Judecătorul Mircea Aron a fost ales miercuri președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procuroarea Luminița Palade, vicepreședinte, pentru un mandat de un an. Ei au fost singurii candidați pe aceste funcții.
În această primă ședință din 2016 a CSM a fost aleasă noua conducere și s-a discutat raportul de activitate pe 2015.
Cine sunt noii șefi ai Consiliului
Mircea Aron (63 de ani) (foto) a fost timp de doi ani, imediat după Revoluție, procuror militar, iar în 1992 a devenit judecător militar, la Curtea Supremă, Secția Militară.
Din 2011 este judecător la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Este magistrat din 1981 și urmează să se pensioneze după acest mandat de președinte al CSM.
Potrivit România Liberă, Mircea Aron este calificat de colegi drept un conservator, însă e recunoscut pentru intoleranța la corupția din sistem.
A promis că va acorda atenție procesului de evaluare a magistraților, pentru ca aceste evaluări să nu se mai facă pe baza prieteniilor.
Procurorul Luminiţa Palade (47 de ani) a intrat în magistratură în 1994 și este membru al CSM din 2013.
A fost procuror la Parchetul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, Parchetul Tribunalului Bucureşti şi Parchetul Curţii de Apel Bucureşti. Între ianuarie 2010 și iunie 2013, Luminiţa Palade a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Ca vicepreședinte CSM se va concentra pe transparentizarea actului de justiție și propune ca evaluările procurorilor să nu mai fie făcute doar de șefii lro direcți, ci și de
Structura CSM
- Consiliul este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu pot face parte din aceeaşi secţie, adică unul trebuie să fie judecător și celălalt procuror. Mandatul este de un an.
- Consiliul are 19 membri, dintre care nouă sunt judecători şi cinci, procurori.
- cei 14 membri desemnaţi prin alegeri organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor sunt cei care votează conducerea Consiliului
- celor 14 li se mai adaugă cinci membri de drept: ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme, precum şi doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat.
Declarații din ședință
Livia Stanciu, președinte ICCJ:
„Nu trebuie să ne lase indiferenți, dimpotrivă, probabil că sigur mai există încă politicieni care își doresc o justiție controlată și atunci noi trebuie, aici, cu toții, să facem un front comun împotriva unui astfel de fenomen. Știm foarte bine că presiuni asupra justiției se pot face nu numai prin acele vorbe, prin atacurile la adresa magistraților, ci și chiar prin încercări de modificarea a unor legi de organizare și funcționare a sistemului judiciar. Atunci, cu atât mai mult trebuie ca întreg sistemul judiciar cu privire la aceste aspecte să adopte o atitudine extrem de responsabilă vizavi de modalitatea în care regândim modificarea unor dispoziții din aceste legi”.
Judecătorul Horațius Dumbravă:
„Dacă faceți comparație pe anul 2014 (…), au fost 12 atacuri la adresa independenței justiției (…) În anul 2015, nu a fost un an deloc ușor, (…) au fost 28 de atacuri constatate ca atare de Plenul CSM, 12 privind judecătorii și instanțele, 16 privind procurorii și parchetele. Sigur, eu mi-aș dori ca președintele României să se raporteze instituțional și în raport cu atribuțiile constituționale pe care le are (…) la acest semnal îngrijorător. De altfel, și CE prin raportul MCV din 28 ianuarie 2015 îl invocă.”
Raportul de activitate al CSM
Raportul celui de-al 10-lea an de existență a Consiliului constată creșterea semnificatiă a numărului magistraților sancționați:
- pe rolul Secției pentru judecători în materie disciplinară au fost înregistrate 42 de acțiuni disciplinare
- pe rolul Secției pentru procurori în materie disciplinară au fost înregistrate 11 acțiuni disciplinare
- șase judecători au fost excluși disciplinar din magistratură
