duminică

23 iunie, 2024

29 mai, 2024

Sondajele europene sugerează că noul centru de greutate al Parlamentului European va rămâne PPE, dar parlamentul în ansamblul său va marca o deplasare spre dreapta, în care liberalii nu vor mai avea voturi decisive, iar partidul conservatorilor și reformiștilor europeni (ECR) și grupul Identitate și Democrație ar putea deține mai multă influență.

Dacă actualele majorități centriste (PPE-S&D-Renew) necesare pentru a adopta legislația devin mai subțiri, Parlamentul va avea o influență mai mare decât a avut-o din 2019 asupra principalelor direcții europene trasate de Comisie și de Consiliu.

Un exemplu relativ recent arată cum se pot schimba lucrurile atunci când PPE nu reușește să adune o majoritate de blocare a unei imițiative: momentul votului pe legea de restaurare a naturii, anul trecut, când, după proteste ale fermierilor din întreaga Europă, PPE a încercat să o blocheze dar nu a reușit.


După alegerile din 6-9 iunie, influența Parlamentului European este probabil să fie constrânsă de Consiliul European, format din lideri naționali, care stabilește oficial direcția politică a Comisiei. Trei dintre cele mai influente țări din bloc – Franța, Germania și Spania – sunt în prezent conduse de socialiști sau liberali, care luptă să păstreze structura complexă de încheiere a acordurilor din UE.

O analiză Politico arată însă ce ar putea însemna un Parlament mai de dreapta pentru diferite domenii de acțiune ale UE.

Agricultură: posibile frâne în calea politicilor ecologice

Valul recent de proteste ale fermierilor a plasat agricultura pe agenda politică, declanșând o competiție pentru a arăta cui îi pasă mai mult de fermieri înainte de alegerile UE. Va rămâne această atenție odată ce locurile în Parlament vor fi alocate? Asta e de văzut.

Un lucru este sigur, noul grup de parlamentari care intră în comitetul pentru agricultură va avea multe de rezolvat – de la reforma politicii agricole a UE până la abordarea rolului agriculturii în criza climatică, ținând în același timp fermierii pe linia de plutire.


Dar un Parlament plin de grupuri mai conservatoare și de extremă-dreapta – care i-au pus pe fermieri împotriva politicilor Green Deal – va îngreuna cu siguranță Comisiei să elaboreze o legislație ambițioasă, cum ar fi modernizarea promisă a normelor învechite privind bunăstarea animalelor, o nouă lege privind sistemele alimentare durabile sau eforturile de reducere a emisiilor agricole.

Apărare: Integrarea, o chestiune de ”când”, nu de ”dacă”

Liderii UE sunt de acord, cu mici excepții, cu necesitatea de a spori cheltuielile pentru apărare.

Dar există două întrebări deschise:
1) De unde să obținem banii?
2) Cât de mult ar trebui să coopereze țările în proiecte de apărare?

Alegerile vor aduce și răspunsurile.

Pentru stânga, apărarea nu este un teritoriu natural pentru cheltuieli suplimentare, deoarece ar putea implica și reduceri ale statului bunăstării.

La dreapta, naționaliștii sunt împărțiți: membrii Grupului de extremă dreapta Identitate și Democrație au spus ”NU” unei mai multe integrări a apărării, în timp ce ECR este atât de favorabil încât copreședintele grupului, Nicola Procaccini, a pledat pentru o armată UE.

La mijloc, actualul – și probabil viitorul – președinte al Comisiei, Ursula von der Leyen (PPE), pune apărarea în fruntea agendei sale, făcând eforturi pentru un comisar pentru apărare și un scut al UE pentru apărare aeriană.

Diplomații sunt convinși că este o chestiune de când, nu dacă, va avea loc integrarea apărării în UE. Evenimentele externe, cum ar fi o ”detașare” a SUA de NATO după o eventuală realegere a lui Donald Trump, ar putea accelera deciziile. În caz contrar, este posibil ca subiectul să intre în ”mașinăria birocratică” a UE și integrarea apărării să dureze mult.

Green Deal: posibile relaxări pentru industria auto și pentru fermieri

Parlamentul European joacă un rol major în modelarea răspunsului UE la schimbările climatice, iar mandatul viitor nu va face excepție.

Actualul parlament a impus setul de politici care reduce contribuția UE la încălzirea globală. Noua generație de deputați europeni – și comisari – va decide asupra obiectivelor și măsurilor pentru după 2030 pentru a se asigura că blocul devine neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

În partea de sus a listei cu lucruri de făcut se află stabilirea unui obiectiv de reducere a emisiilor până în 2040 și a unor măsuri care să reducă poluarea agricolă. Există, de asemenea, solicitări tot mai mari ca Bruxelles să se implice în pregătirea țărilor pentru dezastrele climatice.

Compoziția următorului Parlament determină cât de ambițioase vor fi aceste eforturi – și dacă legislația deja adoptată Green Deal va fi atacată. Conservatorii cer reguli de mediu mai puțin stricte pentru fermieri, de exemplu, și vor să renunțe la eliminarea treptată a motoarelor cu ardere din 2035.

Energie: Tranziția verde – prea repede, prea curând

În vreme ce continentul încă se recuperează după criza combustibililor care a urmat invaziei Ucrainei, energia este una dintre cele mai sensibile probleme ale acestor alegeri.

Însă următoarea Comisie va trebui să jongleze cu problema menținerii costurilor la un nivel scăzut, în același timp cu lansarea unei expansiuni istorice a energiei curate.

În ciuda progresului mai rapid decât se aștepta în implementarea surselor regenerabile în UE, industria europeană a tehnologiilor curate este lovită de concurenți din China și SUA, stârnind temeri pentru locuri de muncă și securitatea aprovizionării.

Energia solară a fost cel mai grav afectată și i s-a refuzat un ajutor major de către Comisie în urmă cu doar câteva săptămâni. Acum, alte sectoare precum vântul și hidrogenul urmăresc cu îngrijorare semne că factorii de decizie ai blocului devin din ce în ce mai puțin implicați în tranziția verde.

Tehnologie: dreapta aduce sprijin pentru debirocratizare și formarea campionilor europeni

Viitorii parlamentari se vor confrunta cu sarcina grea de a se asigura că o serie de proiecte de lege emblematice adoptate în ultimii cinci ani – regulile privind conținutul online și legea pentru inteligența artificială – sunt aplicate în mod corespunzător de către Comisia Europeană, acum efectiv un super-regulator pentru Big Teh.

Deplasarea spre dreapta a Parlamentului European ar putea favoriza o tendință de sprijin pentru formarea de ”campioni europeni” în tehnologie și telecomunicații și mai puțină birocrație care să deblocheze potențialul blocului ca o putere de inovare.

Ar putea apărea conflicte din cauza eforturilor UE de a reduce dependența de alte părți ale lumii, o problemă uriașă pentru tehnologie, unde mulți furnizori provin din SUA și multe dispozitive și componente sunt fabricate în Asia.

Comerț: dificultăți suplimentare pentru acordurile comerciale majore

Dacă UE ar trebui să-și încheie acordul comercial cu blocul sud-american al țărilor Mercosur – și alte mari acorduri comerciale bilaterale – va rămâne una dintre cele mai fierbinți probleme ale viitorului mandat. Deputații europeni au adesea un cuvânt limitat de spus cu privire la politica comercială a UE, care ține de competența Comisiei Europene, dar pot încă încetini ratificarea acordurilor comerciale.

Dacă Parlamentul se va deplasa la dreapta, acordul s-ar putea confrunta cu o opoziție mai mare față de acordul Mercosur – deși grupul de centru-dreapta Partidul Popular European (PPE) este în general în favoarea acestuia.

Un Parlament mai înclinat la dreapta este, de asemenea, probabil să pună la îndoială gama largă de reguli UE privind neutralitatea climatică, cum ar fi cele privind despăduririle și lanțurile de aprovizionare, despre care susțin că nemulțumesc potențialii parteneri comerciali.

Preluând funcția pe fondul unei rivalități geopolitice din ce în ce mai adânci, următorul Parlament va avea un cuvânt de spus asupra a cât de dur va fi Bruxelles față de Beijing și cum va face față unei potențiale întoarceri a lui Donald Trump la Casa Albă.

Sustenabilitate: dubii privind implementarea politicilor controversate ale Green Deal

După cinci ani de abundență legislativă European Green Deal, următorul mandat va fi dominat de implementarea multor noi reguli ale UE pentru a stimula economia circulară, a reduce poluarea aerului, a reduce deșeurile de ambalaje, a controla spălarea ecologică și a face produsele mai durabile.

