fbpx

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

La obiect

5 scenarii pentru 2040 după care lucrează Joe Biden în 2021: Un draft al viitorului – făcut de serviciile de intelligence americane

La fiecare 4 ani, pe fondul schimbării de gardă de la Casa Albă, comunitatea serviciilor de informații americane – aflată sub coordonarea DNI (directorul de… Mai mult

08.06.2021

Criza / Cum a evoluat masa monetară în ultimii patru ani și efectul asupra inflației

de Marin Pana 19.11.2012

Inflația din ultimii patru ani și evoluția masei monetare nu pot fi puse în legătură directă, potrivit datelor publice ale Băncii Naționale. Teoria clasică recomanda, pe mai mulți ani de zile, acomodarea între cantitatea de bani și majorarea prețurilor în expresie nominală, dar modificările recente de activitate din sectorul financiar și modificarea vitezei de rotație a banilor fac inoperantă o corelare a inflației cu masa monetară consemnată oficial.

De altfel, băncile centrale au renunţat progresiv la finele anilor ’80 şi în anii ‘90 la utilizarea agregatelor monetare ca element central al strategiei de politică monetară. Motivația este că inovaţiile financiare, dereglementarea financiară şi creşterea sofisticării intermedierii financiare au redus substanțial relevanţa agregatelor monetare pentru conducerea politicii monetare.

În România, ţintirea agregatelor monetare a fost utilizată în anii ’90, dar s-a renunţat la această abordare tocmai pentru că relaţia bani-inflaţie s-a dovedit a fi instabilă, ba chiar impredictibilă. De aceea, strategia de ţintire a inflaţiei utilizată de BNR începând din anul 2005 presupune utilizarea ca instrument principal de politică monetară a ratei nominale a dobânzii.

Evoluţia masei monetare continuă să fie monitorizată dar relevante pentru evoluţia pe termen mediu şi lung a inflaţiei sunt doar mişcările pe componente ale masei monetare. Ori, acestea au periodicități foarte diferite, de la peste zece ani la mai puțin de doi ani, ceea ce face identificarea şi izolarea acestora deosebit de complexă și exclude o relație simplistă, de corelație directă, între nivelul masei monetare și inflație.

De altfel, rata anuală a inflaţiei a ajuns la un minim istoric de 1,79% în mai 2012, după care a urcat la 5,33% în septembrie, deși valorile masei monetare sunt practic identice ( 220,6 miliarde lei în mai față de 220,7 miliarde lei în septembrie, trecând printr-un minim de 216,9 miliarde în iunie iar deficitul cererii agregate s-a menținut în mod evident.

Creșterea IPC a fost generată de cu totul alți factori:

o şocul advers de ofertă agricolă pe plan intern şi internațional

o efect de bază nefavorabil pe componenta de prețuri volatile ( legume-fructe-ouă)

depreciere nominală a leului faţă de euro

o ajustări ale unor preţuri administrate de stat

o trendul ascendent al cotaţiilor ţiţeiului pe plan internațional

Concret, datele oficiale arată că nivelul maxim de monetizare a economiei naționale exprimat ca raport între masa monetară M3 și PIB a fost atins în anii 2009- 2010, după acest indicator care s-a diminuat ușor. Pentru referință, trebuie subliniat că țările occidentale lucrează cu niveluri de monetizare de peste 100%, ceea ce este și firesc dat fiind gradul superior de sofisticare a instrumentelor financiare.

Contrar opiniilor exprimate destul de frecvent, masa monetară în sens restrâns, apropiat de cel clasic și aflată sub un control mai eficient al BNR, s-a diminuat odată cu recesiunea. Ea a revenit lent spre valoarea de plecare din anul 2008, fără a atinge, însă, nivelul de referință al celui mai bun an economic de până acum prin prisma nivelului PIB.

Numerarul aflat în circulație a preluat treptat o parte din diminuarea depozitelor la vedere. Anticiparea unor vremuri mai grele și instabilitatea resimțită de populație au dus la majorarea substanțială a depozitelor la termen, în pofida unor venituri mai reduse pentru o mare parte a populației. Oricum, o bună parte a inflației acumulate a fost generată de deprecierea nominală a leului în raport cu moneda unică europeană.

În fine, nici baza monetară nu oferă indicii clare pentru evoluția inflației pe ultimii patru ani, după cum se poate vedea din raportarea la valorile din anul 2008. Numerarul din afara BNR a crescut ceva mai pronunțat ( fără a atinge nici pe departe creșterile masive vehiculate fără o bază în datele reale ), dar a compensat diminuarea sumelor din contul instuțiilor financiar monetare la BNR.

În timp ce componenta de numerar a urcat în ultimii patru ani de la circa 29 miliarde lei la 36 miliarde lei ( nimic deosebit din acest punct de vedere pentru condițiile din România), sumele cumulate ale IFM la BNR au urcat de la 21 miliarde lei în 2008 până la peste 27 miliarde lei în 2011, dar s-au diminuat în acest an undeva la circa 23,6 miliarde lei la finalul lunii septembrie.

Una peste alta, inflația nu a avut de-a face cu o majorare importantă și deliberată a masei monetare, după cum au procedat SUA sau Marea Britanie în cu totul alte condiții. Necesitățile de finanțare au impus o ajustare a numerarului după calapodul relansării creșterii economice pentru a facilita accesul la creditare, dar ținînd cont de cerințele de păstrare a nivelului de trai și de procesul de încadrare a inflației în criteriile de la Maastricht.

(Dicționar)

M1 (masa monetară în sens restrâns) este constituită din numerarul în circulație și depozitele la vedere

M2 (masa monetară intermediară) este formată din M1 la care se adaugă depozitele cu durata inițială de până la doi ani inclusiv și cele ramursabile după notificare la cel mult trei luni

M3 (masa monetară în sens larg) este formată din M2 la care se adaugă împrumuturile din operațiuni de tip repo, acțiuni/unități emise de fondurile de piață monetară și titlurile de valoare negociabile emise cu maturitatea de până la doi ani inclusiv

Baza monetară este egală cu numerarul în circulație + numerarul din casierieriile instituțiilor financiar monetare ( în total numerarul în afara BNR) + conturile curente ale IFM la banca centrală.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.11.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Stelian Ion: nerespectarea deciziilor CCR şi CJUE să fie considerată abatere disciplinară

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a declarat miercuri că are în vedere o modificare legislativă conform căreia nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și a celor pronunțate de… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat condițiile în care vor fi disponibilizați minerii până în 2032, când cărbunele dispare din mixul energetic al României

Mariana Bechir

Guvernul a aprobat miercuri Ordonanța de Urgență privind compensațiile ce le vor fi acordate angajaților din sectorul minier în cadrul programului de închidere a acestei… Mai mult

Stiri

VIDEO Octavian Oprea (ADR): Dosarul electronic al pacientului va fi finalizat în 30 de luni

Redacţia

 Octavian Oprea (ADR) anunță că prima întrunire operativă Comitetului Național pentru Digitalizare și Debirocratizare va fi organizată joi, marcând debutul procesului de inventariere a… Mai mult

Digital

Klaus Iohannis îndeamnă responsabilii români cu digitalizarea să ceară ajutorul experților estonieni

Iulian Soare

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, după întâlnirea cu Kersti Kaljulaid, președinta Estoniei, că îndeamnă oficialii români responsabili cu digitalizarea să-i contacteze pe experții estonieni… Mai mult

Europa

Infografic: Topul celor mai mari companii din lume în funcție de capitalizarea bursieră

Alexandra Pele

După criza inițială generată de răspândirea pandemiei de COVID-19, piețele globale de capital au avut parte de o revenire puternică. Cele mai mari 100 de… Mai mult

Europa

SUA – amenințarea inflației se apropie, Fed prevede creșterea dobânzilor mai devreme cu un an decât se aștepta

Adrian N Ionescu

Banca centrală a SUA (Federal Reserve – Fed) estimează că prima majorare post-pandemie a dobânzii de referință la dolar va avea loc cu un an… Mai mult

Europa

UE și-a prezentat oficial cele 5 principii care vor guverna relația cu Rusia

Iulian Soare

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate au prezentat miercuri un document comun privind abordarea UE în relațiile… Mai mult