fbpx

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Criza greacă pe Wikipedia – în spatele declarațiilor oficiale

de Marin Pana 19.6.2015

greecePentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în criza greacă, dincolo de declarațiile oficiale larg mediatizate, am spicuit din explicațiile oferite publicului larg pe Wikipedia, un instrument la îndemână pentru formarea opiniilor proprii, după asimilarea mai multor abordări, uneori net diferite, referitoare la acest subiect.

Acestea sunt doar câteva pasaje, care ne interesează cel puțin pentru a evita greșelile altora.

Băncile private, în mare parte germane, și-au însușit o mare parte din pachetul de salvare oferit până acum Greciei. Practic, miliardele de euro plătite de contribuabilii europeni nu salvează Grecia, ci băncile care au acordat în trecut împrumuturi riscante acestui stat.

Amploarea acestui fenomen este uluitoare. Un studiu a stabilit că datoria publică a Greciei către guvernele străine, incluzând facilitatea de împrumut oferită de UE și FMI, a crescut cu circa 130 miliarde euro ( de la mai puțin de 50 miliarde euro până la 180 miliarde euro) doar în perioada ianuarie 2010 – septembrie 2011.

În schimb, expunerea băncilor străine pe Grecia a scăzut de la peste 200 de miliarde euro în 2009 la mai puțin de 80 miliarde euro în februarie 2012. Pe parcursul a doi ani, salvatorii au pretins că Grecia este solvabilă, ceea ce a permis plata integrală a obligațiunilor deținute de sectorul privat.

Acum, circa 70% din datorie a ajuns să fie deținută de ”creditori oficiali”, în ultimă instanță de plătitorii europeni de taxe și FMI.

Un editorial din Bloomberg atrăgea atenția că, ”înainte de a-și reduce expunerea pe Grecia, acestea ( băncile germane – n.r.) ar fi pierdut sume considerabile. Acum, orice pierderi vor fi împărțite cu contribuabilii din întreaga Zonă Euro”.

Financial Times făcea trimitere la o estimare a JPMorgan Chase potrivit căreia doar 15 miliarde euro din ajutorul de total de 410 miliarde euro  au ajuns efectiv în economia țării, restul ajungând în beneficiul creditorilor țării.

În plus, băncile grecești, vitale pentru reluarea procesului de investire și de creștere după șase ani de recesiune, nu au fost salvate, după cum remarca un reprezentant al London School of Economics, ceea ce ridică semne de întrebare în privința acțiunilor întreprinse pe plan european pentru susținerea statului elen.

Punct critic pentru programul de salvare, a apărut o estimare potrivit căreia datoria veche de 206 miliarde euro a fost înlocuită cu una nouă de 156 miliarde euro, ceea ce înseamnă că beneficiul se situează la jumătatea celui clamat oficial a se ridica la 110 miliarde euro.

De altfel, Der Spiegel a prezentat un scenariu în care băncile americane expuse pe băncile germane și franceze care dețineau obligațiuni grecești au manipulat autoritățile și publicul pentru a reduce eventualele pierderi ale acestora și, implicit, pentru a se proteja.

Dincolo de problema punctuală a Greciei, se pot discuta și cauzele mai profunde ale modului de funcționare al UE, care nu e de ieri sau de azi. Surplusul comercial al Germaniei cu restul UE a crescut între 2000 și 2007 de la 46,4 miliarde euro la 126,5 miliarde euro. Băncile germane au jucat un rol important în asigurarea creditului care a permis creșteri salariale la periferia Zonei Euro, unde se afla și Grecia, implicit în majorarea decalajului de competitivitate, ce nu a putut fi reglat prin intermediul unei devalorizări a monedelor naționale.

1Prin posibilitățile oferite de finanțarea străină, țările de mai sus, comprimate sub acronimul cinic PIGS, au beneficiat la vedere de un nivel de trai ceva mai ridicat dar ale cărui costuri ascunse pe termen lung au ieșit în evidență în cazul Greciei. Pentru că totul se plătește de cineva, cândva.

Dar se poate pune și întrebarea cui ar mai fi vândut Germania surplusul de mărfuri necesar pentru asigurarea locurilor de muncă și creșterii economice, decât dacă nu ar fi majorat consumul intern. consum care ar fi permis și o dezvoltare mai rapidă a economiilor periferice din UE.

Desigur, cele prezentate pe Wikipedia sunt discutabile și nu scuză deficiențele guvernanților de la Atena, care NU au luat măsurile necesare pentru a evita aceste evoluții.

Alte state, cu alți politicieni – iar Portugalia e un bun exemplu – au luat măsuri de austeritate mult mai nepopulare pentru limitarea efectelor economice ale unei datorii publice excesive.

Mergeți în homepage ›

Etichete: , , ,
Publicat la data de 19.6.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Mediului: Finanțare pentru instalarea a circa 500 stații de încărcare a mașinilor electrice

Adrian N Ionescu

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a pus în dezbatere publică, până la 30 noiembrie, programul prin care ar urma să se dezvolte infrastructura de… Mai mult

Stiri

INACO: Aproape 7000 de elevi din Sectorul 3 au beneficiat de webinarii de educație cu privire la meseriile viitorului

Vladimir Ionescu

6892 de elevi din școlile Sectorului 3 București au participat la cele 20 de sesiuni online de instruire cu privire la meseriile viitorului, susținute de… Mai mult

Stiri

Jumătate dintre IMM-urile din România mai au bani doar pentru maxim două luni – barometru Sierra Quadrant & Frames

Adrian N Ionescu

Șase din zece IMM-uri din România (58%) mai au fonduri disponibile numai pentru 1 – 2 luni, iar 22% dintre antreprenori apreciază că banii din… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Vânzarea terenurilor agricole: Noile reguli, mai restrictive, nu se vor aplica și tranzacțiilor demarate până în octombrie 2020

AVOCATNET

Pentru a evita un blocaj în ceea ce privește finalizarea tranzacțiilor terenurilor agricole, Guvernul a stabilit aseară, prin intermediul unui proiect de ordonanță adoptat în… Mai mult

Stiri

România a plătit un avans de 12 milioane de euro pentru vaccinurile anti-Covid

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a anunțat miercuri, pe Facebook, semnarea unei plăți de 12 milioane de euro pentru vaccinurile anti-Covid-19 achiziționate de Comisia Europeană… Mai mult

Stiri

Constantin Damov, Coaliția pentru Economie Circulară: Reciclatorii recurg la importuri, ridicând astfel țintele de reciclare din alte state europene

Vladimir Ionescu

România are capacități însemnate de reciclare, însă companiile care activează în acest domeniu sunt nevoite să importe PET-uri, ridicând astfel țintele de reciclare ale statelor… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene anticipează pierderi cumulate de 157 miliarde dolari în 2020 şi 2021

Raluca Florescu

Companiile aeriene urmează să înregistreze pierderi cumulate de 157 de miliarde de dolari în 2020 şi 2021, a avertizat marţi Asociaţia Internaţională de Transportat Aerian… Mai mult