Cât de fidelă va fi această implementare și dacă Bruxelles va reveni chiar asupra unora dintre măsuri sunt chestiuni centrale ale alegerilor din iunie și vor fi influențate de componența noului Parlament European.

Reacția recentă împotriva politicilor ecologice ale UE a condus la incertitudine privind finalizarea unor propuneri, de exemplu restaurarea ecosistemelor naturale, poluarea chimică sau rezistența pădurilor.

Noi preocupări privind sustenabilitatea apar în întregul bloc, în special în ceea ce privește poluarea larg răspândită a așa-numitelor „substanțe chimice eterne”.

Sănătate: unde rămâne competența, la centru sau în capitale?

Un val de solidaritate a UE în timpul pandemiei Covid-19 – de la achiziția comună de vaccinuri la supravegherea bolilor și schimbul de date – a produs o creștere a legislației noi UE în domeniul sănătății, extinzând masiv bugetul, mandatul și ambiția UE în domeniul sănătății.

Întrebarea este dacă acest impuls va continua- majoritatea celor din domeniu de la Bruxelles se pregătesc pentru reduceri destul de dramatice, în mare parte pentru că pandemia s-a încheiat. Vocile naționaliste din Parlamentul European ar putea să returneze capitalelor competența în domeniu în detrimentul Bruxelles, ceea ce înseamnă că ambiția ”Uniunii Sănătății” a comisarului în funcție, Stella Kyriakides, devine o problemă trecătoare.

Dar, având în vedere că mulți parlamentari vin din țări cu sisteme de sănătate în dificultate și cu acces redus la medicamente, ideea rezolvării acestor probleme la nivel european ar putea transcede politicilor de partid.

Mobilitatea – miză de miliarde în transporturi

În campania electorală dinaintea alegerilor din iunie, candidații au contestat mai multe politici UE centrate pe mobilitate, indicând ce ar putea însemna o schimbare la dreapta pentru sectorul transporturilor.

Cel mai fierbinte subiect este interzicerea vânzării de mașini noi pe benzină sau diesel din 2035, împreună cu reguli mai stricte privind emisiile camioanelor – cu posibilitatea ca o abordare mai „neutră din punct de vedere tehnologic” asupra motoarelor cu ardere internă să își poată găsi drum în legislația UE.

Sectorul aviației așteaptă, de asemenea, să vadă dacă ambiția de transport aerian ”net zero” va fi confirmată după alegerile UE, soluția combustibililor durabili pentru aviație fiind încă în centrul dezbaterii, alături de competitivitatea companiilor aeriene europene din perspectivă globală.

În cele din urmă, sectorul de transport de mărfuri se pregătește pentru următoarea perioadă legislativă cu interes crescut față de politicile care vizează reducerea emisiilor de camioane și la transport maritim, pe deficitul de forță de muncă care afectează companiile, unde contextul geopolitic care este deosebit de relevant pentru acest domeniu.

Finanțe: Confruntarea școlilor de gândire – datorii comune vs. strângerea curelei

Deputații europeni au de ales cu privire la provocările cu care se confruntă Europa:

  • Puterile economice ale SUA și China depășesc UE
  • Lipsa de coeziune militară a Europei invită Rusia să treacă dincolo de Ucraina
  • Se profilează un cost mare al combaterii schimbărilor climatice

Dar de unde vor veni banii pentru a finanța politicile necesare pentru a le depăși?

Stânga spune că punerea în comun a datoriilor la nivelul UE este răspunsul.

Dreapta solicită ”strângerea curelei” pentru a reduce datoria pe care capitalele UE le-au acumulat pentru a amortiza impactul economic al pandemiei.

Compromisul se va afla probabil în următorul buget pe șapte ani al UE, care va fi stabilit de următorul Parlament.

Electoratul trebuie să aleagă între europarlamentarii care cer guvernelor să contribuie mai mult la bugetul comun UE și cei care cer mai multe taxe europene pentru a finanța politicile ambițioase ale Bruxelles.

(Citiți și: ”Defazajul partidelor mainstream – Stânga și Dreapta. Europa, desigur”)

(Citiți și: ”Disoluția Democrației – CRONICILE NR. 78. Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: