sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 februarie, 2013

Contribuția impozitului pe profit la asigurarea veniturilor bugetarea a scăzut semnificativ de la începutul crizei, de la 7,9% în anul 2008 până la 5,6% în anul 2012. Scăderea s-a produs de la an la an, dar ritmul s-a diminuat treptat, fiind de așteptat o plafonare a acestei contribuții în anul 2013. De altfel, ponderea în PIB a sumelor colectate din impozitarea activității profitabile a sectorului privat s-a stabilizat la 1,9%.

În volum absolut, minimul de circa 10 miliarde lei a fost atins, după cum era de așteptat, în anul 2010. Acest cuantum este cu aproape 3 miliarde lei mai mic decât valoarea consemnată în anul de vârf al economiei românești, 2008, și nu a crescut decât anemic în 2011 și 2012. De altfel, în pofida creșterii nominale, în anul de creștere economică cu 2,2% (2011), ponderea impozitului pe profit colectat de stat a scăzut atât ca parte din venituri cât și prin raportare la PIB.

Pe de o parte, evoluția negativă a încasărilor poate fi pusă pe seama dificultăților întâmpinate de agenții economici în relațiile cu partenerii externi ( pe fondul recesiunii din Europa Occidentală) și a întârzierilor în perfecționarea mediului de afaceri intern. Pe de alta, însă, ea exprimă apelarea la refugiul pentru supraviețuire în zona economiei gri sau chiar negre și limitarea, prin diverse mijloace, a plăților către Fisc.

Ca nivel al taxării directe, care include impozitarea profiturilor, România se plasează pe locul al optulea în clasamentul celor mai reduse ponderi ale impozitelor directe, cu 22,6%. Ea se situează alături de Ungaria și este precedată de fostele colege de bloc estic Lituania (17,4%), Bulgaria (18,8%), Slovacia (19,1%), Estonia (19,9%), Cehia (20,8%), Slovenia (21,8%) și Polonia (21,9%).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Trebuie remarcat, însă, că România a marșat pe o poziționare în topul țărilor care colectează cu prioritate venituri din taxarea indirectă ( TVA, accize, taxe vamale), țara noastră fiind situată pe locul al treilea în UE la acest indicator, cu 45,2%, imediat în urma Ungariei (45,5%) și după liderul incontestabil Bulgaria (55,4%).

La nivelul contribuțiilor de asigurări sociale, ne aflăm exact pe locul 14 cu 32,2%, la mijlocul valorilor practicate de statele membre UE. Acestea merg fie pe valori mici ale acestor contribuții ( Suedia, Marea Britanie, Irlanda au sub 20% pondere în veniturile bugetare din aceste impozite), fie pe valori relativ mari ( în jur de 40%, precum Franța sau Germania). Interesant că cele care excelează la acest capitol sunt Slovacia (43,7%) și Cehia (45,2%).

Așadar, nu taxarea de ansamblu este cea care sufocă derularea afacerilor în România. Mai degrabă aplicarea neuniformă a legislației, birocrația excesivă și arieratele statului, blochează fluxurile financiare necesare. Împreună cu procesul de înăsprire a condițiilor de acordare a creditelor pentru derularea afacerilor.

În fine, dar nu în ultimul rând, stimulentele insuficiente pentru stimularea reinvestirii profiturilor și taxarea destul de firavă a averii acumulate de cei mai avuți oameni de afaceri au creeat paradoxul unei creșteri importante a pieței produselor de lux, în condițiile în care marea majoritate a micilor afaceri au întâmpinat dificultăți tot mai mari.

Astfel, numărul companiilor intrate în insolvență a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 14.483 în 2008, la 22.650 în 2011 iar primele date colectate pentru 2012 sugerează o continuare a acestui trend, potrivit companiei specializate în astfel de analize, Coface.

De remarcat că situația s-a înrăutățit și în același an de creștere 2011, menționat anterior.



Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: