La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Cum ar putea arăta următorii 2 ani după creșterea record din 2016. Prognozele analiștilor din două bănci pentru 2017 si 2018

de Adrian N Ionescu 24.10.2016

grafic-economie - pibMăsurile administrative și politicile fiscale pentru stimularea consumului își vor fi epuizat capacitatea de a susține ritmul de creștere economică, deja începând cu anul 2017.

După o creștere cu 7,2% în 2016, consumul privat își va diminua avansul anual până la 4% anul viitor și până la 3,9 % în 2018, potrivit estimărilor Băncii Transilvania.

La rândul lor, analiștii de la Erste Group Research văd și ei o reducere accentuată a  ritmului de creștere anuală a consumului privat de la 8% în 2016, la 5% în anul viitor și la 3,9% în 2018.

(Citiți și: ”O problemă care se coace în 2016: Riscurile anului 2017 și finanțatorii lor”)

Ca urmare, creșterea economică a României se va diminua de la 5% în 2016  în termeni de produs intern brut (PIB), potrivit estimării Băncii Transilvania (4,5% potrivit Erste Group Research), până la 3,8% (3,3%), în 2018.

Banca Transilvania duce estimările până în 2018, când prevede o creștere de 3%. Un nivel de 3% ar fi, poate, satisfăcător pentru o economie dezvoltată, dar este sigur insuficient pentru o economie în dezvoltare (emergentă), care trebuie să-și fructifice potențialul – potrivit economiștilor după ale căror estimări se ghidează, de obicei, marile afaceri.

De pildă, este domeniul notorietății butada favorită a macroeconomiștilor potrivit căreia o creștere a PIB cu mai puțin de 7% a economiei chineze (campioana economiilor emergente) este vecină cu recesiunea.

Cifrele avansate de analiștii celor două bănci :

Iată tabloul macroeconomic predictibil din punctele de vedere comparate ale Băncii Transilvania  (BT) și diviziei de cercetare a Erste Group.

1În spatele nuanțelor

Abordarea mai conservatoare a analiștilor de la  Erste Group Research este evidentă, în tabelul de mai sus, față de cea a analiștilor de la Banca Transilvania (BT). Cei dintâi prevăd ritmuri de creștere a PIB mai mici și, de pildă, chiar și ritmul de doar + 4,5%, estimat pe acest an, este rezultatul unei ajunstări de la unul și mai conservator, de 4,1%.

(Citiți și: ”Creșterea PIB pe S1: cu cât mai mare cantitatea, cu atât mai slabă calitatea. Consumul a explodat, exporturile au scăzut”)

Estimările pentru anul următor sunt semnificativ mai mici la ambele bănci, dar la Erste scade mult mai mult (de la 4,5% la 3,2%) decât la BT (de la 5% la 4,3%). Proiecțiile  cantitative sunt diferite, dar argumentul este același pentru toată lumea, iar analiștii Erste îl exprimă astfel:

Vedem o mai mare probabilitate ca viteza de creștere să se reducă mai rapid anul următor, când politica fiscală va susține mai puțin creșterea, în vreme ce riscurile externe (Brexit, tulburările din Turcia) o vor împovăra și mai mult

Provocările următorilor 2 ani

Guvernarea României din următorii ani are în față mai multe provocări la care trebuie să răspundă pentru a pune la treabă eficient anumiți stimuli de creștere economică mai puțin legați de ciclurile electorale.

(Citiți și: ”Termenii unei ecuații periculoase: Comerțul la +18%, Creșterea PIB la + 4%, Productivitatea la -1,7%”)

Guvernul viitor trebuie „să consolideze stabilitatea macro-financială printr-un mix echilibrat de politici și prin accelerarea reformelor structuraleˮ, potrivit lui Andrei Rădulescu, economistul senior al Băncii Transilvania.

Totodată, România mai are de rezolvat problemele:

  • – migrației capitalului uman;
  • – ale calificării forței de muncă și ale diversității acesteia (meserii care erau bine reprezentate acum 25 de ani, acum aproape că au dispărut):
  • – reformelor sistemelor de sănătate și de educație;
  • – reformele ale guvernanței publice

Creșterea record din 2016 vine pe fondul unor probleme din trecut nerezolvate.

Un indice al dezvoltării umane, calculat de Banca Transilvania, a rămas  imobil la un nivel scăzut în anii anteriori, la fel ca și cheltuielile cu educația și respectiv cercetarea & dezvoltarea (R&D) ca pondere în PIB.

2Astfel că nu este de mirare că, deși potențialul de creștere al PIB a crescut, distanța dintre indicatorul românesc PIB per capita și media țărilor OECD a crescut.

3Totuși, cu toate că estimările BT privind PIB real sunt în scădere, dinamica potențialului de creștere a PIB este pe o tendință de creștere din 2013 încoace, mai ales  „datorită reformelor structurale (agreate în acordurile cu FMI) care au determinat stabilizarea macro-financiarăˮ.

(Citiți și: ”Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate”)

Astfel, ritmul potențial de creștere PIB, calculat de BT, a revenit la nivelul de dinaintea crizei.

4Creșterea depinde, se mai spune într-o expunere a economistului senior al Băncii Transilvania, printre altele, și de:

  • relansarea investițiilor fixe
  • îmbunătățirea climatului pieței forței de muncă
  • îmbunătățirea contribuției productivității
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.10.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult