Imaginile conflictului din Ucraina arată că populația civilă este supusă unor ample bombardamente, ca urmare a schimbării de tactică la care Rusia pare să se fi orientat în lipsa progreselor de-a captura orașele cheie.
Clădiri rezidențiale, spitale, instituții de cultură și alte adăposturi în care se aflau civili au fost atacate de armata rusă, împotriva căreia se configurează tot mai multe acuzații de comitere a unor crime de război.
Nu sunt simple declarații: o serie de instituții internaționale s-au pronunțat deja, fapt care pregătește un amplu dosar după încheierea ostilităților.
Mai jos, o cronologie a acestora:
- 17 martie: Într-o declarație comună, miniștrii de externe din G7 spun că autorii crimelor de război din Ucraina trebuie trași la răspundere
Autorii crimelor de război comise în Ucraina trebuie să fie “trași la răspundere” în fața justiției internaționale, se arată într-o declarație comună a miniștrilor de externe din G7.
- 17 martie: UE denunță ”crimele de război” comise de Rusia în Ucraina
Uniunea Europeană a condamnat joi ”grave încălcări ale dreptului umanitar” și ”crime de război” comise de Rusia în Ucraina, conform unei declarații a șefului diplomației europene, Josep Borrell, care a subliniat că liderii ruși trebuie să fie trași la răspundere pentru aceasta.
”UE condamnă în termenii cei mai fermi forțele armate ruse și pe conducătorii acestora care continuă să țintească populația civilă și infrastructuri civile ucrainene”, a declarat Josep Borrell, într-un comunicat.
Cu o săptămână înainte, Josep Borrel calificase deja drept o ”crimă de război odioasă” bombardamentul rusesc asupra unei clădiri ce adăpostea o maternitate și un spital de pediatrie în Mariupol.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a condamnat atunci o ”crimă de război”, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron calificase episodul drept un ”act de război nedemn”.
- 16 martie: Procurorul CPI merge în Ucraina pentru a vedea la fața locului situația bombardamentelor împotriva civililor
Procurorul Curții Penale Internaționale (CPI), care investighează acuzații de crime de război în Ucraina, s-a deplasat în această țară și a discutat prin videoconferință cu președintele Volodimir Zelenski.
„Am avut plăcerea de a avea schimburi importante cu președintele pe durata șederii mele în țară. Am convenit că toate eforturile sunt necesare pentru a asigura respectarea dreptului internațional umanitar și pentru a proteja populația civilă”, a declarat procurorul Karim Khan, potrivit unui mesaj postat pe Twitter de CPI.
- 16 martie: Președintele american Joe Biden l-a calificat pe Vladimir Putin ”criminal de război”
Președintele american Joe Biden l-a calificat miercuri pe omologul său rus drept un “criminal de război”, pentru tacticile sale militare în Ucraina.
”Președintele vorbește din inimă și din ceea ce ați văzut la televizor, respectiv acțiunile barbare ale unui dictator brutal”, a comentat ulterior purtătoarea sa de cuvânt.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că este de acord cu președintele Joe Biden că au fost comise crime de război în Ucraina, adăugând că experți americani sunt în proces de documentare și evaluare a potențialelor crime de război în Ucraina.
- 16 martie: Curtea Internațională de Justiție de la Haga a ordonat Rusiei să suspende invadarea Ucrainei
Curtea Internațională de Justiție de la Haga a ordonat miercuri Rusiei să suspende invadarea Ucrainei. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut Rusiei să se conformeze „imediat” deciziei Curții de la Haga.
”Federația Rusă trebuie să suspende imediat operațiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean”, a transmis Joan Donoghue, judecătoarea președintă a Curții, al cărei sediu este la Haga.
Ucraina a acuzat Rusia de încălcarea Convenției din 1948 privind genocidul și a cerut Curții să ordone încetarea imediată a ostilităților. Totodată, Ucraina mai cere judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie.
- 15 martie: Senatul SUA a adoptat în unanimitate o rezoluție prin care îl condamnă pe președintele rus Vladimir Putin drept criminal de război
Rezoluția, introdusă de senatorul republican Lindsey Graham și susținută de senatorii ambelor partide, încurajează Curtea Penală Internațională de la Haga și alte state să vizeze armata rusă în orice investigație a crimelor de război comise în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.
- 4 martie: Consiliul ONU pentru Drepturile Omului izolează Rusia și lansează o investigație pentru crime de război
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a susținut cu o majoritate covârșitoare o rezoluție care condamnă invazia rusă și înființează o comisie care să investigheze presupusele crime de război și crime împotriva umanității.
Rusia a rămas complet izolată, doar un alt stat membru – Eritreea, a votat împotriva rezoluției.
O comisie de anchetă este cel mai înalt nivel de investigație pe care Consiliul ONU pentru Drepturile Omului îl poate ordona – există una pentru Siria, acum va exista una pentru acțiunile Rusiei în Ucraina.
- 2 martie: CPI deschide o anchetă cu privire la presupuse crime de război în Ucraina. Sesizarea a fost făcută de 39 de state, printre care și România
Procurorul Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a anunțat că instituția a deschis o anchetă cu privire la presupuse crime de război, crime împotriva umanității sau genocid în Ucraina începând din 21 noiembrie 2013. Ancheta include și perioada de când Rusia a invadat Ucraina.
Ancheta vine după ce 39 de state, între care și România, au sesizat Curtea Penală Internațională.
Statele sunt Albania, Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Columbia, Costa Rica, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Noua Zeelandă, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Marea Britanie și Irlanda de Nord.
- 1 martie: Națiunile Unite cer retragerea Rusiei din Ucraina; diplomații occidentali părăsesc sala în timpul discursului ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, din cadrul unei reuniuni pe tema drepturilor omului
141 din cele 193 de state membre în Adunarea Generală ONU au votat pentru rezoluție, 35 s-au abținut (între care India, Pakistan, Africa de Sud și China) și cinci au votat împotrivă. Voturile împotrivă: Belarus, Coreea de Nord, Eritreea, Rusia și Siria.
Diplomații din UE, SUA, Canada, Japonia și Marea Britanie au părăsit sala, în timpul unei reuniuni ONU pe tema drepturilor omului, când ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și-a început discursul.
După ce au ieșit din sală, toți diplomații s-au adunat lângă ambasadorul Ucrainei la ONU, Evghenia Yevheniia Filipenko, și s-au fotografiat cu un steag al Ucrainei, pentru a protesta astfel față de invazia rusă.
Urmărește-ne pe Google News
