De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult›
18.01.2021
Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult›
17.01.2021
Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult›
17.01.2021
România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Bulgaria și Croația au fost acceptate în ERM 2, anticamera zonei euro
de Iulian Soare , 11.7.2020
Bulgaria și Croația au fost primite în anticamera zonei euro. Banca Centrală Europeană a anunțat că cele două țări candidate au fost acceptate în Mecanismul cursului de schimb. Asta înseamnă că într-o perioadă relativ scurtă de timp (minim 2 ani) cele 2 state vor putea adopta moneda unică.
„Bulgaria și Croația au făcut un pas foarte important către adoptarea monedei euro. Ambele țări sunt acum membre ale Mecanismului Cursului de Schimb II (ERM-2). E o evoluție remarcabilă și binevenită. E o veste bună pentru Bulgaria, o veste bună pentru Croația și o veste bună pentru întreaga zonă euro”, a spus vineri Valdis Dombrovskis – vicepreședinte al Comisiei Europene.
Anunțul reprezintă un pas decisiv către prima extindere a Zonei euro după 2015, de la primirea Lituaniei în grupul celor 19 state care utilizează moneda unică europeană.
România, căreia Tratatul de aderare îi impune obiectivul de intrare în zona euro, nu mai îndeplinea, la ultimul raport de convergență din iunie 2020, niciun criteriu de aderare. De precizat: potrivit raportului publicat în 2016, România îndeplinea la acel moment toate criteriile de aderare la mecanismul cursului de schimb.
(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)
Aceste criterii sunt: stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.
Ca efect al aprobării obținute de la miniştrii de finanţe din zona euro şi BCE, Bulgaria şi Croaţia se vor alătura şi Uniunii bancare- principalele bănci din cele două state est-europene vor fi plasate sub directa supervizare a BCE începând din 1 octombrie.
În cei minim doi ani cât vor sta în „anticamera” zonei euro, Bulgaria şi Croaţia trebuie să respecte în continuare criteriile tehnice şi să păstreze un curs de schimb stabil.
BCE a informat că, în perioada în care vor face parte din ERM-2, cursul de schimb al levei bulgare a fost fixat la 1,95583 leva pentru un euro, iar cursul de schimb al kunei croate a fost fixat la 7,53450 kuna pentru un euro.
Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei ţării candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat.