La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Alegeri europene / Declinul partidelor mainstream și Europa noului val. Explicații și efecte

de Victor Bratu , 21.5.2019

Toate sondajele de opinie disponibile la acest moment arată faptul că următorul scrutin european, care se va desfășura între 23 și 26 mai în statele membre UE, va confirma trendul descendent al familiilor politice europene tradiționale.

Simpla trecere în revistă a rezultatelor înregistrate la precedentelor trei runde de alegeri europene arată că, în decursul a 15 ani, Partidul Popular European pierde 100 de mandate în Parlamentul European, iar socialiștii 54.

Sondajele agregate la nivel european de către Politico, actualizate pe data de 20 mai, arată că formațiunile membre PPE ar putea obține 168 de mandate, iar cele membre ale familiei socialiste 146. Declinul acestora în preferințele electorale de-a lungul timpului este evident.

Liberalii vor fi a treia forță politică în Parlamentul European, singura care își va spori numărul de membri în legislativ, dar ca urmare a anunțului de fuziune cu reprezentanți ai partidelor care susțin ideea de reformă a Uniunii propusă de Emmanuel Macron.

Pericolul eurosceptic este concret și real

Alegerile din 2019 marchează o semnificativă ascensiune a formațiunilor declarat eurosceptice și populiste. Aritmetica acestor alegeri este foarte simplă:
dacă vor câștiga mai mult de 33% dintre locuri, euroscepticii vor putea forma un grup capabil să blocheze proceduri europene și să facă mult mai dificilă adoptarea legilor
.

Vestea proastă: sondajele arată azi că euroscepticii au 34%.

 

Și sunt câteva zone în care efectele populismului pot fi devastatoare:

  • actuala Comisie Europeană a lăsat în seamna viitorului Parlament votul de adoptare a următorului buget multianual UE, al cărui proiect convenit în continuare mai poate fi modificat
  • viitoarea Comisie va trebui să decidă în chestiuni legate de statul de drept în Ungaria, Polonia, eventual România, or activarea Articolului 7 poate fi blocată cu voturile a 30% din Parlament
  • Parlamentul urmează să aprobe noua componență a Comisiei Europene, o treime dintre voturi este suficientă pentru a bloca numirile în Colegiul Comisarilor

Percepții și realități: problema celor care pleacă pare mai mare decât a celor care vin 

Marea problemă a Uniunii Europene, în special a formațiunilor politice tradiționale, este absenteismul.

Un recent studiu al ECFR (European Concil an Foreign Relations) arată că la alegerile din mai 2019 în Europa nu vor vota aproape 100 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot. Asta înseamnă că 25% din electoratul european nu ”vibrează” la niciuna dintre temele curente în dezbatere.

Una dintre aceste teme în dezbatere, din care își trage seva populismul, este cea a migrației- de fapt a pericolului pe care acesta îl reprezintă. Aceeași cercetare ECFR arată însă că în anumite zone ale continentului electoratul european se teme mai mult de cei care pleacă decât de cei care ar putea sosi.

52% dintre italieni susțin adoptarea unei legislații care să interzică propriilor cetățeni să părăsească țara pentru perioade lungi de timp, la fel ca 50% dintre polonezi sau 49% dintre maghiari. Studiile ECFR arată atitudini similare se regăsesc în Spania și România, dar nu la un nivel atât de înalt.

Asta înseamnă că tema principală a momentului ar trebui să fie legată de disparitățile economice din interiorul UE, nu despre migrație.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.5.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult


-->