duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 noiembrie, 2021

Numele noului premier ar urma să fie stabilit marți, PNL și PSD așteptând o discuție lămuritoare cu președintele Iohannis, care și-a petrecut weekendul la Sibiu.

Dacă săptămâna trecută PNL și PSD spuneau că formarea noului guvern este o chestiune de zile, acum mesajele sunt că negocierile ar putea fi finalizate până vineri, iar noul guvern ar putea ajunge în Parlament săptămâna viitoare.

În condițiile în care negocierile se prelungesc și nu există încă un consens asupra politicii fiscale din anul viitor, devine clar că Bugetul de stat pentru 2022 nu mai poate fi aprobat de Parlament în termen legal, adică până la sfârșitul lunii noiembrie.

Negociere dificilă a balanței de putere: împărțirea ministerelor


În linii mari, PNL, PSD și UDMR s-au înțeles asupra măsurilor din noul program de guvernare, cu mici excepții: cum se rezolvă problema SIIJ, dacă se aplică sau nu taxa ”modică” pe lux cerută de PSD și nivelul exact al creșterilor de salarii, pensii și alocații.

Ziua de luni a fost dedicată aproape exclusiv armonizării viziunilor legate de balanța de putere a noului executiv. În rezumat:

PNL și PSD par să agreeze principiul rotației în funcția de prim-ministru și propun pentru aceste funcții pe președinții de partide. De aici încep problemele: PNL vrea să fie primul care ocupă funcția, PSD ar accepta doar dacă nu este vorba de Florin Cîțu. Președintele PNL ar fi dispus să lase PSD primul mandat de premier și să îl ocupe el pe al doilea, dar soluția nu are mulți suporteri în partid.

”Soluția Ciucă” are susținători și în PNL și în PSD, dar nu cu unanimitate. PNL, PSD și UDMR încearcă să găsească soluția comună pe care să o prezinte președintelui astfel încât desemnarea să fie controlată de partide, nu de șeful statului.


Ca importanță, urmează împărțirea ministerelor avizatoare: PNL nu vrea să renunțe la Finanțe și pare dispus să cedeze Justiția, cu toate consecințele de imagine ale acestei decizii.

PSD cere ca restul portofoliilor să fie grupate în tandem după importanță (Apărare cu Interne, Economie cu Transporturi, Sănătate cu Muncă etc) și, cu excepția celor deținute de UDMR, să fie repartizate după formula 1 la 1.

Transporturile, Sănătatea, Munca și Economia sunt portofolii dorite și de PNL, dar și de PSD.

PSD se protejează de surprize și amână deznodământul

Amânarea deciziilor politice majore – cine va fi premier și cum se împart portofoliile noului guvern – din cauza mizelor importante și, evident, a lipsei de încredere între parteneri, a generat o amânare a momentului în care criza guvernamentală se încheie.

Vineri seara, în urmă cu 3 zile, liderii PNL și PSD exprimau speranța că vor finaliza până duminică toate negocierile, astfel încât următorul premier desemnat să depună la Parlament în această săptămână programul de guvernare și echipa.

Luni, după prânz, termenul era amânat cu 7 zile, planul fiind acela de afinaliza Programul de guvernare și a avea un Protocol de funcționare a coaliției până vineri, audieri de miniștri și vot în Parlament în săptămâna 22-28 noiembrie.

Calendarul depinde în totalitate de mutarea pe care o va face președintele Iohannis: în primul rând dacă acceptă schimbarea ștafetei de premier și dacă nu insistă pentru premier ”plin” PNL, eventual în persoana lui Nicolae Ciucă.

Surse apropiate negocierilor politice afirmă că PSD a prelungit conștient negocierile politice pentru a se putea replia rapid în cazul în care Klaus Iohannis le pregătește un rol secund în noua guvernare.

Bugetul de stat trece, din nou, în plan secund

Criza guvernamentală prelungită a pus între paranteze adoptarea Bugetului de stat pentru anul 2022. O situație comună a ultimilor ani ținând că ultimul buget de stat adoptat în termen legal – până la 30 noiembrie, potrivit Legii Responsabilității Fiscal Bugetare – a fost în mandatul lui Eugen Teodorovici din 2017 la Ministerul de Finanțe.

Bugetul pe 2021 a fost adoptat în februarie, anul acesta, Bugetul pe 2020 a trecut prin asumare de răspundere puțin înainte de Crăciun, Bugetul 2019 a fost adoptat în februarie a aceluiași an.

AmCham transmitea, chiar luni: Contextul complicat pe care România îl traverează face cu atât mai necesar un proces riguros de analiză și consultare transpartinică pe marginea construcției bugetare pentru 2022 și îndepărtarea de practica negocierii bugetului pe criterii pur politice.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Momentul politic actual accentuează riscul unor măsuri populiste care la nivelul bugetului se vor reflecta în adâncirea și mai puternică a deficitului bugetar structural, și așa unul dintre cele mai ridicate din regiune, perpetuat chiar și în perioadele de creștere economică foarte mare cum este anul 2021.

Eventuale creșteri ale cheltuielilor publice sunt la acest moment nesustenabile și imposibil de acoperit din veniturile bugetare, ceea ce va crește nivelul datoriei publice, nevoia de împrumuturi de pe piețele financiare și riscul unor măsuri fiscale ad-hoc, cu efecte imprevizibile. Atenuarea impactului accelerării inflației, a creșterii prețurilor la energie și la alte produse și servicii nu se poate face prin măsuri care să transfere, chiar și doar pe termen scurt, povara de la o categorie de contribuabili la altele.  

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: