fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Cu 3 zile înaintea alegerilor poloneze: Comisia Europeană trimite din nou Varșovia la Curtea de Justiţie UE, din cauza reformei sistemului judiciar 

de Vladimir Ionescu , 10.10.2019

Comisia Europeană a sesizat din nou Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) împotriva Poloniei, în legătură cu reforma sistemului său judiciar, de această din cauza regimului disciplinar al judecătorilor, care “sabotează independenţa” magistraţilor.

Argumentele comisiei, prezentate într-un comunicat al CE:

  • Legislația poloneză permite ca judecătorii de drept comun să fie investigați și sancționați disciplinar pentru hotărârile pe care le-au pronunțat, inclusiv pentru exercitarea dreptului lor de a înainta Curții de Justiție a UE cereri de decizii preliminare în temeiul articolului 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
  • Mai mult, noul regim disciplinar nu garantează independența și imparțialitatea camerei disciplinare a Curții Supreme, compusă exclusiv din judecători selecționați de Consiliul Național al Magistraturii, care este, la rândul său, numit de Parlamentul polonez (Sejm).
  • Noul regim disciplinar nu oferă nici garanția că acțiunile disciplinare inițiate împotriva judecătorilor de drept comun vor fi soluționate de o instanță de prim grad de jurisdicție „instituită prin lege”. Dimpotrivă, acest regim îl împuternicește pe președintele camerei disciplinare să stabilească – de la caz la caz și cu o putere de apreciere aproape nelimitată – ce instanță disciplinară de prim grad de jurisdicție va soluționa un anumit dosar privind un judecător de drept comun.
  • Noul regim nu mai garantează soluționarea cauzelor într-o perioadă de timp rezonabilă, ci îi permite ministrului justiției să mențină acuzațiile împotriva judecătorilor de drept comun prin intermediul unor responsabili în materie disciplinară numiți de ministru. Noul regim aduce atingere și dreptului la apărare al judecătorilor de drept comun. Pe scurt, judecătorii nu sunt protejați împotriva controlului politic și, prin urmare, independența sistemului judiciar este încălcată.

Decizia executivului european, care a solicitat o procedură accelerată, vine cu trei zile înaintea alegerilor legislative din Polonia, al căror câştigător se prefigurează a fi partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), aflat în prezent la putere și care a inițiat reforma acuzată.

Ampla reformă angajată în sistemul judiciar polonez este considerată o tentativă a PiS de a-şi subordona puterea judiciară.

Comisia a lansat deja două proceduri de infringement împotriva Varşoviei:

  • prima, în iulie 2017, asupra reformei tribunalelor ordinare
  • a doua, în iulie 2018, cu privire la reforma Curţii Supreme.

În ambele cazuri, absenţa unor răspunsuri satisfăcătoare din partea Varşoviei a condus la sesizarea Curţii de Justiţie a UE.

Aceste proceduri de infringement au loc în paralel cu o procedură mai severă şi excepţională, aşa-numitul Articol 7 din Tratatul UE, declanşată de Comisie în decembrie 2017.

Respectivul mecanism, prevăzut în caz de risc de ‘încălcare gravă’ a statului de drept într-o ţară membră, nu a fost niciodată declanşat în blocul comunitar. Dar de atunci, acesta a fost activat de asemenea împotriva Ungariei premierului Viktor Orban la 12 septembrie, de această dată de către Parlamentul European.

Această procedură, calificată ‘arma nucleară’ instituţională în cadrul UE, poate să meargă teoretic până la retragerea dreptului de vot al unei ţări în cadrul Consiliului UE, organism reunind statele membre.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult