Creșterea PIB pe S1: cu cât mai mare cantitatea, cu atât mai slabă calitatea. Consumul a explodat, exporturile au scăzut

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat, marți, creșterea economică de 5% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă a anului precedent ( valoare ajustată sezonier pentru comparabilitate și comunicată la Eurostat).

De asemeni, rezultatul pe trimestrul II față de același trimestru din 2015 a fost menținut la +6,0%, pe seria brută și +5,9% la seria ajustată sezonier.

În cifre absolute, valoarea PIB a urcat de la circa 349 miliarde lei pe prima jumătate a lui 2015 până la aproximativ 372 miliarde lei în prima jumătate a lui 2016. Iată cum arată, pe scurt, situația comparativă pe ultimii doi ani a rezultatelor economiei românești, după cele mai recente calcule oficiale:

Creșterile de prețuri pe aproape toate sectoarele de activitate, mascate de reducerea fiscalității

Datele prezintă o componentă îngrijorătoare de creșterea artificială a PIB, dincolo de ritmul sustenabil în condiții de echilibru macroeconomic. Produsă prin majorarea exagerată a consumului, amplificată de reducerea fiscalității (diminuarea de aproape șase miliarde lei a impozitelor nete în condiții de asumare a noi obligații ale statului aduce a seppuku cu sabie de lemn) .

Creșterile salariale din sectorul bugetar au crescut cu aproape nouă miliarde de lei PIB nominal (de la 29,4 miliarde lei la 38,2 miliarde lei, adică aproape 30% !) dar, simultan, au determinat și o reducere a acestui PIB în termeni reali prin cel mai ridicat indice de preț, respectiv +8,7% față de o medie de +1,2%.

Cantitativ, efectul statistic al acestei ”dopări a economiei cu hormoni bugetari”a fost identic cu cel obținut În industrie, adică +0,4%.

Dar semnificația în termeni de calitate a creșterii este cu totul alta.

În condițiile în care se adaugă la acest tablou majorările de preț pe toată linia cu excepția agriculturii, sectorul cu cea mai redusă contribuție în formarea PIB, atunci găsim explicația mediei de 1,2% care a constituit deflatorul PIB ( implicit a amplificat rezultatul final în prețuri curente prin ajustarea cu doar ceva mai mult de un procent) doar în puternica diminuare a indicelui de preț pe partea de impozitare (-16,6%, valoare care a contribuit proporțional cu ponderea acestor impozite nete în amplificarea generală a PIB în termeni reali). Dacă vreți, făcând o paralelă între creșterea economică și inflație, impozitele au jucat rolul cartofului pe invers.

Creștere mare la consum, scădere la exporturi

În ce privește utilizarea PIB, se observă ușor majorarea consumului populației peste posibilitățile date de creșterea economică și mult peste baza solidă de referință dată de segmentul industrial de activitate (6,8% peste 5,2% și cu mult peste 1,7%).

Rezultatul a fost efectul destul de puternic negativ din comerțul exterior, care a influențat rezultatul final pe minus cu aproape trei procente, chiar și după ce s-a consumat din stocurile interne constituite anterior.

Una peste alta, datele INS confirmă situația de cantitate bună la o calitate slabă a creșterii economice. Creștere nesustenabilă pe actualul model dar reeditată iresponsabil în perioadele electorale din motive de oportunitate.

Rămîne să vedem cum facem în continuare, ne străduim să îmbunătățim calitatea (a se citi echilibrele bugetare și deficitul extern) prin productivitate și/sau impozite sporite sau reducem turația pentru a nu cala motorul cererii interne.