fbpx

La obiect

România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani

România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei… Mai mult

10.01.2021

La obiect

Cifra de afaceri din comerț: +2,1% pe primele 11 luni din 2020, prin revenirea vânzărilor de produse nealimentare

Comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri cumulat pe primele unsprezece luni… Mai mult

07.01.2021

Chestiunea

Matematica pandemiei: Costul sănătății vs. costul bolii. Studiu de caz – SUA în criza Covid-19

Costurile financiare cumulate ale pandemiei de COVID-19 asupra Statelor Unite, estimare care a ținut cont de pierderile economice, dar și de cele survenite ca urmare… Mai mult

07.01.2021

Chestiunea

O stafie plutește peste Câmpia Română: Canalul de irigatii Siret-Bărăgan. Despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât alocările pentru irigații

Mult visatul canal de irigații Siret – Bărăgan, care ar trebui să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia… Mai mult

06.01.2021

Bulgaria face pasul spre zona euro în plină criză Covid-19: Ce presupune asta și ce urmăresc vecinii noștri

de Marin Pana , 13.4.2020

Bulgaria a anunțat că va menține obiectivul de a adera la ERM II până la finele lunii aprilie 2020, obiectiv fixat încă din octombrie 2019.
ERM II (Exchange Rate Mecanism în lb. englează) este anticamera adoptării monedei unice europene, în care un stat trebuie să dovedească stabilitatea necesară a cursului de schimb (+/-15%) pe o perioadă de minim doi ani, înainte de a putea adopta euro.

Premierul Boiko Borisov a argumentat decizia prin oportunitățile care apar pentru relansarea economică după criza generată de pandemia de coronavirus va trece.
Cei care sunt în zona euro, sau în anticameră, vor avea la dispoziţie miliarde de euro pentru relansare. Cei care nu sunt, vor trebui să contracteze datorii la dobânzi ridicate”, a spus el, (Agerpres).

România a anunțat și ea, în mai multe rânduri, intenția de a adopta euro (cel mai recent cabinetul Dăncilă vehicula anul 2024), dar în prezent nu mai îndeplinește integral criteriile economice impuse la Maastricht. Spre deosebire noi, bulgarii le-au atins în 2012 ( România în 2014) și le-au păstrat de atunci.

Infografic – Situația în raport cu adoptarea euro

  • Bleu – 19 țări membre în Zona Euro
  • Galben –  5 țări care nu sunt în ERM II dar și-au asumat adoptarea euro (Suedia, Cehia, Polonia, Ungaria, România)
  • Bleu-vert – 2 țări care au depus cererea pentru intrarea în ERM II (Bulgaria, Croația)
  • Roz – o țară intrată în ERM II, dar cu clauză de opt-aut ( Danemarca)
  • Verde – 4 state non-UE care utilizează euro printr-un acord monetar (Andora, Monaco, San Marino, Vatican)
  • Violet – 2 state care utilizează euro prin decizie unilaterală ( Muntenegru, Kosovo)

Noi am pierdut pe drum trei condiții, privind dobânzile pe termen lung (2017), inflația (2018), și, mai recent, deficitul bugetar (2019). Singurul criteriu îndeplinit este  mai degrabă o moștenire din epoca socialistă, ponderea datoriei publice în PIB. Dar „lucram” la acesta și în absența Covid-ului ( proiecția CE pe baza datelor de anul trecut ne scotea în afara lui prin 2025).

De reținut, strategia noastră de trecere la euro prevedea trei scenarii, în care nivelul minim al PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard (pps, ajustat cu nivelul prețurilor, pentru că la valori nominale în euro suntem mult mai jos) era de minim 70% din media UE în varianta optimistă, 75% în varianta medie și 80% în varianta prudentă.

Dacă Bulgaria va face și i se va accepta acest pas ( mai trebuie să vrea și statele din Zona Euro nu doar cel care depune cererea), în termenii anticipați, adică prin 2023, atunci ar urma să asistăm la un experiment interesant, deoarece va fi o aderare la cel mai scăzut nivel al PIB/locuitor înregistrat vreodată.

De altfel, țări mult mai avansate pe drumul convergenței cu economiile occidentale, Polonia și Cehia, au abandonat țintele de recere la euro anunțate pe parcurs, deși sunt pe pozițiile puternice șase și șapte în rândul celor mai importanți parteneri economici în schimburile comerciale ale Zonei Euro, ceea ce indică o integrare de facto dar intenția de a beneficia o perioadă mai îndelungată de avantajele politicilor monetare proprii.

Cum a început totul

Bulgaria a adoptat consiliul monetar după doi ani de recesiune puternică, în care PIB-ul a scăzut cu 17%. În a doua jumătate a lui 1996 și începutul lui 1997, inflația a luat proporții masive, prețurile crescând cu 240% doar în luna februarie 1997. De aceea, a luat decizia drastică de legare a monedei naționale de o valută forte (marca germană de la acel moment).

Astfel, a restricționat masa monetară dar a reușit reducerea bruscă a inflației anuale la doar 5,5% în septembrie 1998, potrivit raportului CE. Totodată, deficitul bugetar ajuns în 1996 la 13% din PIB a fost eradicat în decurs de doi ani iar plățile în contul datoriei publice s-au redus de la 18% din PIB la doar 2% din PIB.

Rata de schimb fixă de 1 euro = 1,95583 leva reflectă exact paritatea fostei mărci germane, care a supraviețuit în această formă până în prezent. În treacăt fie spus, explică în parte interesul turiștilor germani pentru litoralul bulgar, cu aceiași bani în buzunar dar la prețuri în medie mai mici de jumătate față de cele de acasă.

Consiliul monetar presupune asigurarea convertibilității depline cu moneda de referință și renunțarea la politica monetară proprie. De regulă funcționează pentru economii mici și deschise. România stătea ceva mai bine la acel moment, avea o economie mult mai mare decât a Bulgariei și o deschidere relativ redusă, motive pentru a merge pe varianta unui curs flotant, precum cele patru state din Europa Centrală ( Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria).

Pentru referință în privința deciziei de maximă importanță luate  atunci ( s-au făcut presiuni ca și România să adopte măsura radicală a trecerii la Consiulul monetar), ar fi util să vedem ce s-a întâmplat ulterior, potrivit datelor oficiale ale Eurostat. Practic, utilizând de o manieră eficientă politica monetară ( flotarea, mai ales în formă controlată, este o oportunitate păstrată și nu o garanție a succesului) țara noastră a reușit să ia distanță rapid de Bulgaria.

Decalajul de PIB/locuitor a crescut în 2019 față de 2002, atât în termeni procentuali cât și în termeni nominali ( de la 810 euro/loc. la 2.330 euro/loc., adică de aproape trei ori). Ceea ce explică de ce am făcut referire la litoralul pe care se simt, ca putere de cumpărare și raport calitate/preț mult mai bine decât în propria țară cei peste un milion de români în sezonul de vară.

Trecutul nu e o garanție pentru viitor

Așadar, vestea „proastă” este că, alături de Croația (care a aderat la UE cu șase ani și jumătate în urma noastră), Bulgaria va face (cu tot ce depinde de ea) pasul spre adoptarea euro înaintea României.

Veste „bună”, deoarece uneori „graba să strică treaba”, vom avea posibilitatea de a „zburda” o perioadă mult mai îndelungată decât vecinii de la sud de Dunăre  și colegi de val de aderare 2007 pe câmpia vastă a politicilor economice.

Ca să prindem curaj și să ne bucurăm de rezultatele înscrise „la zi” pe tabela de marcaj a Eurostat, vă mai prezentăm sintetic evoluția PIB/loc. din 2007 încoace, ajustată prin procedee statistice specifice pentru comparabilitate cu media UE. Atât după intrarea în Uniunea Europeană cât după trecerea crizei din 2009, România a luat distanță față de Bulgaria, inclusiv datorită regimului de curs valutar flotant versus păstrarea leva la același raport fix față de euro (simplificat, ca și cum ar fi adoptat deja moneda unică).

Dacă până acum ne-a fost semnificativ mai bine cu deciziile luate, reamintim un avertisment clasic pentru investitori: „Performanțele trecute nu constituie o garanție a performanțelor viitoare”.

Deoarece avantajele potențiale vor merge mână în mână cu riscurile asumate ( unele, deja prin lege), într-o perioadă destul de tulbure pentru economia mondială.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.4.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Noul președinte al CDU – Armin Laschet, un continuator al politicii Angelei Merkel

Iulian Soare

Armin Laschet (foto), premierul landului Renania de Nord-Westfalia, adept al continuării orientării centriste a actualului cancelar german Angela Merkel, a fost ales sâmbătă preşedinte al… Mai mult

Europa

Guvernul francez respinge definitiv preluarea Carrefour de către un grup canadian: “Este în joc securitatea alimentară”. Couche-Tard renunță

Iulian Soare

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a exprimat vineri opoziţia fermă a autorităţilor de la Paris faţă de o eventuală preluare a grupului de… Mai mult

Stiri

Ministerele trebuie să definitiveze, până pe 4 februarie, măsurile de reducere a pierderilor şi/sau plăţilor restante înregistrate la finalul anului trecut

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat vineri un memorandum cu tema „elaborarea de către ministere sau alte autorităţi publice centrale a unui Memorandum până la data de 4… Mai mult

Stiri

Militari și polițiști din SUA, sub lupa procuraturii pentru aderarea la ”ideologia privind supremația albilor” și violență excesivă la manifestatiile BLM

Iulian Soare

O anchetă a fost deschisă joi în legătură cu eforturile Pentagonului pentru a lupta împotriva ascensiunii extremismului în rândul forţelor armate americane, în contextul în… Mai mult

Stiri

Consulul României la Bonn a fost demis – este urmărit penal în noul dosar al lui Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Gheorghe Dimitrescu, pus joi seara sub urmărire penală de DNA alături de Liviu Dragnea în dosarul vizitei în SUA la învestitura lui Donald Trump, în… Mai mult

Stiri

La București și Cluj au fost programate toate vaccinurile anti-Covid alocate în acest moment

Vladimir Ionescu

Vineri, prima zi de programare pentru a doua etapă de vaccinare anti-Covid, peste 190.000 de persoane s-au înscris pentru imunizare, dintre care 50.000 în București.… Mai mult

Stiri

BNR a redus dobânda de politică monetară până la 1,25%

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României  (BNR) a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară până la nivelul de 1,25% pe an, de… Mai mult