fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Cum am pierdut pe drum, în doar 4 ani, criteriile de la Maastricht

de Marin Pana , 22.7.2020

În urmă cu doar patru ani, România era fruntașa țărilor care urmau să adopte moneda unică europeană și respecta integral indicatorii macroeconomici necesari. Acum am ajuns la coada grupului de state din afara Eurozonei în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor economice necesare, respectiv cele cinci criterii de la Maastricht.

Reamintim că la aderare ne-am asumat trecerea la euro iar acum suntem doar într-o fază de tranziție, până când nivelul de dezvoltare și echilibrele la nivel macroeconomic ne vor permite acest lucru. Cu observația că mai avem de lucrat și la armonizarea legislației, așa numitul criteriu juridic.

De reținut și faptul că România era în plutonul fruntaș al UE în anul 2016 la situația macroeconomică deoarece respecta 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al dezechilibrelor potențiale stabilit pentru statele membre UE, dar ulterior a evoluat în rău la doi indicatori critici.

(Citiți și: ”Bulgaria și Croația au fost acceptate în ERM 2, anticamera zonei euro”)

Astfel, a fost depășită sistematic și semnficativ limita de creștere a costului muncii (15,4% în 2017, 29,6% în 2018 și 24,9% în 2019 față de cel mult 12% permis) și ne-am dus spre limita de -4% din PIB cu deficitul contului curent, luat ca medie pe ultimii trei ani, după -4,4% din PIB în 2018 și -4,6% din PIB în 2019 (contraperformanțe „diluate de rezultatul -2,8% din 2017, care se va înrăutăți cu certitudine în 2020).

Acum patru ani…

Raportul de convergență 2016: „În luna aprilie 2016, rata medie anuală a inflației IAPC înregistrată de România a fost de -1,3%, nivel net inferior valorii de referință de 0,7% corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor… deficitul bugetar și datoria publică s-au încadrat în nivelurile prevăzute de criteriile de la Maastricht în anul 2015… În perioada de referință mai 2015-aprilie 2016, ratele dobânzilor pe termen lung s-au situat, în medie, la 3,6%, valoare inferioară celei de referință de 4,0% corespunzătoare criteriului de convergență privind ratele dobânzilor…Cursul de schimb al leului românesc în raport cu euro a manifestat, în medie, un grad relativ înalt de volatilitate în perioada de referință. La data de 18 mai 2016, cursul de schimb a fost de 4,4990 lei pentru un euro, respectiv cu 1,7% mai depreciat față de nivelul mediu din luna mai 2014. (în mecanismul de testare a stabilității, unde se poate intra doar DUPĂ îndeplinirea celorlalte cerințe și cu aprobarea statelor din Eurozonă, cerința este de +/-15% – n.r.) Legislația românească nu îndeplinește toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică a băncii centrale în Eurosistem. România este stat membru al UE care face obiectul unei derogări și, în consecință, trebuie să respecte toate cerințele de adaptare prevăzute în articolul 131 din Tratat.”

În rezumat, raportul CE 2016 certifica faptul că România a bifat toți cei patru indicatori care puteau fi îndepliniți și avea perspectiva de a intra în mecanismul cursurilor de schimb ERM II ( abervierea este din lb. engleză), pentru a demonstra timp de cel puțin doi ani că poate păstra cursul de schimb în jurul unei parități centrale față de euro care urma să fie stabilită. Cât despre criteriul juridic, acesta putea fi rezolvat pe parcurs, simultan cu plasarea în ERM II.

Încă din 2018 se vedea degringolada…

„Raportul de convergență 2018: În luna martie 2018, rata medie anuală a inflației IAPC înregistrată de România a fost de 1,9%, valoare egală celei de referință de 1,9% corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor… deficitul bugetar și datoria publică s-au încadrat în anul 2017 ( primul, la limită, însă – n.r.) în nivelurile prevăzute de criteriile de la Maastricht…

(Citiți și: ”Raportul de Convergență: România nu mai îndeplinește niciun criteriu pentru aderarea la euro. În 2016 le îndeplinea pe toate”)

Cursul de schimb al leului românesc în raport cu euro a manifestat, în medie, un grad relativ înalt de volatilitate în perioada de referință. La data de 3 mai 2018, cursul de schimb a fost de 4,6658 lei pentru un euro, respectiv cu 3,7% mai depreciat față de nivelul mediu din luna mai 2016.

În perioada de referință aprilie 2017-martie 2018, ratele dobânzilor pe termen lung din România s-au situat, în medie, la 4,01%, valoare superioară celei de referință de 3,2% corespunzătoare criteriului de convergență privind ratele dobânzilor…Legislația românească nu îndeplinește toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică a băncii centrale în Eurosistem.”

Pe scurt, deja pierdusem criteriul ratei dobânzilor pe termen lung, deși depășirea nu era mare. Eram deja la limită cu inflația, după trecerea efectului temporar al scăderilor conjuncturale de TVA care ne-au scos chiar din referința de raportare pe motiv de inflație negativă accidentală, și cu deficitul bugetar iar perspectiva era destul de clară, date fiind tendințele deja conturate și greu de contracarat în absența unor măsuri de temperare a creșterii prea rapide a veniturilor și consumului

Și acum…

Raportul de convergență 2020: „În luna martie 2020, rata medie anuală a inflației IAPC înregistrată de România a fost de 3,7%, nivel net superior valorii de referință de 1,8% corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor… Privind în perspectivă, există preocupări serioase referitoare la sustenabilitatea convergenței inflației în România pe termen mai îndelungat… Deși, în România, datoria publică s-a încadrat în nivelul prevăzut la Maastricht (cei care au scris că România nu mai îndeplinește nici un criteriu Maastricht, au preluat abordarea formală a unui singur criteriu referitor la finanțele publice per total, compus din doi indicatori, deficitul bugetar și datoria publică – n.r.), deficitul bugetar a depășit valoarea de referință de 3% din PIB în anul 2019, astfel că s-a inițiat procedura de deficit excesiv în luna aprilie 2020, conform căreia această țară trebuie să își corecteze deficitul excesiv până în anul 2022 cel târziu… În perioada de referință aprilie 2019 – martie 2020, ratele dobânzilor pe termen lung din România s-au situat, în medie, la 4,4%, valoare superioară celei de referință de 2,9% corespunzătoare criteriului de convergență privind ratele dobânzilor.

(Citiți și: ”Bulgaria face pasul spre zona euro în plină criză Covid-19: Ce presupune asta și ce urmăresc vecinii noștri”)

Cursul de schimb al leului românesc în raport cu euro a manifestat, în medie, un grad scăzut de volatilitate în perioada de referință. La data de 31 martie 2020, cursul de schimb a fost de 4,8238 lei pentru un euro, respectiv cu 3,7% mai depreciat față de nivelul mediu din luna aprilie 2018… Legislația românească nu îndeplinește toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică a băncii centrale în Eurosistem.”

Pe scurt, am pierdut pe drum din 2016 încoace criteriile de inflație, deficit bugetar și dobânda pe termen lung, cu ecarturi considerabile față de valorile de referință limită pe care ar fi trebuit să le îndeplinim. Deși, în 2018, aveam toate datele să ne sesizăm și să luăm măsuri, pentru a nu pierde criteriile în care ne-am încadrat cu greu după ieșirea din criză.

Singurul indicator rămas ( încă) la nivelul cerut este cel al datoriei publice. Dar, de la mai puțin de 40% din PIB ne îndreptăm rapid spre 55% în 2021 și riscăm să pierdem pe termen mediu și acest criteriu, potrivit unei recente estimări a CE, care vede pentru finalul acestui deceniu o creștere alarmantă la 90% din PIB.

De reținut și două aspecte mai puțin comentate. Și anume stagnarea în materie de adoptare a legislației, unde, independent de evoluțiile din economie, nu ne împiedica nimeni să îmbunătățim cerințele referitoare la independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică a băncii centrale în Eurosistem.

Precum și nuanța importantă a gradului scăzut de volatilitate a monedei naționale. Spre deosebire, paradoxal, de volatilitatea relativ înaltă constatată în 2016 sau 2018, deși deprecierea menționată în raport a fost mai mult decât dublă în termeni procentuali față de acum patru ani. Ceea ce reprezintă indirect o notă bună dată politicii monetare, în pofida regimului suboptimal în care a trebuit să opereze, urmare a politicii fiscal-bugetare.

La final, mustrarea la adresa performanței în politicile economice, împreună cu soluția…

Începând din luna iunie 2017, România a făcut obiectul procedurii aplicabile abaterilor semnificative în cadrul componentei preventive a Pactului de stabilitate și creștere și, începând din luna aprilie 2020, constituie obiectul procedurii de deficit excesiv în cadrul componentei corective. În repetate rânduri, autoritățile nu au luat măsuri eficiente de corectare a abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în direcția atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu; soldul structural a înregistrat abateri semnificative și în creștere față de anul 2016…Vor fi necesare măsuri semnificative de consolidare care să conducă la corectarea deficitului excesiv și la asigurarea sustenabilității finanțelor publice.

Adică, dacă nu chiar să strângem cureaua, măcar să nu o mai desfacem în așteptarea unei mese copioase dar care ne poate trimite la spitalul macroeconomic. În carantină europeană și cu acces limitat la fondurile pentru dezvoltare ( anunțate a fi în creștere la 80 de miliarde de euro), dacă noi am vrea să marșăm din considerente electorale pe „mâncare”, fără să avem și cu ce achita nota de plată în buzunare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.7.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul pregătește a doua rectificare a bugetului 2020

Razvan Diaconu

Guvernul va adopta săptămâna viitoare proiectul de ordonanță privind rectificarea bugetară, a anunțat premierul Ludovic Orban la începutul ședinței de Guvern de vineri. Este a… Mai mult

Europa

Turcia reia operațiunile de prospecțiune în Mediterana de Est

Iulian Soare

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat vineri că țara sa a reluat operațiunile de explorare a gazelor în estul Mediteranei, susținând că Grecia nu… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor lansează o nouă ofertă de titluri de stat pentru populație

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri că,  începând de luni, 10 august 2020, se deschide subscripția pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului: Internarea în spital nu trebuie condiționată de testul Covid

Vladimir Ionescu

Internarea în spital a pacienților cu alte patologii decâd Covid-19 nu trebuie condiționată de testul coronavirus, precizează Avocatul Poporului într-un comunicat de presă. ”Persoanele care… Mai mult

Stiri

Record de cazuri noi și decese Covid, vineri, 7 august

Vladimir Ionescu

Un număr de 1.378 de cazuri COVID-19, din 23.956 de teste efectuate, au fost confirmate în utlimele 24 de ore. Este cel mai mare număr… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale la Beirut. Manifestanții au vandalizat magazinele, forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene

Iulian Soare

Forţele de ordine libaneze au folosit gaze lacrimogene joi seară pentru a dispersa zeci de manifestanţi care protestau după explozia masivă din portul Beirut, devenit… Mai mult

Stiri

Donald Trump a emis ordine executive împotriva TikTok și WeChat

Iulian Soare

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis joi seara un ordin executiv care interzice tranzacțiile cu compania-mamă a celebrei aplicații de partajare video TikTok. Ordinul… Mai mult