Raportul de Convergență: România nu mai îndeplinește niciun criteriu pentru aderarea la euro. În 2016 le îndeplinea pe toate

România nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv: stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.

Concluzia este cuprinsă în Raportul de convergență 2020, publicat miercuri de către Comisia Europeană.
De precizat: potrivit raportului publicat în 2016, România îndeplinea la acel moment criteriile de aderare la mecanismul cursului de schimb (ERM 2), singurul punct pe care-l mai avea de bifat.

Criteriile care descalifică România:

Legislația – în special Legea 312 privind statutul Băncii Naționale a României (BNR) nu este pe deplin compatibilă cu articolul 131 din TFUE. Incompatibilitățile privesc independența băncii centrale, interzicerea finanțării monetare și integrarea băncii centrale în SEBC la momentul adoptării euro.

Stabilitatea prețurilor – rata medie a inflației din România în ultimele 12 luni (până în martie 2020) a fost de 3,7%, cu mult peste valoarea de referință de 1,8%.”Se estimează că aceasta va rămâne mult peste valoarea de referință în lunile următoare”, notează CE.

Finanțele publice – ca urmare a încălcării tratatelor europene în 2019, Comisia a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României (deficitul bugetar a depășit pragul de 3% din PIB). Comisia estimează că România va avea un deficit de 9,2% din PIB în acest an, respectiv de 11,4% din PIB în 2021, în situația în care măsurile economice rămân aceleași. Datoria publică ar urma să rămână sub pragul de 60%, însă va înregistra o creștere abruptă în acest an, la 46,2% din PIB de la 35,2% din PIB în 2019.

Evoluția cursului de schimb – Deși cursul de schimb este ținut în echilibru, România nu este în ERM II, care presupune o complementaritate a indicatorilor. În contextul pandemiei Covid-19, leul a înregistrat o depreciere de 1,1% în raport cu euro. În martie 2020, leul a fost cu 3% mai slab decât euro față de nivelul de acum doi ani.

Convergența randamentelor pe termen lung – Randamentul mediu pe termen lung al României a fost de 4,4% în martie, peste valoarea de referință de 2,9%.

Factori adiționali – Comisia a analizat și alte aspecte legate de economia României, printre care balanța de plăți și integrarea piețelor.

Soldul extern al României a trecut în teritoriul negativ în 2017, pentru prima dată în cinci ani și s-a deteriorat la -3,3% din PIB în 2019, cea mai slabă evoluție din rândul țărilor analizate de CE.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

Alte aspecte semnalate se referă la mediul nu foarte prielnic pentru desfășurarea afacerilor, instabilitatea legislativă și pierderea competitivității externe.

(Consultați documentul integral AICI)

Bulgaria, Croația și Suedia îndeplinesc criteriile de convergență economică

Raportul se referă la cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia.

Potrivit concluziilor raportului, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanţele publice, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.

Niciunul dintre statele membre menţionate nu îndeplineşte criteriul privind stabilitatea cursului de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (ERM II): este nevoie de cel puţin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro.

Astfel, Croaţia şi Suedia îndeplinesc toate criteriile de convergenţă economică, în schimb nu îndeplinesc criteriul privind cursul de schimb din motivul enunţat anterior.

(Citiți și:””La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. CRONICILE Curs de guvernare nr. 94 – Sumarul”)

Pe lângă evaluarea condiţiilor formale pentru aderarea la zona euro, raportul constată că legislaţia naţională din fiecare dintre statele membre enumerate, cu excepţia Croaţiei, nu este pe deplin compatibilă cu normele uniunii economice şi monetare.

Impactul pandemiei provocate de coronavirus asupra rezultatelor raportului a fost limitat, întrucât majoritatea datelor istorice utilizate în raport se referă la perioada de dinainte de izbucnirea crizei, aşa cum se prevede în metodologia strict definită în tratat.

Comisia a furnizat tuturor statelor membre o evaluare iniţială a implicaţiilor pandemiei în previziunile sale economice din primăvara anului 2020 şi propunerea sa ulterioară de recomandări specifice pentru fiecare ţară, ambele contribuind la elementele din acest raport care au permis conturarea unei perspective de viitor.