Toate sondajele de opinie disponibile la acest moment arată faptul că următorul scrutin european, care se va desfășura între 23 și 26 mai în statele membre UE, va confirma trendul descendent al familiilor politice europene tradiționale.
Simpla trecere în revistă a rezultatelor înregistrate la precedentelor trei runde de alegeri europene arată că, în decursul a 15 ani, Partidul Popular European pierde 100 de mandate în Parlamentul European, iar socialiștii 54.
Sondajele agregate la nivel european de către Politico, actualizate pe data de 20 mai, arată că formațiunile membre PPE ar putea obține 168 de mandate, iar cele membre ale familiei socialiste 146. Declinul acestora în preferințele electorale de-a lungul timpului este evident.
Liberalii vor fi a treia forță politică în Parlamentul European, singura care își va spori numărul de membri în legislativ, dar ca urmare a anunțului de fuziune cu reprezentanți ai partidelor care susțin ideea de reformă a Uniunii propusă de Emmanuel Macron.
Pericolul eurosceptic este concret și real
Alegerile din 2019 marchează o semnificativă ascensiune a formațiunilor declarat eurosceptice și populiste. Aritmetica acestor alegeri este foarte simplă:
dacă vor câștiga mai mult de 33% dintre locuri, euroscepticii vor putea forma un grup capabil să blocheze proceduri europene și să facă mult mai dificilă adoptarea legilor.
Vestea proastă: sondajele arată azi că euroscepticii au 34%.
Și sunt câteva zone în care efectele populismului pot fi devastatoare:
- actuala Comisie Europeană a lăsat în seamna viitorului Parlament votul de adoptare a următorului buget multianual UE, al cărui proiect convenit în continuare mai poate fi modificat
- viitoarea Comisie va trebui să decidă în chestiuni legate de statul de drept în Ungaria, Polonia, eventual România, or activarea Articolului 7 poate fi blocată cu voturile a 30% din Parlament
- Parlamentul urmează să aprobe noua componență a Comisiei Europene, o treime dintre voturi este suficientă pentru a bloca numirile în Colegiul Comisarilor
Percepții și realități: problema celor care pleacă pare mai mare decât a celor care vin
Marea problemă a Uniunii Europene, în special a formațiunilor politice tradiționale, este absenteismul.
Un recent studiu al ECFR (European Concil an Foreign Relations) arată că la alegerile din mai 2019 în Europa nu vor vota aproape 100 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot. Asta înseamnă că 25% din electoratul european nu ”vibrează” la niciuna dintre temele curente în dezbatere.
Una dintre aceste teme în dezbatere, din care își trage seva populismul, este cea a migrației- de fapt a pericolului pe care acesta îl reprezintă. Aceeași cercetare ECFR arată însă că în anumite zone ale continentului electoratul european se teme mai mult de cei care pleacă decât de cei care ar putea sosi.
52% dintre italieni susțin adoptarea unei legislații care să interzică propriilor cetățeni să părăsească țara pentru perioade lungi de timp, la fel ca 50% dintre polonezi sau 49% dintre maghiari. Studiile ECFR arată atitudini similare se regăsesc în Spania și România, dar nu la un nivel atât de înalt.
Asta înseamnă că tema principală a momentului ar trebui să fie legată de disparitățile economice din interiorul UE, nu despre migrație.
