Croația se poate alătura Spațiului Schengen, au decis joi guvernele Uniunii Europene. Această decizie a fost luată după ce Zagrebul a convins Bruxelles-ul că poate gestiona eficient graniţele externe ale blocului comunitar, chiar dacă intrarea în Spaţiul Schengen a Croaţiei a fost un subiect sensibil din cauza migraţiei, precizează Reuters.
Croaţia a devenit membră a UE în 2013, iar Comisia recomandase includerea Croaţiei în spațiul Schengen în octombrie 2019.
România, membru UE din 2007, nu face parte din Zona Schengen (la fel ca Bulgaria, Cipru şi Irlanda), deși fosta Comisie Juncker a recomandat primirea după ce a constatat că sunt îndeplinite toate condițiile tehnice.
Parlamentul European și Comisia Europeană au cerut în repetate rânduri admiterea României în Spațiul Schengen, ultimul demers comun fiind făcut în iunie 2021. Consiliul UE a evitat permanent să pună chestiunea în dezbatere sub motivul numeroaselor probleme semnalate la adresa României de MCV.
„Croația este pregătită”, a anunțat joi Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, într-o conferință de presă, după ce miniștrii de interne ai blocului comunitar european au convenit asupra unui acord în acest sens.
ONG-uri croate spun că Zagrebul a făcut eforturi exagerate pentru a demonstra UE că poate opri migranţii fără acte care trec în bloc, pentru a adera la Schengen.
Nu se știe deocamdată data la care Croația va adera la zona Schengen, care este văzută ca una dintre cele mai mari realizări ale UE, un semnal al unei Europe din ce în ce mai integrate și mai unite.
Deși circulația nestingherită a permis cetățenilor să trăiască și să lucreze peste granițele UE, pandemia de COVID-19 a restrâns multe libertăți în privința călătoriei.
Spațiul Schengen numără 26 de membri, inclusiv Elveția și Norvegia, țări din afara Uniunii Europene.
Eliminarea frontierelor interne a avut drept consecinţă consolidarea frontierelor externe ale spaţiului Schengen. Statele membre situate la frontierele acestuia sunt, aşadar, responsabile de organizarea unor controale riguroase la aceste frontiere şi de eliberarea, dacă este cazul, de vize de scurtă şedere.
Aderarea la Schengen implică, de asemenea, participarea la cooperare poliţienească în vederea combaterii crimei organizate sau a terorismului, în special prin partajarea datelor, cum ar fi în cadrul Sistemul de Informaţii Schengen (SIS).
