miercuri

27 martie, 2024

25 iulie, 2017

Croația încearcă să deschidă piața muncii din Marea Britanie pentru cetățenii săi folosindu-se de negocierile Brexit, scrie Politico.

Înalți oficiali croați, inclusiv premierul Andrej Plenković (foto), au cerut negociatorului-șef european pentru Brexit să se asigure că cetățenii croați vor putea locui și munci în Marea Britanie începând cu iulie 2018 și că vor fi beneficiari ai oricărui tip de înțelegere încheiată cu privire la drepturile cetățenilor europeni în Marea Britanie, după ce Regatul va ieși din blocul comunitar, în 2019.

Spre deosebire de restul cetățenilor aparținând celorlalte 26 de state membre UE, croații nu au primit automat dreptul de a trăi și de a munci în Marea  Britanie, ca efect al restricțiilor temporare impuse după aderarea la UE, în 2013, a statului din Centrul Europei.


Restricțiile, care își încetează efectele în iulie 2018, pot fi extinse de Londra pentru încă 2 ani. Dacă se va întâmpla asta, și foarte probabil se va întâmpla, atunci croații nu se vor putea bucura de oferta pe care premierul Theresa May o va face cetățenilor europeni după  Brexit

”Drepturile cetățenilor sunt un domeniu foarte important pentru Croația”, a declarat Politico Maja Bogdan, consilier pe probleme de politică externă al premierului Plenković.

Soarta muncitorilor croați a fost un subiect foarte important discutat de autorități cu negociatorul-șef Michel Barnier  în cadrul vizitei pe care acesta a făcut-o la finalul anului 2016 la Zagreb.

Poziția Croației, deocamdată limitată la conversții diplomatice discrete, este un semnal clar că în discuțiile cu Marea Britanie vor apărea priorități specifice fiecărui stat membru care trebuie adresate pentru ca rezultatul negocierilor să fie acceptat de toate părțile implicate.


Potrivit Politico, un semnal mai important este acela că unitatea europeană afișată înainte de debutul negocierilor s-ar putea să nu dureze foarte mult.

Teoretic, Croația nu poate bloca semnarea unei înțelegeri cu Marea Britanie în chestiunea drepturilor cetățenești deoarece acasta se aprobă nu prin unanimitate, ci prin majoritate calificată. Până în prezent, Croația nici nu a evocat un eventual vot împotrivă, asigură și oficiali europeni, și oficiai croați.

Michel Barnier a insistat că orice acord Brexit se a aplica în mod egal tuturor cetățenilor europeni. Premierul Plenković i-a spus însă negociatorului-șef că afirmația sa este valabilă numai în condițiile în care Londra este convinsă să nu prelungească restricțiile care se aplică muncitorilor croați.

Nataša Owens, președinte al ONG-ului European Movement Croatia, afirmă: ”Cum noi suntem ultimul stat care a aderat la UE înainte  de Brexit și cum suntem singurii supuși restricțiilor, e drept aplicate și altor state înainte, ne putem trezi în situația ingrată ca cetățenii croați să fie tratați diferit față de restul de Marea Britanie. Crem urgent clarificări”.

Potrivit tratatelor  europene, restricții asupra libertății de mișcare a cetățenilor din state noi ale UE pot fi aplicate pentru o perioadă de maximum 7 ani, dacă sunt anticipate ”perturbări serioase” pe piața muncii. Marea Britanie a impus restricții de acest tip și României și Bulgariei, după ce acestea au aderat la UE în 2007.

Regulile europene obligă Marea Britanie să notifice Comisia Europeană dacă intenționează să extindă până la 7 ani restricțiile aplicate Croației, iar Bruxelles-ul nu poate împiedica Londra să facă asta dacă dorește.

Pentru Croația, extinderea interdicțiilor privind accesul pe piața muncii până în 2020 ar putea echivala cu permanentizarea situației  din cauză că londra poate schimba în viitor oricând dorește politicile naționale referitor la imigrație.

”Comisia Europeană este pe deplin conștientă de această situație particulă și suntem preocupați de rezolvarea corectă a problemei, discutând în ermanennță și cuuernul croat”, este poziția oficială a Comisiei transmisă Politico.

Prima rundă de negocieri Brexit s-a încheiat săptămâna trecută, în toate domeniile importante de discuții fiind înregistrate blocaje. Până în prezent, negociatorii UE au evitat să abordeze chestiuni individuale, cu 2 excepții notabile: granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord și statutul Gibraltar.

Există însă numeroase alte chestiuni individuale care vor pune presiune pe negociatori- protecția muncitorilor portuari ridicată de Olanda, statutul bazelor miltare britanice din Cipru sau drepturile de pescuit.

Ironic, însăși absența unor restricții privind accesul pe piața muncii din Marea Britanie a generat, după 2004, afluxul de muncitori polonezi, dar și din alte state central-europene, care peste ani avea să stea la baza ideii de ieșire din UE a Regatului Unit.

Irlanda, stat care de departe are cele mai complexe probleme de rezolvat în negocierile Brexit, a anunțat că aprobă poziția adoptată de Croația în chestiunea drepturilor cetățenești.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: