joi

8 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 septembrie, 2015

sarbuilieSenatorul Ilie Sârbu a primit miercuri încuvinţarea Parlamentului să ocupe poziţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi.

Este efectul unor jocuri de culise în urma cărora legislativul a amânat, aproape un an de zile, să pună în aplicare o hotărâre „definitivă şi general obligatorie” emisă de Curtea Constituţională pe data de 8 octombrie 2014.

Problema fundamentală pe care o ridică votul de miercuri din Parlament nu este nici calitatea celui susţinut de PSD să ajungă la Curtea de Conturi și nici calitatea actului legislativ din Parlament, ci faptul că în România anului 2015 există decizii ale instanţelor de judecată care în mod intenţionat nu sunt puse în aplicare chiar de cel mai înalt for din stat.


În cele ce urmează, sistemul, personajele şi explicaţiile unei tergiversări legislative.

Scurt istoric al unei „erori” parlamentare

În camerele reunite, 300 de senatori şi deputaţi au votat miercuri „pentru”, alţi 108 împotriva numirii senatorului Ilie Sârbu la Curtea de Conturi, în poziţia de consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit.

Cu o zi înainte, marţi, Comisia de Buget, Finanţe, Bănci aviza favorabil această numire, după ce 4 comisii au admis, pe data de 9 septembrie, că unul dintre vicepreşedinţii Curţii de Conturi trebuie revocat.

O procedură normală, care are o singură problemă: repară o eroare comisă de Parlament în 2011, eroare constatată de Curtea Constituţională trei ani mai târziu, în 2014. Eroare menținută de Parlament timp de un an, pentru a bloca postul de la Curtea de Conturi.


Decizia Curții Constituționale constata neconstituționalitatea numirii lui Ioan Anton pe postul de la Curtea de Conturi care îi este atribuit, un an mai târziu, lui Ilie Sârbu. Postul a fost vacantat abia acum, când socrul premierului a decis să se retragă din politică într-o instituție a statului.

Descărcaţi aici decizia de neconstituţionalitate a numirii lui Ioan Anton la Curtea de Conturi

Potrivit procedurilor, Camera Deputaţilor şi Senatul au fost înştiinţate imediat în legătură cu decizia „definitivă şi general obligatorie” emisă de CCR.

Jocurile de culise pentru „conservarea” postului de la Curtea de Conturi încep din momentul în care documentul Curţii Constituţionale ajunge pe masa conducerii Parlamentului – adică din octombrie 2014

Personajele din Parlament și scaunul de la Curtea de Conturi

Situaţia numirilor de la Curtea de Conturi au făcut obiectul discuţiilor din şedinţa Birourilor Permanente Reunite, din 16 octombrie 2014, condusă de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Potrivit stenogramei şedinţei respective (AICI- LINK), subiectul a fost discutat la două puncte distincte ale ordinii de zi. La fiecare dintre acestea, câte o curiozitate :

  • tariceanuLa punctul 11, unde s-a discutat despre decizia CCR, Călin Popescu Tăriceanu (foto)decide iniţial să trimită documentul către Comisiile de Buget, Finaţe din Senat şi Cameră. La sugestia secretarului de la Cameră Marcel Ciolacu, celor două comisii li se adaugă alte două: Comisiile Juridice. Celor 4 comisii, în contrast cu soluţiile dictate de Călin Popescu Tăriceanu la alte puncte ale ordinii de zi, nu li se stabileşte un termen limită pentru raport.
  • scutaru_georgeLa punctul 12, unde s-a discutat scrisoarea Grupului parlamentar PNL din Cameră, care solicita” iniţierea demersurilor necesare pentru adoptarea unei hotărâri prin care să se revoce mandatul de consilier de conturi al domnului Anton Ioan”, George Scutaru (foto), fost deputat şi fost consilier prezidenţial, intervine şi denaturează sensul discuţiei. În cele din urmă, preşedintele Senatului cere informarea grupurilor parlamentare şi a Comisiilor Juridice.

Surse din cadrul PNL au declarat pentru cursdeguvernare.ro că, iniţial, în ceea ce priveşte situaţia lui Ioan Anton s-a realizat, la iniţiativa fostului deputat Viorel Hrebenciuc, un consens informal: argumentul de atunci al lui Viorel Hrebenciuc a fost că Anton Ioan urma să se pensioneze şi era păcat ca decizia Curții Constituționale și, mai ales, punerea ei în aplicare, să strice calculul pensiei…

Câteva precizări necesare:

Numirile şi revocările la Curtea de Conturi sunt atributul Parlamentului, deci şeful Curţii, Nicolae Văcăroiu, nu ar avea, formal, nicio vină pentru neîndeplinirea deciziei Curţii Constituţionale.

Cu atât mai puţin cel care a stat în funcţie practic ilegal aproape un an : potrivit reglementărilor, Parlamentul este obligat să pună în acord propriile decizii cu cele ale Curţii Constituţionale în termen de 45 de zile de la emiterea acestora.

Cum a fost posibil ca Parlamentul să amâne decizia de revocare a lui Ioan Anton? În ecuaţie intră 4 comisii:

  • Comisia Juridică de la Senat, condusă de Cătălin Boboc (PNL)
  • Comisia Juridică de la Cameră, condusă de Bogdan Ciucă (ALDE)
  • Comisia de Buget de la Senat, condusă de Viorel Arcaş (PSD)
  • Comisia de Buget de la Cameră, condusă de Ştefan Viorel (PSD)

ciucaBogdan Ciucă (foto), preşedintele Comisiei Juridice de la Camera Deputaţilor explică pentru cursdeguvernare.ro: „Noi am primit o informare, la fel ca şi colegii de la Senat. Problema numirii lui Ioan Anton la Curtea de Conturi era de competenţa Comisiilor de Buget, ei au gestionat problema. Personal, nici n-am participat la şedinţele respective, deci nu ştiu cum au decurs lucrurile”.

În lipsa unor explicaţii din partea celor doi preşedinţi PSD ai comisiilor de Buget, surse din PSD au declarat că respectivele comisii nu au acţionat din cauză că nu au fost sesizate potrivit procedurilor regulamentare.

Aceleaşi surse au declarat că problema a revenit pe tapet în primele zile din luna august, în momentul în care PSD a început să caute alternative pentru ieşirea „onorabilă” din scenă a socrului premierului.

Cum? Luându-se decizia de-a se respecta hotărârea Curții Constituționale.

Astfel a apărut, la începutul lunii septembrie, raportul comun al celor 4 comisii parlamentare care, uitând că nu au fost sesizate regulamentar, supun votului plenului reunit pe 9 septembrie decizia de revocare din funcţie a lui Ioan Anton.

nicaNedumeririle legate de modul în care raportul care îl viza pe Ioan Anton a apărut pe ordinea de zi a plenului reunit din 9 septembrie au fost expediate de deputatul PSD Ciprian Nica (foto): „Acum, că a trecut un an, nu mai este cazul să dicutăm. A trecut, asta este, noi suntem aici să pregătim un proiect de hotărâre cu privire la revocarea din funcţie a domnului Anton Ioan”.

Ioan Anton: „Azi am eliberat biroul. Nu îmi doresc decât linişte”

ioan antonIoan Anton (foto) spune că nu are nicio legătură cu procedurile legislative şi a declarat miercuri pentru cursdguvernare.ro că este bucuros că Parlamentul a clarificat situaţia sa.

„Nu îmi doresc decât linişte şi sănătate. Mai am 5 luni până la pensie şi nu am ţinut niciun moment de poziţia asta. Chiar azi am eliberat biroul, cine o veni poate să se instaleze imediat… Am o singură bucurie: cât am lucrat la Curtea de Conturi nimeni n-a scris niciun cuvânt de rău în legătură cu activitatea mea”, afirmă Ioan Anton.

Griji noi: Deși numit vice la Curtea de Conturi, Ilie Sârbu nu ar îndeplini condițiile. Se pregătește o nouă contestație la CCR

Potrivit deputatului Andreea Paul, PNL va contesta la CCR şi decizia de miercuri privind numirea lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi.

Informaţia a fost confirmată şi de liderul grupului PNL din Cameră, Eugen Nicolăescu.

Potrivit liberalilor, contestaţia se va baza pe faptul că Ilie Sârbu nu îndeplineşte condiţia de vechime de minim 10 ani în specialitatea studiilor asolvite.

fisa senator
Argumentele PNL sunt furnizate de fişa senatorului Ilie Sărbu. Studiile economice sunt absolvite în 1998. Click pentru mărire

Suplimentar, în baza prevederii potrivit căreia deciziile CCR trebuie aduse la îndeplinire în cel mult 45 de zile, PNL a cerut Birourilor Permanente să constate că funcţia lui Ioan Anton a devenit vacantă după scurgerea acestui termen, cel în cauză încasând în toată această perioadă salariu în mod nejustificat, sume care ar trebui recuperate.

Surse liberale au declarat că această solicitare a fost respinsă, pe motiv că Parlamentul nu are acest gen de atribuţii şi că o sesizare în acest sens ar trebui înaintată unei instanţe, sau chiar Curţii de Conturi.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: