luni

24 ianuarie, 2022

Creșterea PIB pe S1: cu cât mai mare cantitatea, cu atât mai slabă calitatea. Consumul a explodat, exporturile au scăzut

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 septembrie, 2016

structura crestere economieDupă analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat, marți, creșterea economică de 5% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă a anului precedent ( valoare ajustată sezonier pentru comparabilitate și comunicată la Eurostat).

De asemeni, rezultatul pe trimestrul II față de același trimestru din 2015 a fost menținut la +6,0%, pe seria brută și +5,9% la seria ajustată sezonier.

În cifre absolute, valoarea PIB a urcat de la circa 349 miliarde lei pe prima jumătate a lui 2015 până la aproximativ 372 miliarde lei în prima jumătate a lui 2016. Iată cum arată, pe scurt, situația comparativă pe ultimii doi ani a rezultatelor economiei românești, după cele mai recente calcule oficiale:


tabel1

Creșterile de prețuri pe aproape toate sectoarele de activitate, mascate de reducerea fiscalității

Datele prezintă o componentă îngrijorătoare de creșterea artificială a PIB, dincolo de ritmul sustenabil în condiții de echilibru macroeconomic. Produsă prin majorarea exagerată a consumului, amplificată de reducerea fiscalității (diminuarea de aproape șase miliarde lei a impozitelor nete în condiții de asumare a noi obligații ale statului aduce a seppuku cu sabie de lemn) .

Creșterile salariale din sectorul bugetar au crescut cu aproape nouă miliarde de lei PIB nominal (de la 29,4 miliarde lei la 38,2 miliarde lei, adică aproape 30% !) dar, simultan, au determinat și o reducere a acestui PIB în termeni reali prin cel mai ridicat indice de preț, respectiv +8,7% față de o medie de +1,2%.

Cantitativ, efectul statistic al acestei ”dopări a economiei cu hormoni bugetari”a fost identic cu cel obținut În industrie, adică +0,4%.


Dar semnificația în termeni de calitate a creșterii este cu totul alta.

În condițiile în care se adaugă la acest tablou majorările de preț pe toată linia cu excepția agriculturii, sectorul cu cea mai redusă contribuție în formarea PIB, atunci găsim explicația mediei de 1,2% care a constituit deflatorul PIB ( implicit a amplificat rezultatul final în prețuri curente prin ajustarea cu doar ceva mai mult de un procent) doar în puternica diminuare a indicelui de preț pe partea de impozitare (-16,6%, valoare care a contribuit proporțional cu ponderea acestor impozite nete în amplificarea generală a PIB în termeni reali). Dacă vreți, făcând o paralelă între creșterea economică și inflație, impozitele au jucat rolul cartofului pe invers.

Creștere mare la consum, scădere la exporturi

tabel2

În ce privește utilizarea PIB, se observă ușor majorarea consumului populației peste posibilitățile date de creșterea economică și mult peste baza solidă de referință dată de segmentul industrial de activitate (6,8% peste 5,2% și cu mult peste 1,7%).

Rezultatul a fost efectul destul de puternic negativ din comerțul exterior, care a influențat rezultatul final pe minus cu aproape trei procente, chiar și după ce s-a consumat din stocurile interne constituite anterior.

tabel3

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Una peste alta, datele INS confirmă situația de cantitate bună la o calitate slabă a creșterii economice. Creștere nesustenabilă pe actualul model dar reeditată iresponsabil în perioadele electorale din motive de oportunitate.

Rămîne să vedem cum facem în continuare, ne străduim să îmbunătățim calitatea (a se citi echilibrele bugetare și deficitul extern) prin productivitate și/sau impozite sporite sau reducem turația pentru a nu cala motorul cererii interne.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Mda…amalgamul ăsta de date, valori brute şi din cele ajustate, aruncate la un loc, fără măcar specificarea categoriei din care fac parte fiecare din datele prezentate, califică, zic eu, articolul ca, nefiind ceva inovator în publicistica românească contemporană, un Articol-Ghiveci…

    Datele ajustate sezonier au valoarea lor, zic eu, în compararea a două perioade succesive – pentru Ro chiar e necesar, avînd cea mai sezonieră economie din UE, nici o altă ţară nemaiînregistrînd diferenţe atît de mari între rezultatele valori brute/absolute trimestriale. Dar atunci cînd vrei să compari prin anualitate, nu văd utilitatea. Taxele şi profitul, ca să dau numai două exemple, nu se ajustează sau nu se calculează din operaţiuni economice ajustate sezonier.

    În fine. Încerc, prin formula de trei simplă, un calcul-proiecţie a PIB pe întreg anul 2016. Serie brută.

    Sem. I a reprezentat în perioada 2010-15 (2010-13 date definitive,2014 semidef., 2015 proviz.) în medie 42,69% (trim.I=19,38% şi trim.II=23,31%) din PIB anual. (calcule proprii, fişier

    http://www.insse.ro/cms/files/statistici/pib%20trim/PIB_trimestrial_ESA_2010_tr2_1_2016.xls )

    Aşadar: 323.097/42,69*100 = 756.846,8 milioane lei. O creştere nominală de 6,2%. Cum pentru mine deflatorul este cea mai mare necunoscută, vă las să ghiciţi creşterea reală.
    La un curs de 4,48 lei ptr. un E., rezultă un PIB de 169 mld. E.

  2. Ah, da…uitasem…
    Acum doi ani în Ro era…cum? ce anume? campanie? mda era şi campanie, campanie agricolă, normal:sfîrşit de vară, început de toam…cum? ..aaa.. da, mă rog, şi electorală…dar nu la asta mă refer ci la faptul că Ro era în recesiune tehnică.

    Era vorba despre primele două trimestre din 2014. Astăzi, aproape de datele definitive pentru 2014 (probabil se vor publica prin octombrie) aflăm că … era doar campanie…

    Şi uite-aşa, cu răbdare şi cu aceeaşi ocazie – datele finale pentru 2014, aflăm şi epilogul-verdict al articolului

    https://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-despre-crestere-%E2%80%9D-ca-subtire-nu-se-prinde%E2%80%9D.html

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Mda…amalgamul ăsta de date, valori brute şi din cele ajustate, aruncate la un loc, fără măcar specificarea categoriei din care fac parte fiecare din datele prezentate, califică, zic eu, articolul ca, nefiind ceva inovator în publicistica românească contemporană, un Articol-Ghiveci…

    Datele ajustate sezonier au valoarea lor, zic eu, în compararea a două perioade succesive – pentru Ro chiar e necesar, avînd cea mai sezonieră economie din UE, nici o altă ţară nemaiînregistrînd diferenţe atît de mari între rezultatele valori brute/absolute trimestriale. Dar atunci cînd vrei să compari prin anualitate, nu văd utilitatea. Taxele şi profitul, ca să dau numai două exemple, nu se ajustează sau nu se calculează din operaţiuni economice ajustate sezonier.

    În fine. Încerc, prin formula de trei simplă, un calcul-proiecţie a PIB pe întreg anul 2016. Serie brută.

    Sem. I a reprezentat în perioada 2010-15 (2010-13 date definitive,2014 semidef., 2015 proviz.) în medie 42,69% (trim.I=19,38% şi trim.II=23,31%) din PIB anual. (calcule proprii, fişier

    http://www.insse.ro/cms/files/statistici/pib%20trim/PIB_trimestrial_ESA_2010_tr2_1_2016.xls )

    Aşadar: 323.097/42,69*100 = 756.846,8 milioane lei. O creştere nominală de 6,2%. Cum pentru mine deflatorul este cea mai mare necunoscută, vă las să ghiciţi creşterea reală.
    La un curs de 4,48 lei ptr. un E., rezultă un PIB de 169 mld. E.

  2. Ah, da…uitasem…
    Acum doi ani în Ro era…cum? ce anume? campanie? mda era şi campanie, campanie agricolă, normal:sfîrşit de vară, început de toam…cum? ..aaa.. da, mă rog, şi electorală…dar nu la asta mă refer ci la faptul că Ro era în recesiune tehnică.

    Era vorba despre primele două trimestre din 2014. Astăzi, aproape de datele definitive pentru 2014 (probabil se vor publica prin octombrie) aflăm că … era doar campanie…

    Şi uite-aşa, cu răbdare şi cu aceeaşi ocazie – datele finale pentru 2014, aflăm şi epilogul-verdict al articolului

    https://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-despre-crestere-%E2%80%9D-ca-subtire-nu-se-prinde%E2%80%9D.html

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr