Parlamentul cubanez de la Havana a adoptat sâmbătă o nouă lege electorală ce schimbă sistemul de guvernare, reintroducând postul de premier. dar fără a face schimbări fundamentale, regimul continuând să funcţioneze pe baza partidului unic comunist (PCC), transmite AFP.
Textul legii a intrat în vigoare după aprobarea sa în unanimitate, într-una din cele două sesiuni anuale ale Adunării Naţionale (parlamentul cubanez), conform informaţiilor difuzate de televiziunea cubaneză.
Această reformă decurge din adoptarea, în aprilie curent, a unei noi Constituţii, care recunoaşte o economie de piaţă, dar care insistă asupra caracterului „irevocabil” al socialismului.
Adunarea Naţională este principalul organ de guvernare din 1976, care se reuneşte de două ori pe an. Membrii săi sunt aleşi de populaţie, dar numărul candidaţilor este fix acelaşi cu numărul mandatelor, aceştia fiind selectaţi în prealabil de o comisie de candidaturi monitorizată de PCC.
Adunarea alege Consiliul de Stat şi pe preşedintele acestuia, post ocupat din 2018 de Miguel Diaz-Canel.
Noua lege electorală restabileşte posturile de preşedinte şi vicepreşedinte al Republicii, aleşi din rândul parlamentarilor, pentru un mandat de cinci ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Premierul, ales de asemenea dintre deputaţi, va fi numit de preşedintele Republicii şi validat de parlament. Conform prerogativelor sale, va conduce guvernul şi va adopta principalele decizii ale executivului.
Celelalte posturi vor trebui să treacă prin comisia de candidaturi monitorizată de Partidul Comunist, care a dat asigurări că nu va interveni direct în activitatea de selecţie.
În pofida reformei, „scrutinul indirect nu se schimbă, sunt chiar mai multe instituţii desemnate prin vot indirect”, evidenţiază expertul în drept constituţional Julio Fernandez Estrada. „Poporul aştepta un pic mai mult, o alegere directă a guvernatorilor şi a preşedintelui Republicii, care nu s-a întâmplat şi nu se va întâmpla, pentru că nu este prevăzut de Constituţie”, a adăugat expertul.
Comisiile pentru candidaturi sunt formate din şase organizaţii sindicale, ţărăneşti şi studenţeşti.
Numărul deputaţilor se va reduce de la 605 la 474, iar Consiliul de Stat va avea 21 de membri în loc de 31. Aceste schimbări nu vor intra însă în vigoare decât la încheierea mandatului lor în 2024.
