvoltarea asigurarilor private de pensii sau de sanatate.

  4. Biris
    12.11.2012, 3:51 pm

    Mitika- sunt candidat al ARD pentru Camera Deputatilor, camera decizionala in materie fiscala (in sectorul 1, colegiul 3). Nu trebuie insa sa va confuzati:-). Eu nu am avut timp sa imi conving colegii din ARD ca asta ar trebui sa fie prioritatea, si anume reforma contributiilor. Este important si feed-backul primit. Dvs ce credeti? Reducem cota unica sau reformam contributiile?

    • mitika
      13.11.2012, 10:01 am

      Ideea prezentata e grozava, 101% de acord cu dvs! E o tampenie sa marsezi pe ajustarea impozitarii cand stim cu totii ca problema cea mare o reprezinta contributiile sociale sufocante.
      Dar in masura in care dvs nu ati reusit sa ii convingeti pe cei care va sustin ca aceasta ideee trebuie sa devina o prioritate, ce sanse sunt sa o vedem vreodata pusa in practica in (sper) viitorul dvs mandat de parlamentar? Dupa parerea mea tot atatea cate sunt pentru a merge de la Bucuresti la Nadlac pe autostrada!

  5. Marian
    12.11.2012, 5:34 pm

    buna ziua,
    de acord cu dvs ca adevarata problema nu este cota unica ci contributiile sociale. Insa vreau sa va fac atent ca atunci cand vb de impozitul asupra factorilor de productie, in cazul capitalului tb sa tinem cont si de impozitul pe dividend care este tot de 16%, ceea ce conduce in fapt la aprox 30,8%, care nu cred ca mai este chiar asa mic( ex Bulgaria 10%+5% de care ne tot lovim).
    Legat de contributii sociale, cred ca nu este foarte importanta acum discutia pe rate, ci mai ales pe modul de asezare a impunerii si a modului de colectare.
    In opinia mea, propunerea dvs rezolva anumite deficiente, prin incercarea de a impune o masa cat mai mare a cetatenilor, insa personal consider ca este insuficient si de aceea cred ca ar tb gandit un pic altfel. Deasemenea consider ca retinerea acestora de catre firme este contraproductiv pt reforma, iar o achitare directa, care ar presupune evident costuri mai mari de colectare, ar rezolva aceasta spinoasa problema:false insolvente sau companii de stat care acumuleaza datorii uriase ce sunt sterse.

    Tot aici as vrea sa comentez si despre TVA: daca il facem B2B taxare inversa, atunci nu mai are sens sa mai fie TVA. Principiul de baza care presupune colectarea lui pe stagii de productie/distributie dispare, si de aici riscurile enuntate de dvs. Si oricum Comisia EU nu permite asa ceva, findca stiti ca TVA este un domeniu supus armonizarii la nivel EU, si tb sa respectam directivele.

  6. iooo
    12.11.2012, 9:31 pm

    nu inteleg de ce si autorul doreste pastrarea separata a contributiilor sociale angajat/angajator de ce sa nu plateasca cei 30% total angajatorul ?doar o birocratie in plus sau invers angajatul sa ia salariul brut in mana si sa treaca pe la fisc o data la 3 luni si sa-si plateasca darile in felul asta oamenii ar vedea clar cat contribuie, apropo majoritatea angajatilor habar nu au cat sunt contributiile sociale si cat plateasc statului datorita celor 2 bruturi ale angajatului care apar pe fluturas si ale angajatorului care nu apar, as alege ultima varianta ca fiind mai democratica si oamenii sa poata trage la raspundere in cunostiinta de cauza statul pt serviciile sociale prestate, apoi ar disparea si abuzurile din partea angajatorilor care uita sa vrese contributiile si angajatii se trezesc la pensie ca nu au cotizatie mai ia angajatorul de unde nu-i mai ales in cazul strainilor, sunt uimit ca autorul nu a sesizat aceste probleme.

  7. Un prieten
    12.11.2012, 11:09 pm

    Discutam despre cum sa facem “bine” cu de-a sila, adica sa gasim tehnici care sa aiba ca efect finantarea unor bugete de care sa beneficieze in primul rand clasa politica, iar contribuabilii doar cat sa poata plati, caci atat se permite. “Stanga” sau “dreapta” = cam aceeasi Marie, cu alta palarie!
    Dintr-o alta abordare se poate spune ca incercam sa facem … “bici” care sa si pocneasca, sau ne invartim in jurul cozii!
    In particular, fiind vorba despre ce se poate oferi si pe banii cui precizez ca dupa cum este larg acceptat faptul ca statul este cel mai prost administrator oricat de finantate ar fi bugetele destinate sanatatii si pensiilor randamentul struturilor etatiste va fi cel mult mai putin foarte scazut decat este in prezent (formularea este intentionata). Solutia nu poate fi gasita in afara unor servicii minimale finantate la un nivel scazut de catre contribuabili, astfel diminuand masiv comportamentul evazionist al acestora, pentru orice completare decizia apartinand in mod suveran contribuabililor, foarte probabil din sectorul privat. Cvasimonopolul detinut de catre stat in domeniul asigurarilor medicale si al pensiilor este de nautura a impiedica dezvoltarea entitatilor private, singurele capabile de performanta si implicit la condamnarea la un trai chinuit si la moarte prematura a contribuabililor trecuti in prealabil prin chinurile umilei batraneti. Mai sunt si alte efecte, chiar favorabile, in mod cert nu celor care platesc, ci profitorilor indiferent de forma de proprietate sau apartenenta politica.

  8. Biris
    13.11.2012, 7:34 am

    Marian, aveti dreptate, aplicarea in cascada a impozitului pe profit si a celui pe dividend fac ca sarcina fiscala efectiva sa fie de 29,8%. In cartea mea pe care o puteti descarca de la http://www.biris.ro explic cum vad eu aceasta problema, care este in disonananta totala cu principiul cotei unice. Un client imi spunea odata: “Gabi, unii traiesc din venituri, altii din cheltuieli”. Intelegeti sigur ce vreau sa spun.
    Plata directa implica costuri uriase, nu cred ca este o solutie. Va dati seama ce inseamna sa administrezi inca 5 milioane de contribuabili, pe care sa ii si controlezi sau urmaresti daca nu platesc? Nu cred ca putem acum. Stiti ca avem aproape 2 milioane de salarii sub 1000 de lei?
    In ceea ce priveste TVA, va pun doar o intrebare: de ce se poate in B2B intracomunitar si nu si national? Doar suntem piata comuna… urmariti va rog ultima propunere de modificare a Directivei si o sa vedeti ca pentru Europa, aceasta este singura solutie care functioneaza. Asta daca nu apare vre-o solutie miracol din alta parte.

  9. Marian
    13.11.2012, 10:27 am

    buna dimineata,
    intradevar costurile pot fi mai mari la inceput, insa sunt convins ca reducerea evaziunii prin neplata de la nivel firme( de stat sau private) cat si marirea bazei de impozitare va aduce beneficii muuult mai mari pt buget cat si pentru mediul concurential dintre firme.plus celelalte beneficii legate de constientizarea populatiei etc.
    referitor la TVA intradevar nu este simplu deloc, iar discriminarea dintre national B2B -cross border B2B, eu o consider foarte importanta dar din pacate pentru construirea maretei ‘piete unice’ ea este minimizata in discutii. stiu propunerile de modificare a directivei TVA insa nu cred ca varianta finala aleasa va fi taxarea inversa. urmaresc fenomenul de aproape.
    Si eu consider ca ar reprezenta la acest moment solutia cea ma facil de implementat si cu cele mai putine costuri, insa este o schimbare radicala de paradigma a modului de functionare a TVA, si tinand cont de problemele bugetare ale fiecarui MS UE , ma indoiesc sincer ca cineva va risca cu experimente. De acceea ziceam ca aceasta nu este o solutie pt Romania, findca nu o putem aplica unilateral, insa da, o putem sustine in negocieri la nivel UE , daca participam, insa ma indoiesc ca suntem capabili.

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul britanic abrogă legea din 1972 de aderare a UK la UE. Abrogarea intră în vigoare la 31 octombrie

Iulian Soare

Secretarul britanic pentru Brexit, Steve Barclay (foto), a semnat duminică ordinul de aplicare a legii care o abrogă pe cea din 1972, care stabilea aderarea… Mai mult

Stiri

Scope Ratings: România are nevoie de politici fiscale mai bune, ca ratingul să promoveze la o perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Perspectiva pentru ratingul suveran al României ar putea fi îmbunătăţită de la „negativă” la „stabilă”, doar dacă guvernul va aplica politici eficiente care să ducă… Mai mult

Europa

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Razvan Diaconu

  Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa… Mai mult

Stiri

Pilonul 2: Câștiguri de până la 4,5% pe an pentru participanții la fondurile de pensii private obligatorii

Adrian N Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon 2) au înregistrat pentru participanții lor rate de rentabilitate anualizate de 3,9% până la 4,5%, în iulie, potrivit datelor… Mai mult

Europa

Prognoza guvernului de la Londra: Penuria de alimente, combustibil și de medicamente care va însoți Brexitul fără acord cu UE

Iulian Soare

Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente şi medicamente dacă părăseşte Uniunea Europeană fără un acord de tranziţie, riscând blocarea porturilor şi… Mai mult

Stiri

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Adrian N Ionescu

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul… Mai mult

Stiri

Proiect: Direcțiile de la ANAF care trec la Ministerul Finanțelor

Adrian N Ionescu

Soluţionarea contestaţiilor împotriva tuturor actelor administrative fiscale emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), va fi preluată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), potrivit notei… Mai mult