Țările din Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a locuințelor, iar situația se agravează, numărul falimentelor în rândul companiilor de contrucții crescând alarmant în acest an.
Piața construcțiilor rezidențiale s-a prăbușit în Europa pe măsură ce costurile de finanțare au crescut, la care se adaugă birocrația lentă și reglementările tot mai stricte privind eficiența energetică, ceea ce ridică și mai mult costurile. Având în vedere că se construiește tot mai puțin, situația amenință să afecteze creșterea economică și să alimenteze și mai mult tensiunile politice pe măsură ce electoratul își manifestă nemulțumirile față de scăderea nivelului de trai, relatează Bloomberg.
Numărul de autorizații de construire în Uniunea Europeană au scăzut cu 27% în prima jumătate a anului comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar cele mai afectate țări sunt și cele mai bogate din regiune. În Franța au scăzut cu 28% până în iulie, iar construcțiile rezidențiale din Marea Britanie sunt așteptate să se reducă cu peste 25% în acest an. În Suedia este cea mai gravă criză de după anii 1990, ritmul construcțiilor fiind la o treime din ceea ce este considerat a fi necesar pentru a ține pasul cu cererea din piață.
Criza nu afectează doar construirea caselor unifamiliale, ci și a ansamblurilor rezidențiale de dimensiuni mari. Vonovia SE, cea mai mare companie imobiliară din Germania a suspendat toate construcțiile noi pe termen nelimitat. În Suedia, un proiect pentru construirea unei mari fabrici de acumulatori pentru vehicule, important pentru reducerea dependenței de China, riscă să nu poată să găsească suficienți angajați din cauza lipsei de locuințe disponibile.
Criza locuințelor arată că guvernele nu își respectă promisiunile electorale. Suedia are chiar trecut în constituție că va oferi propriilor cetățeni locuințe la prețuri accesibile, dar oferta de apartamente pentru închiriere nu a ținut pasul cu cererea timp de zeci de ani, conducând la creșterea chiriilor și forțând oamenii să locuiască în case subînchiriate de pe piața neagră. În Marera Britanie nu a fost atins niciodată obiectivul de a finaliza 300.000 de apartamente noi pe an, obiectiv asumat de Partidul Conservator când a preluat guvernarea în 2019.
În Germania, obținerea unei locuințe la preț accesibil a fost unul dintre angajamentele-cheie anunțat de coaliția de guvernământ condusă de cancelarul social-demicrat Olaf Scholz când a venit la putere în 2021. Promisiunea de a construi 400.000 de apartamente noi anual nu va fi îndeplinită până în 2026 la următoarele alegeri.
„Asigurarea unei locuințe decente este una dintre îndatorile esențiale ale statului”, a declarat pentru Bloomberg, Koljia Muller, co-președinte al Partidului Social Democrat. „Este clar că am eșuat”.
Împuținarea locuințelor ieftine riscă să crească decalajele sociale, forțând oamenii să dea mai mult din veniturile lor pe plata chiriei. Atitudinea față de imigranți se va deteriora și mai mult, deoarece aceștia sunt percepuți ca concurenți pe piața tensionată a închirierilor de case. Într-un oraș din sudul Germaniei, Lorrach, câteva sute de chiriași au fost forțați să elibereze la începutul acestui an apartamentele în care stăteau pentru a face loc refugiaților, ceea ce evident a creat nemulțumiri.
„Dacă nu vom putea rezolva criza locuințelor, va fi o adevărată amenințare pentru democrația noastră”, spune Muller, care atribuie ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germani (AfD), care a ajuns pe locul doi în sondaje, parțial și tensiunilor de pe piața imobiliară.
Însă tendinețele nu sunt la fel de negative peste tot. În Spania și Portugalia, construcția de locuințe este cu mult peste nivelurile din 2015, când criza datoriilor aproape înghețasese piața imobiliară. Însă penuria de locuințe sociale este severă, ceea ce demonstrează cât de dificil este de rezolvat problema, iar inițiativele de a atrage investitori – cum a fost programul vizei de aur din Portugalia – au determinat majorarea prețurilor apartamentelor.
Incapacitatea de a construi suficiente case la prețuri accesibile provine în cele din urmă din greșelile politicilor guvernamentale. Locuințele se situează între un activ supus legilor pieței și un bun public supus reglementărilor. Această combinație blochează investițiile iar sectorul imobiliar devine foarte volatil. În plus, creșterea abruptă a costurilor de finanțare și a materialelor de construcție face adesea ca proiectele noi să fie neprofitabile, cu excepția locuințelor de lux.
Guvernele obișnuiau să-și asume un rol activ pe piața imobiliară. O parte semnificativă a locuințelor sociale existente în Suedia au fost ridicate ca parte a unei inițiative a statului de a construi un milion de apartamente între anii 1965 și 1975. În Germania, în orașe precum Berlin, s-au construit multe apartamente pentru muncitorii care au migrat din rural în centrele urbane după Primul Război Mondial.
Dar în prezent situația este complet schimbată. În Germania, implicarea sectorului privat s-a intensificat după reunificarea țării care a secătuit finanțele federale și a determinat mai multe autorități locale să vândă din proprietățile imobiliare. La finele anilor 1980, în Germania mai erau încă 4 milioane de locuințe sociale, dar numărul lor s-a redus la 1 milion în 2020. Situația este similară în Marea Britanie, unde apartamentele deținute de autoritățile locale au fost vândute chiriașilor în anii 1980.
„Statul tinde să se ocupe mai mult de individ, decât de comunitate și lasă în mare parte în grija investitorilor privați oferta de locuințe adecvate”, a declarat Kerstin Brückweh, istoric la Universitatea Europeană Viadrina Frankfurt (Oder).
În Germania de Est unde partidul AfD se bucură de cea mai mare popularitate, îngrijorările oamenilor privind posibilitatea procurării unei locuințe decente sunt deosebit de acute. Aici mulți germani și-au pierdut dreptul de a mai locui în casele pe care regimul comunist le-a oferit cândva. Iar astăzi, est-germanii dețin mai puține proprietăți decât semenii lor din Germania de Vest.
În Skelleftea din nordul Suediei, această paradigmă riscă să încetinească planurile Northvolt AB de a-și construi prima fabrică de baterii electrice pentru autovehicule. Compania are nevoie să angajeze 100 de lucrărori pe lună, însă criza locuințelor încetinește ritmul lucrărilor.
„Ar putea fi o piedică serioasă” pentru dezvoltarea orașului cu 36.000 de locuitori, spune șeful departamentului de dezvoltare din primărie. „Este o provocare uriașă”.
Prăbușirea sectorului construcțiilor a condus la solicitarea de solicitări de acordare de stimulente și sprijin pentru industrie, dar guvernele nu mai vor cheltuieli suplimentare după pandemia de Covid și pe fondul eforturilor de a aduce inflația sub control pe termen lung.
Rezultatul este un val de falimente, restructurări care riscă să reducă pe teremen lung capacitatea companiilor de a relua activitatea de construcții la același nivel.
În Marea Britanie, aproximativ 45.000 de constructori specializați în ridicare de imobile rezidențiale au tras obloanele în ultimii cinci ani. În Suedia, 1.145 de companii din industria construcțiilor au depus cereri de faliment în primele 10 luni ale acestui an, în creștere cu 35% față de 2022, potrivit datelor Creditsafe.
Soarta vechiului sediu al poliției din Frankfurt este emblematică pentru tensiunile unui sistem care lasă satisfacerea cererii de locuințe în mâini private. Situl de 15 hectare din centrul orașului financiar a fost abandonat mai bine de 15 ani, înainte ca compania Gerch group să-l achiziționeze cu angajamentul să restaureze marea clădire din 1914 și să construiască peste 440 de apartamente parțial subvenționate.
Dar în august, dezvoltatorul imobiliar a depus cerere de insolvență, lăsând un maidan în centrul orașului, unde este nevoie de locuințe. În cei cinci ani în care Gerch a deținut locul, niciun excavator nu a mers la lucru.
Politicienii intervin cu grijă. Partidul Laburist din Marea Britanie a promis un pachet de reforme pentru a accelera sistemul de planificare lent al țării și pentru a construi 1,5 milioane de case în următorul mandat al Parlamentului. Guvernul Portugaliei își propune să crească cantitatea de imobile disponibile pentru uz rezidențial și să simplifice procedurile de acordare a autorizațiilor. Germania s-a angajat să simplifice regulile de construcție și să stimuleze investițiile publice, dar acțiunea este slăbuță și nu este de așteptat să impulsioneze cu adevărat activitatea.
„Aceste modificări ale legislației și ajutoare date cu picătura creează incertitudine în rândul constructorilor” declară Wolfgang Schubert-Raab, președintele grupului de lobby ZDB din sectorul construcțiilor.
În loc să înceapă proiecte imediat, constructorii vor aștepta subvenții și mai mari anul viitor, „când situația va fi și mai sumbră”, a spus el.
***
